Strategia de implementare a Programului Rural de Reziliență Economico Climatică Incluzivă în Republica Moldova de către Unitatea Consolidata pentru Implementarea Proiectelor ifad, finanțat de Facilitatea Globala de Mediu Material pregătit


Componenta 2: Creșterea producției agricole prin investiții rezistente la schimbarea climei



Yüklə 1,15 Mb.
səhifə8/10
tarix09.01.2019
ölçüsü1,15 Mb.
#94240
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

Componenta 2: Creșterea producției agricole prin investiții rezistente la schimbarea climei

Lecțiile învățate din țările în care AC este într-un stadiu avansat arată că trecerea de la agricultura convențională la AC nu este un lucru simplu. Experiența arată că ingredientele principale pentru adoptarea cu succes a AC sunt: ​​(i) o colaborare strânsă de la primele etape între toate părțile interesate, în special cercetători, agenții de extensiune, funcționarii publici, fermierii și sectorul privat; (ii) realizarea experimentelor susținute de campioni locali puternici – fermieri-lideri și / sau instituții pionere de cercetare / universitare / ONG-uri; (iii) elaborarea participativă a tehnologiilor, educație și formare profesională; (iv) elaborarea unei strategii solide de implementare; (v) existența unui cadru de politici stimulatoriu.


Fermierii trebuie să fie grupul țintă principal în procesul de promovare și adoptare a AC, deoarece aceștia sunt factorii de decizie finali cu privire la utilizarea și gestionarea terenurilor lor. Atât aspectelor tehnice, cât și celor non-tehnice, cum ar fi finanțele din mediul rural, marketing-ul și dezvoltarea lanțului valoric, problemele organizatorice sau politice, trebuie să li se acorde o atenție suficientă și egală. În acest sens, proiectul ar trebui să se bazeze pe experiența și resursele solide ale IFAD în Republica Moldova, și ar trebui să beneficieze de accesul sporit la dezvoltarea capacității întreprinderilor și la servicii financiare oferite în situația de referință.

Scopul final al proiectului ar trebui să fie preluarea simultană de către fermieri a tuturor celor trei principii AC pentru a realiza cel mai mare impact. Cu toate acestea, o abordare pas cu pas la introducerea principiilor AC - adică trecerea de la abordarea convențională pentru a reduce aratul într-o primă etapă, iar mai târziu adoptarea de no-till - poate uneori să răspundă mai bine limitărilor socio-economice a fermierilor săraci cu active puține, resurse limitate și cu percepții de risc. În acest sens, proiectul ar trebui să adopte o abordare de management adaptiv și o atitudine flexibilă față de beneficiari. Proiectul ar trebui să încurajeze, de asemenea, demonstrarea complementarității AC și AE, cu dublul scop de a integra principiile și practicile AC compatibile în AE - adică evitarea aratului și utilizarea reziduurilor vegetale, pentru a reduce germinarea buruienilor și pentru îmbunătățirea materiei organice din sol, a fertilității și infiltrării apei - și pentru a minimiza impactul substanțelor agrochimice asupra mediului.



  • A elabora, testa și verifica un set de proceduri standard de implementare reușită a AC cu includerea culturilor și zonelor agro-climatice principale din Moldova

În contextul mecanizării agriculturii durabile, AC reprezintă o schimbare fundamentală în gestionarea sistemului solului și în proiectarea sistemului de culturi, deoarece este necesară o trecere de la tehnologiile agricole convenționale – la un set absolut nou de tehnologii mixte. Mai mult decât atât, deși împărtășește aceleași principii de bază ale agriculturii convenționale, sistemul AC include și unele componente specifice (metode de înființare, culturi în asolament, managementul fertilității solului, gestionarea resturilor vegetale și a mulci-ului, selecție germoplasmei, gestionarea integrată a dăunătorilor, etc.) care au tendința să varieze în diferite condiții de agricultură și mediu.

Viabilitatea pe termen lung a AC se bazează pe existența unor cunoștințe adecvate și răspunsuri tehnice la diferite condiții de mediu și agro-socio-economice. AC necesită elaborarea și adaptarea unui set întreg de practici - nu doar de adoptarea no-till sau mini-till în înființarea culturilor – dar și adaptarea la circumstanțele locale din fiecare zonă agro-climatică, precum și adoptarea de opțiuni de mecanizare, care ar corespunde cerințelor componentelor sale diverse. De fapt, o greșeală frecventă este punerea în aplicare parțială a AC, care, în unele cazuri, poate fi mai dăunătoare pentru productivitate agricolă și calitatea resurselor decât continuarea practicilor convenționale. Un exemplu tipic este introducerea de cultivare no-till, fără măsurile însoțitoare esențiale, precum ar fi menținerea reziduurilor vegetale și asolamentul adecvat al culturilor. Metodele și utilajele variază și ele în funcție de mărimea și caracteristicile terenului în cazul în care se aplică AC. Mai mult decât atât, AC ar trebui să combine principiile AE pentru a minimiza efectele negative ale chimicalelor agricole asupra mediului, care sunt exacerbate de schimbările climatice. Toți acești factori solicită o flexibilitate sporită și un management adaptiv atunci când se planifică introducerea / sprijinul / încurajarea trecerii la AC. Acesta este un factor de referință important, care trebuie să ghideze investițiile și deciziile în acest al doilea component al proiectului.

Proiectul ar trebui să declanșeze elaborarea planurilor de producție de AC în 12 exploatații agricole mici sau medii, în care trebuie implementate ȘCF-uri. Astfel, proiectul ar trebui să abordeze nevoile, tehnologiile și potențialul de absorbție a AC de către fermierii mai mari (antreprenori locali mici și medii cu terenuri consolidate) precum și fermieri săraci mai mici cu puține active. Cele 12 experimente demonstrative ar trebui să fie alese cu grijă pentru a cuprinde: (i) principalele culturi agricole din Moldova - orz, grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, soia, legume, pomi fructiferi și viță de vie; (ii) cele cinci zone și sub-zone agro-climatice, (iii) exploatații agricole tradiționale și ecologice; (iv) diferite soluri și condițiile pedologice. Echipa proiectului ar trebui să contracteze serviciile întreprinderii de stat "Institutul de planificare și gestionare a terenurilor" ca să realizeze evaluări detaliate privind calitatea terenurilor în cele 12 ferme și să ofere informații și recomandări cu privire la caracteristicile solului. Cele douăsprezece planuri de producție, care ar încorpora reacții de adaptare la schimbarea climei trebuie să fie finalizate și să ofere consultanță pentru punerea în aplicare a acestora. Planurile ar trebui să ia în considerație rezultatele evaluării calității terenurilor și scenariile climatice, și ar trebui să formuleze protocoale de producție și criterii, care ar cuprinde toate componentele AC – pregătirea terenului, semănatul și plantatul cu lucrări minime sau zero, înveliș vegetal permanent al solului, rotația culturilor, integrarea între culturi și animale, managementul resturilor vegetale, optimizarea amendamentelor nutritive, gestionarea integrată a buruienilor și dăunătorilor. Planurile ar trebui, de asemenea, să efectueze o evaluare a echipamentelor și intrărilor necesare și să elaboreze un calendar de lucru. Parcelele de control ar trebui să fie stabilite în cadrul fermelor sau în exploatații învecinate, cu scopul comparației rezultatelor.

