Strategia naţională de dezvoltare: 7 soluţii

Viziunea strategică

Justiţia în serviciul cetăţeanului: această viziune este împărtăşită de toţi actorii din domeniu şi constituie schimbarea calitativă de care are nevoie abordarea reformelor în justiţie. În finalitatea reformelor din domeniul justiţiei, justiţiabilii vor beneficia de o justiţie imparţială, calitativă, responsabilă şi realizată în termene optime, cu zero toleranţă faţă de corupţie, pentru o dezvoltare durabilă a ţării, iar sistemul justiţiei va oferi remedii efective pentru o dezvoltare economică inclusivă, pentru justiţie socială şi securitate umană.

În contextul priorităţii vizate, viziunea autorităţilor pentru 2020 este consonantă obiectivelor specifice expuse în Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016:

• 
  consolidarea independenţei, responsabilităţii, imparţialităţii, eficienţei şi transparenţei sistemului judecătoresc;
  
• 
  eficientizarea procesului de investigaţie prejudiciară în vederea garantării respectării drepturilor omului, asigurării securităţii fiecărei persoane şi diminuării nivelului de criminalitate;
  
• 
  ameliorarea cadrului instituţional şi a proceselor care asigură accesul efectiv la justiţie: asistenţa juridică efectivă, examinarea cauzelor şi executarea hotărîrilor judecătoreşti în termene rezonabile, modernizarea statutului unor profesii juridice conexe sistemului justiţiei;
  
• 
  promovarea şi implementarea principiului toleranţei zero pentru manifestările de corupţie în sectorul justiţiei;
  
• 
  implementarea unor măsuri prin al căror intermediu sectorul justiţiei ar contribui la crearea unui climat favorabil dezvoltării durabile a economiei;
  
• 
  asigurarea respectării efective a drepturilor omului în practicile şi politicile juridice;
  
• 
  coordonarea, stabilirea şi delimitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor actorilor principali din sectorul justiţiei, precum şi asigurarea dialogului intersectorial.
  

Implementarea plenară a reformei sectorului justiţiei este crucială în vederea implementării viziunii autorităţilor. Orizontul lărgit pe care îl conferă prezenta Strategie presupune ca efectele implementării acestei reforme să fie resimţite la nivelul întregii societăţi.

Impactul scontat

Modul prin care o justiţie mai eficientă poate influenţa dezvoltarea economică este dificil de cuantificat, din cauza că acesta este compus din multiple beneficii individuale ce se completează şi contribuie la formarea unei percepţii generalizate despre justiţie, care poate favoriza sau poate defavoriza investiţiile. Dacă ne referim doar la reducerea corupţiei, estimările foarte modeste pentru anul 2011 apreciază volumul mitelor, plătite din veniturile întreprinderilor, la circa 390 milioane de lei. O reducere a corupţiei ar rezulta în investirea unei părţi din aceşti bani în scopuri productive, fapt ce ar genera o creştere anuală a PIB-ului cu cel puţin 0,1%. Pe lîngă acest efect pur numeric asupra investiţiilor interne, va creşte şi atractivitatea ţării pentru investiţiile străine şi tehnologiile noi asociate cu acestea, fapt ce va crea efecte colaterale importante.

Reducerea amînărilor de judecată va avea un efect similar atît direct – asupra costurilor suportate de cetăţeni şi de mediul de afaceri, cît şi indirect – asupra climatului investiţional şi atractivităţii ţării.

Obiective specifice

Indicatori de monitorizare	2010	2015	2020
Cota cetăţenilor care nu manifestă încredere în justiţie, %	67	60	40
Îmbunătăţirea indicelui independenţei justiţiei Freedom House	4,5	4	3
Ponderea cauzelor judiciare examinate cu întîrziere, %	60	30	10
Ponderea instanţelor judecătoreşti care respectă normele de transparenţă decizională (publică hotărîrile judiciare şi înregistrează în regim audio-video şedinţele de judecată), %	60	100	100
Ponderea litigiilor soluţionate pe cale alternativă (extrajudiciară)	0	10	25
Numărul de victime ale corupţiei, %	20	15	10
Cota agenţilor economici care consideră instanţele judecătoreşti rezonabile, imparţiale şi necorupte, %	31,9	40	60

Tabele şi figuri

Tabelul 9. Estimarea impactului economic al amînărilor şi

tergiversărilor din instanţele judecătoreşti

Indicatori statistici			Calcule economice
Numărul amînărilor pe an pe sistem^23	576 213
Numărul persoanelor care participă în medie la o şedinţă	7		Salariul mediu pe economie pe o ora de lucru, lei	20
Timp pierdut de un participant în ziua în care cazul a fost amînat, ore	4		Total efect economic „pierdut” de participant pe zi, lei	95
Salariul mediu lunar pe economie (2010), lei	3 500		Total efect economic pe o şedinţă amînată, lei	668
Cheltuielile medii de transport ale unui participant (2010), lei	15		Total pierderi pe sistem, dacă nu intervin schimbări, lei	385 036 338

Figura 18. Victime ale corupţiei, % populaţiei în situaţie de mită, anul 2008



Figura 19. Ponderea dosarelor finalizate în instanţă din numărul de persoane puse sub acuzare