Strategia de integrare a minorităŢilor naţionale a republicii moldova 2015-2020 cuprins

ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE ŞI DOMENIILE PRIORITARE ALE PROCESULUI DE INTEGRARE

2.1. Structura etnică și utilizarea limbilor minorităților naționale

Structura etnică a populației Republicii Moldova

Diversitatea etnică şi lingvistică a Republicii Moldova este relevată şi de recensămîntul populaţiei. Conform datelor din 2004², 23,8% din numărul total al populaţiei Republicii Moldova constituie persoanele care aparțin minorităţilor naționale. În afară de grupul etnic majoritar, pe teritoriul Republicii Moldova locuiesc următoarele grupuri etnice: ucraineni (8,35%), ruși (5,95%), găgăuzi (4,36%), bulgari (1,94%), romi (0,36%), precum și altele (1%), printre care beloruşi, evrei, polonezi, armeni, nemţi, tătari, azeri, gruzini, greci, uzbeci, ciuvaşi, lituanieni, letoni, osetini, coreeni, estonieni, etc.³ În anul 2004, existau 176 localități în care ponderea minorităților naționale depășea sau era egală cu 20% din totalul populației.⁴

Ucrainenii reprezintă cea mai numeroasă minoritate națională în Republica Moldova. Aproape 30% dintre ucraineni locuiesc în Chișinău (9,17%) și Bălți (24,19%). În alte orașe procentul lor este următorul: Cahul (10,68%), Ungheni (7,67%), Soroca (8,59%), Orhei (3,59%), Comrat (4,81%). În Republica Moldova există 111 localități în care ucrainenii constituie cel puțin 20% și 63 de localități în care aceștia reprezintă 50% și mai mult. Aceste localități fac parte din 26 de raioane și un municipiu (Bălți).

Rușii reprezintă a doua ca număr minoritate națională în Republica Moldova. Conform datelor recensămîntului, aproape 60% din ruși locuiesc în Chișinău (15,72%) și Bălți (19,84%). În alte orașe procentul lor este următorul: Cahul (16,52%), Ungheni (6,41%), Soroca (7,72%), Orhei (5,45%), Comrat (7,33%). În Republica Moldova există 11 localități în care rușii constituie cel puțin 20% și 5 localități în care aceștia reprezintă 50% și mai mult. Există 38 de localități în care rușii reprezintă 10% din populație și mai mult și 104 de localități în care aceștia reprezintă 5% din populație și mai mult.

Găgăuzii reprezintă a treia ca număr minoritate națională în Republica Moldova. Găgăuzii locuiesc compact în Găgăuzia (82,13%), care, conform Constituției Republicii Moldova, este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural. În raionul Taraclia găgăuzii formează 8,31% din populație, iar în Cahul 3,15%. În restul raioanelor găgăuzii reprezintă nu mai mult de 1%. Conform datelor recensămîntului, în Republica Moldova există 34 de localități în care găgăuzii constituie cel puțin 20% și 22 de localități în care aceștia reprezintă 50% și mai mult. În marea lor majoritate, aceste localități sunt situate în Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia – 26. Celelalte localități sunt situate în Taraclia (5), Cahul (2) și Căușeni (1).

Bulgarii reprezintă a patra ca număr minoritate națională în Republica Moldova. Bulgarii locuiesc compact în raionul Taraclia (65,56%). În alte regiuni numărul lor este mult mai mic, astfel în Cahul (6,45%), UTA Găgăuzia (5,15%), Chișinău (1,41%). În restul raioanelor bulgarii reprezintă nu mai mult de 1%. Conform datelor recensămîntului, în Republica Moldova există 28 de localități în care bulgarii constituie cel puțin 20% și 8 localități în care aceștia reprezintă 50% și mai mult. În majoritatea lor aceste localități sunt situate în raionul Taraclia – 12. Celelalte localități sunt situate în Cahul (4), Cantemir (3), Leova (3), UTA Găgăuzia (2), Căușeni (1), Cimișlia (1), Ialoveni (1).