Planurile de producție ar trebui să fie realizate în a doua jumătate a proiectului. Parametrii cheie de monitorizare a producției ar trebui să includă capacitatea solului de reținere a apei, fertilitatea, temperatura și structura solului, evoluția eroziunii, randamentele și diversificarea producției. Spre finalul proiectului, informațiile și datele colectate ar trebui să stea la baza pregătirii protocoalelor care urmează a fi difuzate de MAIA pentru diferite audiențe - fermieri, cercetători, lucrători din extensiune, sectorul privat, ONG-uri etc. - cu ajutorul lucrărilor științifice, pliantelor și manualelor etc.

Utilajele agricole de conservare a solului sunt mereu îmbunătățite, astfel încât selectarea atentă a mașinilor de AC este esențială pentru proiectul SCCF. Succesul AC depinde în mare măsură de utilizarea celor mai bine adaptate utilaje, unelte si echipamente pentru gestionarea eficientă a operațiunilor care se ocupă de: (i) pregătirea terenului, (ii) culturile de înveliș vegetal și buruieni, (iii) însămânțarea directă și plantarea prin mulci; (iv) și recoltare și gestionarea reziduurilor. Echipamentele de plantare sau semănătoarele AC trebuie să fie capabile de a semăna în mod eficient semințelor prin mulci și la adâncimea corectă într-un pat germinativ nepregătit, și de a admite doar perturbări minime în spațiul dintre rânduri, de a dispune de un mecanism de închidere a brazdei pentru a minimiza pierderea de umiditate din zona aflării semințelor, și de a realiza o amplasare optimă a plantelor. Echipamentele combinate pentru însămânțare și plantare pot fi o opțiune bună pentru a reduce costurile.

Modificarea este o alternativă la cumpărarea mașinilor noi în cazul adoptării inițiale a agriculturii conservative. Ar trebui să existe subvenții specifice disponibile pentru a sprijini activitatea de cercetare realizată în comun de către producătorii locali, fermieri și cercetători pentru a actualiza utilajele existente, ca acestea să fie potrivite pentru situații specifice, pentru cerințele și puterea de cumpărare a fermierilor moldoveni; să se caute soluții alternative la procurarea de echipamente scumpe importate și să se creeze capacități de producție locale pentru a satisface cererea de pe piața națională în domeniile de intervenție ale proiectului. Proiectul ar trebui să beneficieze din experiențele bune existente de utilizare a seturilor de adaptare pentru producția echipamentelor modificate în alte țări.

După finalizarea planurilor de producție, proiectul ar trebui să faciliteze achiziționarea de echipamente de AC necesare pentru implementare, prin intermediul unor granturi potrivite. Proiectul ar trebui să sprijine fermierii în selectarea / alegerea echipamentului cel mai adecvat (de exemplu, mașini de plantat directe și semănători, scarificatoare, echipamente de plantare cu presare, echipamente pentru manipularea reziduurilor, tractoare cu șenile, etc.), precum și în identificarea firmelor furnizoare din Moldova sau din străinătate, utilizând, de asemenea, baza de date online a FAO în tehnologii de AC, care conține informații detaliate cu privire la echipamentele AC și furnizorii acestora. Ar trebui oferite douăsprezece granturi cu contribuție egală, care ar include un pachet de maximum USD 51000, inclusiv echipamente AC, o stație meteo și costurile operaționale. Solicitanții de finanțare pot oferi o contribuție de 1:1. Eligibilitatea, criteriile și procedurile de solicitare a granturilor și achiziționarea de bunuri ar trebui să fie descrise în manualul de implementare a proiectului. Faza de achiziție ar trebui să fie realizată în cel mai rapid mod, astfel încât toate echipamentele să fie disponibile până la sfârșitul primului an al proiectului. După achiziționarea de bunuri, trebuie să se semneze un acord de transfer, în cazul în care beneficiarii trebuie să se angajeze să asigure buna întreținere a echipamentelor și utilizarea lor pe durata proiectului pentru obiectivele și rezultatele specifice ale proiectului.

Ar trebui să existe susținere financiară post-formare pentru toți proprietarii mici, care au participat la ȘCF-uri în cadrul componentei 1, în cazul în care ei experimentează și s-au familiarizat cu noile instrumente de AC. La acest capitol, proiectul trebuie să pună la dispoziție sume financiare mici post-formare de până la 15.000 dolari pe un grant pentru aproximativ 100 de fermieri mici, care doresc să înceapă activități de AC ca urmare a formării primite în ȘCF-uri, dar care nu dispun de mijloace financiare pentru a achiziționa echipamentul de bază. Toți participanții la instruire dintre proprietarii de terenuri mici trebuie să fie informați despre această oportunitate, iar proiectul trebuie să pregătească formulare de cerere specifice, prietenoase pentru utilizatori, pe care fermierii mici le-ar utiliza pentru solicitarea susținerii. Solicitanții trebuie să aibă obligația de a schița un plan de lucru, un set de obiective, un plan de afaceri simplu și o justificare pentru sprijinul solicitat. Echipa de proiect va trebui să examineze și să evalueze toate cererile, iar beneficiarii câștigători trebuie să primească asistența tehnică necesară pentru a utiliza eficient noile echipamente conform principiilor AC. Sprijinul proiectului pentru abordările inovatoare de AC trebuie nu doar sa-i ajute pe fermierii mici să-și sporească veniturile din producția agricolă, dar ar trebui să crească, de asemenea, numărul de fermieri implicați în AC adăugător la participanții la ȘCF-urile demonstrative.



  • Fortificarea rezistenței agro-landșafturilor la riscurile de mediu prin restaurarea și utilizarea durabilă a perdelelor forestiere de protective și benzilor de pășuni

Restaurarea covorului vegetal nativ și a productivității naturale a terenurilor degradate poate contribui la creșterea rezistenței la schimbările climatice a comunităților rurale, terenurilor agricole și a ecosistemelor în agrolandșafturile din Moldova. Refacerea habitatelor necultivate din gospodăriile agricole, a perdelelor de protecție de vegetație naturală, sporește volumul de servicii cheie de mediu pentru producția agricolă la nivel de fermă și de peisaj. Vegetația naturală în peisajele agricole oferă: (i) habitat și hrană pentru dușmanii naturali ai dăunătorilor agricoli și servicii de control biologic al acestora pentru fermieri, reducând astfel nevoia de pesticide; (ii) servicii de polenizare; (iii) reglementează captarea, infiltrarea, depozitarea și fluxul de apă în cadrul peisajului, îmbunătățirea cantității și calității apei, și reduce eroziunea secundară, fluxurile de vârf și inundațiile; (iv) îmbunătățește structura solului și fertilitatea; (v) asigură condiții de micro-climat favorabil pentru culturi din punct de vedere al temperaturilor, umidității și vânturilor; (vi) servicii de aprovizionare, cum ar fi oportunități de venituri complementare, bazate pe producția, prelucrarea și comercializarea de produse forestiere nelemnoase în stare brută și prelucrate, cum ar fi plantele medicinale și aromatice, fructele de pădure, ciupercile, mierea, lemnul de foc, furajele, etc.

