Strategia energetică a româniei

Propuneri de politici publice

Participanții la grupul de lucru au adus în discuție și recomandări de politici publice pentru îmbunătățirea performanței energetice a mediului construit din România. Un aspect esențial este crearea unui cadru de reglementare stabil, previzibil, transparent și ușor de monitorizat, cu stabilirea unor ținte realiste, ce pot atrage investiții substanțiale. Astfel, este necesară adaptarea legislației și a reglementărilor în domeniul energiei termice, pentru atragerea investițiilor, în vederea asigurării unui acces extins la serviciul public, cu costuri accesibile:

• 
  Integrarea în reglementările românești a normativelor UE de realizare a clădirilor, cu precădere a standardelor de eficiență energetică;
  
• 
  Reforma reglementărilor pentru materiale de construcții – transparentizarea pieței materialelor de construcții, pentru facilitarea alegerii acestora pe baza unui raport calitate-preț verificat;
  
• 
  Încurajarea pieței serviciilor energetice, precum contractele de performanță energetică (de tip ESCO), prin adaptarea legislației de către Ministerul Finanțelor Publice. În prezent există o inițiativă privată la nivel european, „Codul de conduită EPC”, ce stabilește principiile și valorile fundamentale pentru implementarea cu succes, profesionistă și transparentă a contractelor de performanță energetică. Acest cod de conduită este semnat de 13 companii private cu activitate în România;
  
• 
  Liberalizarea treptată, dar completă a prețului gazului natural, concomitent cu definirea conceptului de consumator vulnerabil, respectiv cu adaptarea și armonizarea legislației primare și secundare la noile condiții de piață;
  
• 
  Elaborarea unor reglementări privind susținerea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) pe un termen scurt, bine definit – o perioadă de tranziție pe parcursul realizării investițiilor de modernizare, pentru a preveni debranșarea în masă a consumatorilor;
  
• 
  Dezbatere publică privind deschiderea pieţei energiei termice și a concesionării serviciului de producere și/sau distribuție a energiei termice în regim centralizat; elaborarea reglementărilor privind eventuale modificări;
  
• 
  Elaborarea unei scheme noi de susținere a cogenerării, clară și predictibilă, pentru stimularea de investiții în noi instalații de cogenerare, bazate pe criterii obiective, care să evite actualul mecanism de „supracompensare”, ce îi penalizează pe operatorii eficienți;
  
• 
  Studiu cu privire la eliminarea limitării profitului în activitatea de producere a energiei termice, în condiții de concurență și a realizării unor prețuri sustenabile și accesibile, respectiv ale deschiderii către sectorul privat concurențial a pieţei de energie termică; sistemul de distribuție este și rămâne, în acest context, monopol natural, fiind administrat de către autoritățile publice sau, prin concesionare, de către operatori privați;
  
• 
  Acordarea de facilități fiscale operatorilor sistemelor eficientizate de producere, transport și distribuție a energiei termice, necesare pe fondul impredictibilității producției – spre exemplu, ierni succesive foarte blânde;
  
• 
  Introducerea posibilității de a eșalona costurile cu încălzirea, în special pentru consumatorii racordați la SACET-uri, pe întrega perioadă a anului, deși consumul se realizează în special în sezonul rece („tariful binom”);
  
• 
  Examinarea oportunității de a introduce în legislație prevederi privind plata unei taxe de poluare pentru deținătorii de surse de încălzire poluante, conform principiului „poluatorul plătește”, taxă ce poate fi aplicată pe unitatea de energie consumată; astfel de taxe au sensul de a elimina discriminarea între consumatori;
  
• 
  Reglementarea modului de racordare la sistemele eficientizate de producere, transport și distribuție a energiei termice existente, a tuturor tipurilor de consumatori de energie termică, din proximitatea acestora;
  
• 
  Reglementarea nivelului minim de calitate a serviciilor energetice pe bază de indicatori de performanță;
  
• 
  Îmbunătățirea reglementărilor privind contorizarea energiei termice pentru întreg lanțul de distribuție, de la producere, la transport și distribuție, în paralel cu montarea de robinete termostatice pentru fiecare calorifer;
  
• 
  Introducerea unor norme conforme cu bunele practici europene de repartizare a consumurilor și costurilor cu energia termică pentru consumatorii din imobilele de tip condominiu;
  
• 
  Reglementarea standardizată a modului de facturare a consumului de energie termică pentru încălzire, răcire și apă caldă în România, în conformitate cu consumul măsurat la branșamentul consumatorului, măsurat în unități standard de energie – GJ sau MWh.
  

Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE) propune aplicarea unei cote reduse a TVA pentru energia termică, utilizată de consumatorii vulnerabili conectați la SACET, în mod similar practicii din câteva alte state membre ale UE. ARPEE face referire la o modificare de legislație recentă din Franța, considerată a fi relevantă pentru România, ce reglementează obligativitatea conectării la sistemul de încălzire centralizată a tuturor instalațiilor clădirilor noi, sau care fac obiectul unor reparații majore, a instalațiilor industriale și a celor de producere a apei calde cu putere mai mare de 30 kW.

Strategia Energetică poate stabili ținte pentru indicatorul de energie consumată în medie pe unitatea de suprafață, eșalonate în timp, prin măsuri de încurajare a investițiilor în clădiri. De exemplu, până în anul 2020 se poate atinge actualul nivel mediu european de 220 kWh/mp/an, până în 2030 nivelul de 180 kWh/mp/an, iar până în 2050 nivelul de 130 kWh/mp/an (energie finală utilizată). Se pot, de asemenea, stabili ținte pentru raportul mediu între energia primară consumată și energia finală utilizată, pentru a stimula investițiile în eficientizarea lanțului de transport și transformare a energiei.