Romii – conform datelor recensămîntului, în Republica Moldova locuiesc 12 271 persoane de etnie romă. În 3 localități – Otaci, Buda și Ciorești – aceștia constituie cel puțin 20%, și în 5 localități în care aceștia reprezintă 5%. Pentru a îmbunătăţi situaţia romilor şi pentru a asigura participarea lor activă în viaţa socială şi politică din ţară, a fost aprobat Planul de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă pentru anii 2011–2015 prin HG Nr. 494 din 08.07.2011 și prin HG Nr. 56 din 31.01.2012.

Pe teritoriul Republicii Moldova locuiesc și reprezentanți ai altor grupuri etnice, printre care: beloruşi, evrei, polonezi, armeni, nemţi, tătari, azeri, gruzini, greci, uzbeci, ciuvaşi, lituanieni, letoni, osetini, coreeni, estonieni, etc.

Utilizarea limbilor minorităților naționale în Republica Moldova

Legislația Republicii Moldova oferă limbilor rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară, idiş, țîgănească/ romani și altor limbi, garanţiile juridice pentru utilizarea în mai multe domenii ale societăţii.

Limba rusă este utilizată pe teritoriul Republicii Moldova în decursul unei perioade îndelungate în diferite domenii ale vieții socio-economice a statului și o parte semnificativă a populaţiei cunoaște și vorbește limba rusă. Pe teritoriul Republicii Moldova, limba rusă are statut de limbă de comunicare interetnică. Conform Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (nr. 344-XIII din 23.12.1994), precum şi a Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului (Transnistria) (nr. 173-XVI din 22.07.2005), pe teritoriul Găgăuziei şi a Transnistriei limba rusă este una din limbile oficiale. Potrivit recensămîntului din 2004, limba rusă a fost indicată ca limbă maternă de 11,3% din populația țării. Majoritatea ucrainenilor, găgăuzilor, bulgarilor consideră drept limba maternă limba etniei sale. În același timp 31,8% din ucraineni, 13,9% din bulgari, 5,9% din găgăuzi au indicat limba maternă pe cea rusă. Limba rusă este răspîndită pe teritoriul tuturor raioanelor țării. Această limbă este utilizată pe scară largă în domeniul educaţiei, culturii, mass-media, activitatea editorială și sfera oficială.

Limba ucraineană – conform Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului (nr. 173-XVI din 22.07.2005), limba ucraineană este una din limbile oficiale utilizate pe teritoriul Transnistriei (împreună cu limba de stat şi rusă). Conform datelor recensămîntului din anul 2004, limba ucraineană a fost numită limba maternă de către 5,5 % din populaţia ţării, 3,4% din populaţie obişnuiesc să vorbească limba ucraineană. Purtătorul de bază al limbii ucrainene este populația de etnie ucraineană. Limba ucraineană este răspîndită pe teritoriul a mai multor raioane ale republicii, preponderent în raioanele din nord şi est. Sate cu populaţie ucraineană sînt și în partea centrală şi de sud a ţării. Pe teritoriul Republicii Moldova există circa 200 de localităţi unde populaţia de etnie ucraineană constituie majoritatea sau o parte considerabilă din populaţie.

Limba găgăuză – conform Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (nr. 344-XIII din 23.12.1994), precum şi al Regulamentului Găgăuziei (Gagauz Yeri) (Lege locală nr. 28-XXXI/I din 05.06.1998), limba găgăuză este una din cele trei limbi oficiale ce funcţionează pe teritoriul autonomiei (alături de limba de stat şi rusă). Conform datelor recensămîntului din anul 2004, limba găgăuză a fost numită limba maternă de către 4% din populaţia ţării și 3,1% din populaţie obişnuiesc să vorbească limba găgăuză.

Limba bulgară – legislația cu privire la funcţionarea limbilor (Legea nr. 3465-XI din 01.09.1989) oferă limbii bulgare garanţiile juridice a funcţionării sale. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, limba bulgară a fost numită limba maternă de către 1,6 % din populaţia ţării și 1,1% din populaţie obişnuiesc să o vorbească. Purtătorul de bază al limbii bulgare este populaţia de etnie bulgară. Pe teritoriul Republicii Moldova există aproximativ 50 de localităţi, unde bulgarii constituie majoritatea sau partea semnificativă din populaţie.

În Republica Moldova sunt folosite și alte limbi a grupurilor etnice. Legislația în vigoare oferă garanții juridice pentru utilizarea lor în mai multe domenii ale societății.