Prin acest rezultat proiectul intenționează să: (i) demonstreze practici bune în domeniul managementului adaptării și restaurării bazate pe ecosistem a perdelelor de protecție în terenuri agricole marginale și a învelișului vegetal în livezi și vii; (ii) ofere beneficiarilor asistența tehnică necesară pentru a spori veniturile prin oportunități de diversificare bazate pe utilizarea durabilă a produselor silvo-pastorale.

Echipa de proiect ar trebui să utilizeze expertiza internațională pentru a realiza: (i) un studiu al situației de referință cu privire la perdele de protecție din Republica Moldova, inclusiv starea lor de conservare, amenințări, valoarea socio-economică, politică, cadrul de politici, acțiuni de împădurire îndeplinite și în curs de desfășurare; (ii) o evaluare a proiecțiilor climatice și abordări simple de estimare pentru a înțelege mai bine impactul SC asupra ecosistemelor naturale și beneficiile de adaptare și atenuare asociate cu perdelele de protecție; (iii) o cartografiere și o descriere a practicilor de management de adaptare pentru restaurarea perdelelor, bazată pe cazuri de succes din Moldova și din alte țări. Realizarea acestei sarcini trebuie să se efectueze prin munca în oficiu, interviuri de teren cu beneficiarii de proiecte, precum și consultarea cu Moldsilva, acordând o atenție specială experienței și rezultatelor proiectului AR CDM BioCarbon privind conservarea solului în Republica Moldova. Domeniul de aplicare geografic al sarcinii trebuie să se limiteze la porțiunile centrale și de sud ale țării, unde eroziunea și alunecările de teren cauzate de degradarea ecosistemelor sunt mai pronunțate.

La sfârșitul primului an echipa de proiect trebuie să organizeze un atelier la Chișinău, care ar implică participanți din Moldsilva, MAIA, Ministerul Mediului, instituțiile academice / de cercetare și ONG-uri pentru a prezenta rezultatele evaluării și a acumula opiniile și recomandările participanților privind realizarea unui număr reprezentativ de loturi demonstrative de restaurare ecologică. Rezultatele atelierului trebuie utilizate pentru elaborarea unui document tehnic care ar oferi ghidări concrete pentru a încorpora nevoile de adaptare la schimbările climatice în planurile de implementare de restaurare ecologică, inclusiv specii native alternative pentru a preveni utilizarea speciilor din exterior și, prin urmare, a minimiza invazivitatea exacerbată de schimbarea climei. Ulterior, proiectul trebuie să semneze un memorandum de înțelegere cu Moldsilva pentru punerea în aplicare a acțiunilor demonstrative de restaurare. Ar trebui de creat un grup de lucru tehnic de suport și consiliere (GLTSC), care ar include reprezentanți de la Moldsilva, instituții de cercetare, precum și din echipa de proiect, pentru a ghida constituirea loturilor demonstrative. Grupul de lucru ar trebui să organizeze în primele luni din al doilea an două ateliere pentru a introduce obiectivele de restaurare ecologică beneficiarilor din zonele agro-climatice centrală și de sud. Un rezultat al acestor ateliere ar trebui să fie alegerea parcelelor candidate pentru restaurare cu o suprafață totală de cel puțin 200 de hectare distribuite în mod egal în partea centrală și de sud ale țării.

Planurile de restaurare ar trebui să fie proiectate de GLTSC printr-un proces participativ, și trebuie să se bazeze pe: (i) criterii de selecție a speciilor: speciile, care îndeplinesc, în același timp obiectivele ecologice, sociale și economice ar trebui să fie prioritare (ii) protocoale pentru obținerea materialului semincer de calitate înaltă; (iii) protocoale pentru producerea de material săditor de tăiere și semințe în pepiniere de calitate înaltă; (iv) protocoale pentru pregătirea adecvată a solului, perioada de plantare, tehnici de plantare si întreținere. Planurile ar trebui să pună accent puternic pe aspectul economic și să aibă o abordare economică, astfel încât să se asigure atragerea fermierilor, iar ei ar trebui să pună accent pe utilizarea speciilor indigene, care oferă beneficii economice de termen scurt, arbuști care produc fructe și plante aromatice și medicinale. GLTSC ar trebui să convină asupra unui plan de monitorizare, pentru a asigura o urmare tehnică adecvată și viabilitatea inițiativelor de restaurare.

Proiectul ar trebui să promoveze și să sprijine financiar antreprenoriatul privat local pentru crearea de pepiniere orientate la producția de specii băștinașe valoroase economic de copaci, arbuști, și ierburi. Este de așteptat că cel puțin două pepiniere private vor fi înființate cu sprijinul proiectului, în regiunile centrală și de sud ale Republicii Moldova până la sfârșitul primului an. Know-how-ul si expertiza pentru înființarea pepinierelor ar trebui să fie preluate din studii de caz existente și cele mai bune practici din Moldova și din străinătate. Procesul ar putea include organizarea de vizite de studiu pentru antreprenorii locali la lanțuri valorice de succes și experiențe PMA de restaurare. La selectarea antreprenorilor locali se vor lua în considerație criteriile de gen. Pentru a se asigura viabilitatea economică a pepinierelor private, dincolo de durata de viață a intervenției SCCF, proiectul ar trebui să faciliteze negocierile pentru un acord între acestea și MAIA, care ar trebui să se angajeze să cumpere produsele pepinierelor și să le utilizeze pentru sprijin viitor al afacerilor fermierilor mici privind PMA – producția procesarea și comercializarea plantelor medicinale și alimentare. Adăugător la pepinierele private, se anticipă că acțiunile de restaurare a perdelelor forestiere de protecție promovate de proiect vor genera locuri de muncă în cadrul comunităților locale, prin angajarea lucrătorilor pentru crearea și întreținerea zonelor restaurate.

Este de așteptat ca lucrările de restaurare pe teren vor avea loc în anii doi-patru ai proiectului. Proiectul ar trebui să ofere o finanțare mică de maximum 3.000 UDS / ha pentru a sprijini lucrări de restaurare în volum de 0,1-1 ha pe solicitant. GLTSC al proiectului trebuie să ghideze fermierii pe durata procesului, de la producția vegetală în pepiniere până la operațiunea de plantare și întreținere în câmp. Rezultatele proiectului trebuie să fie evaluate și utilizate pentru pregătirea unui set tehnic privind restaurarea perdelelor productive de protecție, care ar include o sinteză a principiilor, metodelor și mijloacelor din cele mai bune practici de restaurare și management. Set-ul ar trebui să fie diseminat practicanților potențiali prin intermediul rețelei de birouri locale de extensiune a MAIA și alți parteneri de proiect. Proiectul trebuie să implice mass-media locală (radio, televiziune, presă), în diseminarea rezultatelor inițiativelor de restaurare.

Echipa de proiect trebuie să realizeze un studiu de referință a stării pajiștilor de stepă în domeniile de intervenție ale proiectului din zonele agro-climaterice centrale și de sud ale Republicii Moldova. Sondajul ar trebui să aibă loc în primul an al proiectului; aceasta ar trebui să implice muncă de teren și consultarea cu fermierii, și trebuie să abordeze următoarele aspecte: starea de conservare a pajiștilor, compoziția speciilor, motivele degradării, riscurile de mediu, precum și recomandări pentru a restabili condițiile de sănătate și a îmbunătăți managementului integrat culturi - animale în livezi și podgorii. Echipa de proiect va trebui să organizeze două ateliere - unul în zona centrală și altul în zona de sud cu implicarea fermierilor-lideri beneficiari și fermierilor mici, pentru a prezenta rezultatele sondajului, acumula opiniile fermierilor și spori interesul de a restabili învelișul vegetal în aproximativ 200 ha (100 ha pe zonă) de teren agricol și pășuni comunale.

Ar trebui să fie elaborat un proiect de plan de implementare pentru restaurarea și gestionarea unor terenuri selectate la sfârșitul primului an. Proiectul de plan ar trebui să fie finalizat cu sprijinul GLTSC și în consultare cu echipa de proiect și beneficiarii. El trebuie propus spre examinare și revedere în cadrul unui grup de experți de la instituții naționale de cercetare, MAIA, Ministerul Mediului și Moldsilva. După validare, planul ar trebui să fie completat cu un manual prietenos pentru utilizator, în care se vor descrie etapele diferite ale procesului de restaurare, inclusiv desene și fotografii. Produsul final trebuie să fie tradus în limba română și publicat într-un format ușor de utilizat. Toate materialele trebuie să fie, de asemenea, postate pe site-ul proiectului.

Punerea în aplicare a planului de restaurare a pajiștilor trebuie să înceapă în al doilea an al proiectului, fiind ghidată de GLTSC. Evaluarea trebuie să includă informații esențiale, cum ar fi tipul de relief, tipurile de sol, condițiile de sol și învelișul vegetal. Planul de restaurare ar trebui să includă parcelele unde trebuie semănate semințe, precum și alte date, inclusiv unde ar trebui de construit gardurile pentru a proteja temporar parcelele de pășunat. În toate cazurile, ar trebui create parcele de control pentru a compara rezultatele.


Procedurile de restaurare prin însămânțare ar trebui să fie elaborate în conformitate cu următoarele etape:

Pregătirea amestecurilor de semințe din speciile selectate pentru fiecare tip de pajiști. Proiectul ar trebui să colecteze în câmpuri sau să cumpere din surse comerciale un număr limitat de specii reprezentative ale diferitelor tipuri de pajiști incluse în planul de redresare. In primăvara / vara celui de-al doilea an, majoritatea semințelor necesare pentru lucrările de restaurare în următoarea sezonul de toamna ar trebui să fie recoltate din zonele apropiate, care au o stare de conservare corespunzătoare. O rețea de observatori locali selectați dintre beneficiarii proiectului ar trebui să monitorizeze coacerea semințelor pentru a începe recoltarea la momentul potrivit. O parte din semințele necesare pot fi achiziționate din surse comerciale. Semințele trebuie să fie cernute și clasificate după speciile de iarbă pentru pregătirea amestecurilor de semințe, care urmează să fie semănate în toamnă. Acest lucru ar trebui realizat în pepinierele create.

Pregătirea solului trebuie efectuată în timpul verii (de exemplu aratul urmat de netezire).

Semănatul trebuie realizat în septembrie / octombrie, folosind amestecuri de specii indigene de iarbă (aproximativ 20 kg semințe / ha), care trebuie să fie acoperite. Ploile de toamnă trebuie să activeze germinarea semințelor.

Cositul: câmpurile restaurate trebuie să fie cosite la sfârșitul primăverii pentru a controla răspândirea de buruieni care posibil că le-au invadat. Cu toate acestea, răspândirea buruienilor are un efect benefic pentru microclimă (umiditate mai mare și protecție de soare), la primele etape de dezvoltare a ierburilor semănate, înainte de cosit.

Managementul ulterior: pajiștile restaurate trebuie să fie gestionate prin pășunat și cosit începând cu al doilea an după restaurare. Pășunatul erbivorelor poate spori colonizarea de plante din pajiștile native din apropiere, accelerând regenerarea naturală în suprafețele însămânțate.

Proiectul trebuie să ofere o finanțare mică în forma unei contribuții de maximum USD 1400 / ha pentru a sprijini procesul, oferindu-se susținere pentru maximum 5 ha pe solicitant. Echipa de proiect trebuie să ghideze fermierii pe parcursul procesului, de la plantare până la întreținere în câmp.

În locurile de desfășurare a proiectului trebuie instalate panouri de informare, care ar explica obiectivele de restaurare, acțiunile de intervenție și rezultatele așteptate. Trebuie de organizat zile deschise cu părțile interesate locale în anul următor pentru a informa participanții cu privire la starea activităților și a discuta modul în care proiectul poate ajuta fermierii locali în solicitarea de finanțe pentru efectuarea restaurării în propriile lor ferme, cu scopul de a extinde restaurarea pășunilor și programul de management pentru zone mai mari.

Rezultatele proiectului trebuie să fie evaluate și utilizate pentru pregătirea unui set informativ tehnic privind restabilirea pășunilor în agro-landșafturi, în care s-ar oferi o sinteză a principiilor, metodelor și mijloacelor din cele mai bune practici de restaurare și management. Setul informativ ar trebui să fie diseminat practicienilor potențiali prin intermediul rețelei de birouri locale de extensiune ale MAIA și altor parteneri de proiect. Proiectul trebuie să implice mass-media locală (radio, televiziune, presă), în diseminarea rezultatelor inițiativelor de restaurare.

Proiectul ar trebui să asigure expertiza pentru realizarea unei analize a pieței locale, rezultatul căreia ar trebui să condiționeze alegerea speciilor care urmează să fie utilizate pentru restaurarea perdelelor de protecție.

Trebuie să fie disponibile investiții adecvate pentru a constitui capacitățile micilor fermieri implicați în această producție și să se cumpere materialele și echipamentul ușor necesar pentru prelucrarea produselor (de exemplu, dispozitive de curățare și uscare, blocuri mici de distilare etc.). Aceste investiții trebuie să fie disponibile - în conformitate cu procedurile stabilite IFAD în țară – pentru fermieri individuali sau pentru consorții de fermieri mici, după caz. Obiectivul final este de a profita de lucrările de restaurare și a încuraja producția artizanală de plante medicinale și aromatice, producția de fructe de pădure și de miere, care pot fi vândute pe piețele locale și pot diversifica veniturile micilor fermieri, cu un efort adăugător relativ mic. Proiectul ar trebui, de asemenea, să efectueze o evaluare la nivel național pentru a identifica întreprinderile moldovenești care ar putea fi interesate de achiziționarea acestei producții. Ar trebui să funcționeze o legătură dintre acestea și persoanele interesate ale proiectului. La primele etape ale proiectului, echipa ar trebui să organizeze întruniri publice în satele țintă, eventual cu sprijinul ONG-urilor și organizațiilor de extensiune locale, la care producătorii potențiali ar fi informați cu privire la oportunitatea și condițiile de aderare și unde va avea loc selectarea preliminară a candidaților. Datorită rolului lor principal în procesul de polenizare a plantelor, populațiile bune de albine sunt vitale pentru succesul lanțului de valori, prin urmare, sinergia cu acest sector este o prioritate. Proiectul ar trebui să se implice în discuții cu albinarii și să decidă dacă pot fi incluse în lanțurile valorice mierea și / sau alte produse apicole (polen, propolis, lăptișor de matcă).

Promovarea producției, cultivarea, prelucrarea și comercializarea produselor, cum ar fi plantele medicinale și aromatice (PMA), speciile de fructe și mierea ca activități agricole complementare ar trebui să ofere o serie de oportunități de angajare în special pentru femeile din zonele de intervenție ale proiectului. Femeile sunt în general mai dornice și mai capabile decât bărbații la locurile de muncă legate de producția pepinieră de plante și de gestionare a culturilor PMA, după cum arată numeroase inițiative de dezvoltare și afaceri locale din întreaga lume. Practicile agriculturii durabile și diversificarea veniturilor ar trebui să permită o utilizare mai eficientă a timpului și a muncii, crearea de oportunități bune pentru gospodăriile casnice, în care sunt angajați mai mulți adulți, ceea ce, în esență, presupune deschiderea pieței muncii pentru femei și tineri.



    1. Componenta 3: Gestionarea proiectului

Mecanismele eficiente de gestionare, supraveghere și coordonare a proiectului, precum și mecanismele de monitorizare, evaluare, de captare și difuzare a lecțiilor învățate și a celor mai bune practici pentru AC și restaurarea agro-landșafturilor sunt o componentă esențială a proiectului propus. Ponderea semnificativă a componentei de consolidare a capacităților cu 12 ȘCF-uri distribuite în toată țara ar trebui să solicite o prezență frecventă a personalului de proiect în câmp pentru a oferi suport tehnic și a monitoriza realizarea corespunzătoare a tuturor activităților de formare și demonstrative. Raportarea de proiect a tuturor rezultatelor, precum și revizuirea periodică a planurilor și bugetelor de lucru și evaluarea formală a proiectelor trebuie să se realizeze cu respectarea normelor și cerințelor IFAD și GEF, cu accent deosebit pe asigurarea faptului că atât indicatori calitativi cât și cei cantitativi demonstrează progrese satisfăcătoare, durabilitate și multiplicare.

Lecțiile învățate și diseminarea rezultatelor proiectului trebui să fie, de asemenea, efectuate în scopul de a contribui la extinderea și difuzarea experiențelor de succes. În acest scop, ar trebui stabilite legături cu un șir de rețele naționale și internaționale (de exemplu ECAF, Rețeaua Globală de Restaurare, conferințe internaționale cu privire la programele de CA, UNFCCC) si platforme (de exemplu, mecanismele de învățare a adaptării).



    1. Indicatori cheie de performanță

Ierarhia obiectivelor

Indicatori cheie de performanță

Țelul SCCF

Consolidarea capacității de adaptare a fermierilor la schimbările climatice prin abordări agricole rezistente.



  • Tendințe în integritatea și gradul de rezistență a ecosistemelor agricole

  • Indicatori de nivel RIMS 3: persoane care primesc servicii de proiect și inventarierea obiectelor de uz casnic

Obiectivul SCCF

Îmbunătățirea productivității agriculturii și protecția solului prin agricultură durabilă și restaurarea terenurilor.




  • Cel puțin 3600 beneficiari confirmă abilitatea de a menține sau spori condițiile sănătoase de sol și producția agricolă prin AC.

  • Soluții inovatoare pentru producția agricolă rezistentă la schimbările climatice promovate în rândul a 550 fermieri mici.

  • Au fost introduse practici de restaurare durabilă a terenurilor rezistente la schimbările climatice pentru a promova securitatea alimentară în aprox. 2.100 parcele agricole.

Rezultat

Activitate și indicatori cheie

1. A fost creat un mediu de abilitare pentru agricultura rezistentă la schimbarea climei

Rezultatul 1.1: Capacitatea de adaptare a fermierilor și a altor practicieni în depășirea riscurilor schimbări climei în producția agricolă și restaurarea agro-landșafturloor este sporită / Contribuie la CCA-1

      1. Un exercițiu de cartografiere a terenurilor în AC și restaurare a agro-landșafturilor a fost efectuat, ceea ce conduce la elaborarea unui raport național validat și a unui ghid de realizare

  • Raportul produs, oferind rezultatele exercițiului de cartografiere a solurilor.

  • A fost elaborat un raport de evaluare, inclusiv analiza SWOT a AC în întreaga lume și recomandări pentru contextul Moldovei.

  • În anii 1 și 2 au fost organizate două conferințe naționale multi-disciplinare privind schimbarea climei și sectorul agricol din Moldova.

  • Raportul de evaluare și recomandările au fost validate de persoane interesate cheie în timpul primei conferințe naționale.

1.1.2 Un program de formare a fost conceput și implementat pentru a constitui capacitățile furnizorilor de servicii care trebuie să lucreze cu beneficiarii proiectului din întreaga Moldovă.

  • Module de formare a formatorilor elaborate și dezvoltate.

  • Patru cursuri de instruire conduse de experți internaționali orientate spre 40 de formatori din cadrul organizațiilor de extensiune, mediul educațional și de cercetare și ONG-uri privind beneficiile și procedurile de adoptare a AC în Moldova, bazate pe practici bune din Moldova și internaționale.

  • Instrumente concrete de cunoaștere elaborate în limba română și difuzate prin centrele de instruire.

1.1.3 Cel puțin 3600 fermieri au participat la cele 12 ȘCF-uri în instruiri de câmp în cele cinci zone agro-climatice din Moldova

  • Memorandumuri de înțelegere semnate cu 12 fermieri-lideri (câte 4 în fiecare zonă agro-climatică) pentru instituirea unor experimente de termen lung pentru a testa componentele de gestionare de AC și instituirea “fermelor-școli” pentru instruirea fermierilor mici.

  • Douăsprezece programe anuale de învățare prin practică pentru practicienii au fost organizate în fermele-școli, implicând aproximativ 3.600 fermieri (100 ȘCF-uri în 3 ani), și cel puțin 30 de agenți de extensiune și 20 de cercetători.

- Au fost create organizații formale sau informale ale fermierilor de AC pentru promovarea și extinderea AC în Republica Moldova.
- S-au realizat 8 vizite de studiu pentru a vizita bune practici cu privire la AC și restaurarea agro-landșafturilor în țările vecine, organizate pentru 80 de participanți din administrația publică, organizații de extensiune, fermieri, cercetători, și ONG-uri.


Rezultatul 1.2 Au fost îmbunătățite capacitățile instituționale și mediul de politici pentru conservarea solurilor și practici agricole rezistente la schimbarea climei / Contribuie la CCA-1

1.2.1. Un proces de politici a fost declanșat, pentru a stimula adoptarea AC, integrarea AC în dezvoltarea rurală și planificare, precum și sprijinul investițiilor agroforestiere private de scară mică


  • Evaluarea și revizuirea politicilor realizată și difuzată, inclusiv analiza lacunelor din legislația și normele existente, integrarea și asigurarea conformării, stimulente și subvenții.

  • Seminar Național organizat de MAIA pentru a prezenta și discuta rezultatele revizuirii.

  • Elaborarea și versiunea finală a documentului privind adaptarea sectorului rural la SC în Moldova pregătită, validată și difuzată.
    - Comise constituită în cadrul Guvernului Republicii Moldova pentru punerea în aplicare a recomandărilor documentului cu sprijinul IFAD.


Rezultatul 1.3: Informația cu privire la adaptarea la SC și beneficiile de reducere a emisiilor ale agriculturii durabile și restaurării agrolandșafturilor sunt disponibile pentru creșterea gradului de conștientizare, generarea sprijinului public pentru AC și difuzarea rezultatelor proiectului / Contribuie la CCA-1

1.3.1. Conștientizarea publicului cu privire la riscurile SC si nevoile de adaptare în agricultură și sectorul agro-forestier este consolidată


  • Acordul atins și semnat între echipa de proiect și ONG-urile din Republica Moldova pentru realizarea în comun a campaniei de conștientizare.

  • Materiale de sensibilizare elaborate, difuzate și utilizate de către partenerii de proiect.

  • Studii de referință și post-proiect pregătite și efectuate.

  • Cel puțin 50% din studii arată conștientizare crescută în AC în rândul beneficiarilor țintă ai campaniei.

1.3.2. Ghiduri privind cele mai bune practici pentru AC și adaptarea la SC prin agricultura durabilă și restaurarea agrolandșafturilor au fost elaborate și difuzate.

  • Mape și manuale practice produse, publicate și difuzate



2. Producția agricolă este sporită prin investiții rezistente la schimbarea climei

Rezultatul 2.1: A fost elaborat, testat și validat un set de proceduri standard pentru implementarea cu succes a AC care cuprinde culturile principale și zonele agro-climatice ale Moldovei / Contribuie la CCA-2

2.1.1. Planurile de producție AC sunt finalizate, implementate și validate și cuprind diferite culturi și condiții agro-climatice în 12 experimente demonstrative.

- 12 planuri de producție elaborate și implementate.
- Planul de lucru pentru susținerea MAIA în realizarea planurilor convenit și realizat
- Procedurile standard de realizare a AC elaborate, validate și difuzate, inclusiv pentru toate culturile principale și zonele agro-climatice ale Republicii Moldova.


2.1.2. Au fost realizate investiții pentru a oferi fermierilor echipamente tehnice AC care pot fi testate și modificate pentru a se conforma cu planurile de producție.

- Au fost negociate granturi pentru echipamente și au fost convenite cu fermierii-lideri
- Granturile pentru echipamente au fost negociate și convenite cu instituțiile de cercetare


- Toate echipamentele necesare au fost achiziționate și distribuite.

2.1.3. A fost oferită susținere post-instruire pentru abilitarea fermierilor mici și încurajarea extinderii AC.

- Schema de granturi post-formare a fost creată, iar regulile de gestionare au fost convenite și diseminate

- Formularele de cerere au fost pregătite și difuzate
- Cel puțin 100 de persoane instruite dintre fermierii mici au beneficiat de granturi mici pentru echipamente și inițierea de activități noi AC pe proprietățile lor.


Rezultatul 2.2: Capacitatea de adaptare a agro-landșafturilor la riscurile de mediu este întărită prin restaurarea și utilizarea durabilă a perdelelor de protecție și benzilor de pășuni / Contribuie la CCA-2

2.2.1. Perdele forestiere de protecție au fost create pe cel puțin 200 de hectare de terenuri agricole degradate și marginale în zonele agro-climatice centrală și de sud.



  • Studiu de referință a perdelelor de protecție desfășurate în partea centrală / de sud a țării.

  • Atelier de validare organizat la Chișinău, Grupul de lucru de restaurare înființat și 200 de hectare de terenuri selectate.
    - Planuri de restaurare a perdelelor de protecție cu integrarea măsurilor de adaptare la SC elaborate în anul 2 în toate zonele de intervenție și finalizate în anul 4.

- Două pepiniere private de producere de copaci, arbuști și ierburi native au fost create și operaționale până la sfârșitul proiectului.
- Aproximativ 2.000 de fermieri au implementat restaurarea perdelelor de protecție în o parte a terenurilor lor agricole.

2.2.2 Cel puțin 200 de hectare de pășuni în benzi de pajiști degradate și marginale au fost restaurate, în exploatațiile private și proprietățile comunale în zonele agro-climatice centrală și de sud.

  • Studiul de referință al stării pajiștilor de stepă în domeniile de intervenție ale proiectului din zonele agro-climatice centrală și de sud efectuate la mijlocul anului 1.

- Ateliere de lucru de validare organizate, echipe de lucru înființate și 200 de hectare de terenuri pentru restaurarea pășunilor selectate.
- Restaurarea și gestionarea elaborate până la sfârșitul anului 1 în toate zonele de intervenție și implementate în anul 4.
- Set informativ tehnic în restaurarea pășunilor în agro-landșafturi elaborat și difuzat până la sfârșitul proiectului.

2.2.3 Lanțuri valorice pilot de scară mică pentru producerea și comercializarea produselor vegetale din perdelele de protecție au fost dezvoltate ca produs al lucrărilor de restaurare.


- Lanțuri valorice PMA de scară mică au fost create în cel puțin 30% din parcelele restaurate până la sfârșitul proiectului.
- Fermierii mici care au aderat la sistemul PMA au fost instruiți în mod corespunzător în anul 2 al proiectului.
- Cel puțin 80% din fermierii mici care s-au alăturat la sistemul NTEP au beneficiat de investiții de proiect ad-hoc (echipamente, utilaje), până la sfârșitul proiectului.
- Creșterea ratei de diversificare a veniturilor - 80% din beneficiarii care au participat la inițiativele demonstrative PMA și-au sporit veniturile până în anul 4.


Referințe

  1. Abrol, I.P., R.K. Gupta and R.K. Malik (Editors) 2005. Conservation Agriculture – Status and Prospects. Centre for Advancement of Sustainable Agriculture, New Delhi

  2. Andreev A., Barbaroșie Gh., Ciubotaru V., Gumovschi A., Mărginenu G., Rotaru I., Senic Iu., Timuș A. Măsuri agro-ecologice în Moldova: realizări și probleme, reguli și sfaturi. Societatea Ecologică „BIOTICA” – Ch.: Editura «Elena», 2011, 186 p.

  3. Bivol, E., Ciubotaru, V. (2003) Farmer responsibility for the condition of natural environment in the Republic of Moldova. XXII European Congress and Colloquium of Agricultureal Law. CEDR

  4. Bivol, E., Ciubotaru, V. Cartea Fermierului / ONG BIOS, Chişinău, 2005, 264 p.

  5. Boincean, B. (2010) Effects of rotation and fertilization on chernozem soils of Moldova. 19th World Congress of Soil Sciences, Soil Solutions for a Changing World, Brisbane, Australia.

  6. Bolganschi, D. (2011) Rural out migration and land use in Moldova. Centre for Policy Studies.

  7. Cimpoies, D. (2010) The economics of land fragmentation in the individual farm sector of Moldova. Stiinta Agricola Nº 2

  8. Clements, R., J. Haggar, A. Quezada, and J. Torres (2011). Technologies for Climate Change Adaptation – Agriculture Sector. X. Zhu (Ed.). UNEP Risø Centre, Roskilde, 2011.

  9. Corobov, R. (2008) Regional climate and environmental change: Moldova’s case study. NATO Advance Workshop: Regional aspects of climate-terrestrial hydrologic interactions in EE. Odessa.

  10. Derpsch R. & T. Friedrich (2009) Global Overview of Conservation Agriculture Adoption. Proceedings, Lead Paper, 4th World Congress on Conservation Agriculture, pp. 429- 438. 4-7 February 2009, New Delhi, India

  11. DevTech Systems (2007) Moldova Biodiversity Analysis. USAID.

  12. Downing, T. and Chambwera, M., Cabot Venton, C., Dyszynski, J., Crawford, V. (2011) Planning  and  costing  agriculture’s  adaptation  to  climate  change:  Policy Perspectives. International Institute for Environment and Development (IIED), London, UK.

  13. EBRD (2010) Strategy for Moldova 2010-2013.

  14. ECAF (2012) Conservation agriculture and the CAP 2020: Making sustainable agriculture real. http://soco.jrc.ec.europa.eu/documents/ENFactSheet-05.pdf

  15. Eroziunea solului. Esenţa, consecinţele, minimalizarea şi stabilizarea procesului. Pontos.Chişinău, 2004,

  16. European Commission (2012) Implementation of the European Neighbourhood Policy in the Republic of Moldova: Progress in 2011 and recommendations for action.

  17. FAO (2008). Mitigating Climate Change: Conservation Agriculture Stores Soil Carbon. (http://www.fao.org/ ag/ca/doc/CA_SSC_IssueStatement.pdf).

  18. Farkas, C., A. Hagyo, E. Horvath & G. Varallyay (2008) A chernozem soil water regime response to predicted climate change scenarios. Soil & Water Res. 3.

  19. Fredenburg, P. (2012) Conservation agriculture: opportunities for intensified farming and environmental conservation in dry areas. ICARDA, Research to Action 2.

  20. Friedrich, T., A. Kassam & F. Shaxson (2009) Agriculture technologies for developing countries: conservation agriculture. STOA Project, European Technology Assessment Group.

  21. Friedrich, T., A. Kassam & F. Taher (2009) Adoption of conservation agriculture and the role of policy and institutional support. International Consultation on “No-Till with Soil Cover and Crop Rotation: A basis for policy support to conservation agriculture for sustainable production intensification”, Astana & Shortandy, Kazakhstan.

  22. Friedrich, T. & A. Kassam (2009) Adoption of conservation agriculture technologies: constraints and opportunities. IVth World Congress on Conservation Agriculture, New Delhi.

  23. Gonceariuc, M. (2008) Some results of aromatic plants breeding in Republic of Moldova. Hameiul si Plantele Medicinale, Vol. 31, Nº 1-2.

  24. Gulca, V. (2006) Opportuynity of small-scale forestry in Moldova. Proceedings of IUFRO Small-scale forestry Conference, Ireland.

  25. Hayes, U. & V. Zaharia (2008) Relief and technical assistance to the drought crisis in Moldova. UNDP

  26. Hobbs, P.R. (2007). Conservation Agriculture: What is it and why is it important for future sustainable food production? Journal of Agricultural Science, No 145. 127-137.

  27. Holland, J.M. (2004). The Environmental consequences of adopting conservation tillage in Europe: reviewing the evidence. Agriculture Ecosystems and Environment No 103. 1-25.

  28. IFAD (2010) IFAD decision tools for rural finance.

  29. IFAD (2011) The Republic of Moldova RB-COSOP Mid-Term Review. Final Report.

  30. Iglesias, A. et al (2007) Adaptation to climate change in the agriculture sector. Report to European Commission Directorate General for Agriculture and Rural Development.

  31. Jones CA, Basch G, Baylis AD, Bazzoni D, Biggs J, Bradbury RB, Chaney K, Deeks LK, Field R, Gómez JA, Jones RJA, Jordan VWL, Lane MCG, Leake A, Livermore M, Owens PN, Ritz K, Sturny WG and Thomas F (2006). Conservation Agriculture in Europe: An approach to sustainable crop production by protecting soil and water? SOWAP, Jealott’s Hill, Bracknell, RG42 6EY, UK

  32. Kassam, A. (2009). Sustainability of Farming in Europe: Is there a Role for Conservation Agriculture? Journal of Farm Management Vol 13. No 10. 717-728.

  33. Kassam, A., Friedrich, T., Shaxson, F., and Pretty, J. (2009). The spread of Conservation agriculture: justification, sustainability and uptake. International Journal of Agricultural Sustainability 7 (4). 292-320.

  34. Kassam, A. & T. Friedrich (2010) Conservation agriculture in the 21st century: a paradigm of sustainable agriculture. European Congress on Conservation Agriculture, Madrid, October 2010.

  35. Kassam, A. & T. Friedrich (2010) Conservation Agriculture: Concepts and Worldwide Experience, and Lessons for Success of CA-Based Systems in the Semi-Arid Mediterranean Environments. 4th Mediterranean Meeting on No-Till, Setif, Algeria, 3-5 May 2010

  36. Kertesz, A., B. Madarasz, B. Csepinszky & S. Benke (2010) The role of conservation agriculture in landscape protection. Hungarian Geographical Bulletin 59 (2)

  37. Lahmar, R. (2010) Adoption of conservation agriculture in Europe: lessons of the KASSA project. Land Use Policy, Vol. 27, Issue 1, Jan. 2010

  38. Lahmar, R. (2011) Knowledge Assessment and Sharing on Sustainable Agriculture – KASSA Project. WWW.kassa.cirad.fr

  39. Lengyel, S., L. Lontay, C. Aradi, S. Gori, I. Kapocsi & A. Molnar (2008) Grassland restoration and marsh protection in Egyek-Pusztakocs. LIFE Nature Programme of Hortobagy National Park Directorate. www.hnp.hu

  40. Lengyel, S. et al (2012) Grassland restoration to conerve landscape-level biodiversity: a synthesis of early results from a large-scale project. Applied Vegetation Science

  41. Lerman, Z. & D. Cimpoies (2006) Land consolidation as a factor for successful development of agriculture in Moldova. 96th EAAE Seminar “Causes and Impacts of Agriculture Structures”. Switzerland.

  42. MAFI (2012) Comprehensive assessement to evaluate the impact of the 2012 drought in Moldova. Republic of Moldova.

  43. MAFI (2010) Strategic priorities for the activities of the Ministry of Agriculture and Food Industry of the Republic of Moldova in the years 2011-2015.

  44. MENR (2002) Thematic report on forest ecosystems. CBD.

  45. MENR (2002) Technology needs assessment and development priorities under the UNFCCC. UNDP

  46. MENR (2006) The third National Report on implementation the provisions of the UNCCD

  47. MENR (2009) The 4th National Report on Biological Diversity. UNDP

  48. MENR (2011) Draft “National Climate Change Adaptation Strategy (NCCAS) of the Republic of Moldova. http://www.trimaran.md/clima.md/lib.php?l=ro&idc=237

  49. MENR (2009) Second National Communication of the Republic of Moldova under the UNFCCC. UNEP/GEF.

  50. Moody, R., I. Kireeva & I. Butucel (2010) Agriculture and Food Law and Policy. Approximation to EU Standards in the Republic of Moldova. Sectoral Law Approximation Guidelines Series.

  51. Moldova SCCF Full Project Document Draft 14 December 2012.

  52. Mott MacDonald & ICF (2010) Sustainable integrated land use of the Eurasian steppes project – Ukraine, Moldova and West Russia. EU/TACIS Regional Programme.

  53. Power, A.G. (2010) Ecosystem services and agriculture: tradeoȘCF and synergies. Phil.Trans.R.Soc.B 365.

  54. Rounsevell, M.D.A., F. Ewert, I. Reginster, R. Leemans & T.R. Carter (2005) Future scenarios of European agriculture land use II. Projecting changes in cropland and grassland. Agriculture, Ecosystems and Environment 107.

  55. Savcor Indufor (2005) Ensuring sustainability of forests and livelihoods through governance and control of illegal logging for economies in transition: Moldova.

  56. Silva, J.P. et al (2008) LIFE and Europe’s grasslands. Restoring a forgotten habitat. European Commission.

  57. Sistemul informaţional privind calitatea invelişului de sol al Republicii Moldova (Banca de date), Pontos, Chişinău, 2000

  58. Summer, W. & W. Diernhofer (2003) Soil erosion in the Republic of Moldova – The imporntance of institutional arrangements. Erosion Prediction in Ungangcd Basins: Integrating Methods and Techniques (Proceedings of symposium HSOI held during IUGG2003 at Sapporo. July 2003). IAHS Publ. no. 279

  59. Tourdonnet, S., B. Triomphe, E. Scopel (2010) Ecological, technical and social innovation processes in conservation agriculture. ISDA

  60. UN (2012) Rapid food security and vulnerability assessment – Moldova 2012

  61. UNDP (2009) National Human Development Report 2009-2010: Climate change in Moldova, socio-economnic impact and policy options for adaptation.

  62. UNDP (2010) National Human Development Report 2010-2011. Republic of Moldova.

  63. UNDP (2012) National Report for UN CSD Rio+20. Government of the Republic of Moldova.

  64. UNFCCC (2008) Moldova Soil Conservation Project. Project Design Document Form for Afforestation and Reforestation Project Activities (CDM-AR-PDD) – Version 5

  65. Van der Sluis, T., J.M.J. Gosselink, P.A. Slim, A. Verhagen & H. van Keulen, 2009. Restoration of degraded steppe lands – opportunities for Lugansk Oblast, Eastern Ukraine. Wageningen, Alterra, Alterra- report 1935. 62 p. 12 figs.; 12 tables.; 57. refs.

  66. Verhulst, N., B. Govaerts, K.D. Sayre, K.D., K. Sonder, R. Romero- Perezgrovas, M. Mezzalama, L. Dendooven (2012) Conservation agriculture as a means to mitigate and adapt to climate change, a case study from Mexico. In: Wollenberg, E., Nihart, A., Tapio-Bistrom, M.-L., Grieg- Gran, M. (Eds.), Climate Change Mitigation and Agriculture. Earthscan, Oxon, ISBN: 9781849713924, pp. 287- 300.

  67. Voloshuk, M. & N. Kiriak (2007) Problems of protection soil from erosion. Factori si Procese Pedogenetice din Zona Temperata 6 s. noua

  68. WB/FAO (2007) Rural productivity in Moldova – Managing natural vulnerability.

  69. WB (2007) Integrating environment into agriculture and forestry progress and prospects in Eastern Europe and Central Asia. Valume II: Moldova country review.

  70. WB (2007) Rural Productivity in Moldova – Managing Natural Vulnerability.

  71. WB (2010) The Republic of Moldova: climate change and agriculture country note. www.worldbank.org/eca/climateandagriculture

  72. WB (2012) Carbon sequestration in agriculture soils. Report Nº 67395-GLB

  73. Willems, S. & C. Busuioc (2011) Moldova Country Report. Analysis for European Neighbourhood Policy (ENP) Countries and the Russian Federation on social and economic benefits of enhanced environment protection. www.environment-benefits.eu.

Anexe
Anexa 1. Harta zonelor agro-climatice a Moldovei și caracteristicile ei principale

agrozon
Caracteristicile principale ale zonelor agro-climatice a Moldovei






I

I a

II

II a

III

Suprafața, ha

769912

224823

1359714

124399

901283

Altitudinea, m

100-300

200-300

50-200

200-400

10-200

Nr. zile solare

290-300

280-290

310-320

290-300

310-320

Nr. ore solare

2050-2100

2000-2050

2100-2200

2100-2150

2200-2300

Temperaturi medii anuale, Cº

8,0-8,5

7,0-8,0

9,0-9,5

8,5-9,0

9,5-10,0

Tº > 10º

2750-3000

2750-2800

3000-3200

2900-3000

3200-3450

precipitații anuale, mm

550-600

550-630

500-550

550-600

450-550

K h

0,65-0,8

0,7-0,8

0,6-0,65

0,7-0,8

0,5-0,6

Nr.de secete în 10 ani

1-2

1

2-3

1-2

3-4

Perioade de vegetație, zile

167-176

166-167

177-182

178-182

179-187

Perioade de înghețuri, zile

163-179

163-179

174-189

175-188

175-196

Anexa 2. Harta distribuției spațiale a alunecărilor de teren

alunecari ang

Anexa 3. Harta eroziunii solurilor
eroziunea eng

Anexa 4. Harta calității apei de suprafață
apele eng
Anexa 5. Harta vegetației

vegetatia eng

Anexa 6. Vulnerabilitatea schimbărilor climatice în țară și pe raioane

total vulner 12
Distribuția vulnerabilității pe raioane




Anexa 7. Scenariile schimbărilor climatice – indexul de ariditate


Anexa 8. Lista și harta localităților vizitate
Nord

  1. s. Bârlădeni, r-l Ocnița

  2. s. Chetrosu, r-l Drochia

  3. s. Gordinești, r-l Edineț

  4. or. Edineț

  5. s. Mihăileni, r-l Râșcani

  6. s. Parcova, r-l Edineț

  7. s. Pepeni, r-l Telenești

  8. s. Plop, r-l Dondușeni

  9. or. Sângerei



Centru

  1. s. Budești, municipiul Chișinău

  2. or. Chișinău

  3. s. Clișova, r-l Orhei

  4. s. Ciucur-Minjir, r-l Cimișlia

  5. s. Cojușna, r-l Strășeni

  6. s. Costești, r-l Ialoveni

  7. s. Ivancea, r-l Orhei

  8. s. Mălăiești r-l Orhei

  9. s. Pașcani, r-l Criuleni

  10. s. Peresecina, r-l Orhei

  11. s. Tohatin, municipiul Chișinău

  12. s. Trebujeni, r-l Orhei



Sud


  1. s. Alexanderfeld, r-l Cahul

  2. s. Caplani, r-l Ștefan Vodă

  3. s. Carahasani, r-l Ștefan Vodă

  4. s. Crocmaz, r-l Ștefan Vodă

  5. s. Larga Nouă, r-l Cahul

  6. s. Lebedenco, r-l Cahul

  7. s. Olănești, r-l Ștefan Vodă

  8. s. Răscăieți, r-l Ștefan Vodă

  9. s. Roșu, r-l Cahul

  10. s. Talmaza, r-l Ștefan Vodă

  11. s. Tartaul de Salcie, r-l Cahul

  12. s. Ursoaia, r-l Cahul


c:\users\computer\desktop\harta localitatilor vizitate.jpg

Anexa 9. Concluziile Analizei SWOT
Analiza SWOT

privind Înierbarea în vii și livezi, ameliorarea pajiștilor, Agricultura ecologică, Împădurire și fâșii forestiere, No-till, mini-till
Data: 18 august 2015

Locul desfășurării: oficiul BIOS, Chișinău, str. Columna 72/3, biroul 05


Yüklə 1,15 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin