Strategia Naţională hiv/sida

Reducerea consumului de droguri injectabile


Activităţi:

B1. Desfăşurarea de campanii de informare, educare şi comunicare pentru prevenirea începerii de consum injectabil de droguri.

• 
  supraexpunerea adolescenţilor la programe de prevenire a începerii consumului de droguri în locaţiile de risc, în special în Bucureşti şi Ilfov
  
• 
  includerea componentei de prevenire a iniţierii consumului de droguri între copii şi adolescenţi în toate programele sociale şi medicale adresate grupurilor defavorizate în locaţiile de risc, în special în Bucureşti şi Ilfov
  

Indicator B1. Până în 2013 să se desfăşoare campanii de prevenire a iniţierii de consum injectabil de droguri în Bucureşti.

Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în rândul utilizatorilor de droguri injectabile Indicator de impact: Menţinerea prevalenţei HIV în rândul UDI la 1% până în 2015
Activităţi	Indicatori	Baseline	Ţintă interm.	Ţintă finală	Surse de finanţare	Implementatori
A1. Programe de schimb de seringi	% UDI din Bucureşti şi Ilfov care au folosit echipament de injectare steril la ultima injectare	85% 2008	85% 2012	90% 2015	MS, autorităţi locale, FSE	ONG-uri, farmacii
A2. Tratament de menţinere cu metadonă/suboxonă pentru dependenta de opiacee.	Număr de UDI aflaţi în tratament de substituţie	2000 2010	5000 2013	6500 2015	MS, MAI, FSE, autorităţi locale	MS, MAI, ONG-uri
A3. Programe şi servicii specifice de reducere a riscului infectării cu HIV şi de integrare socială, pentru adolescenţi UDI	Numar de programe pentru adolescenti UDI	0 2010	7 2013	7 2013	MS, autorităţi locale	MS, ONG-uri
A4. Acces la testare şi tratament HIV, ITS, VHB si VHC pentru UDI	% UDI care işi fac un test HIV în ultimele 12 luni	18,7% 2009	40% 2013	40% 2015	MS, MAI, autorităţi locale	MS, autorităţi locale, ONG-uri
B1. Campanii IEC pentru prevenirea începerii de consum injectabil de droguri	% UDI cu istoric de mai puţin de doi ani de consum	4% 2009	2% 2013	1% 2015	MECTS, MS, autorităţi locale	MECTS, MS, autorităţi locale, ONG-uri

4. 
   Prevenirea transmiterii în rândul bărbaţilor care au activitate sexuală cu alţi bărbaţi.
   

Obiectiv specific:

Reducerea vulnerabilităţii bărbaţilor care fac sex cu alti bărbaţi la HIV/SIDA şi la infecţiile transmise sexual prin modificarea comportamentelor la risc.

Rezultate aşteptate:

1. 
   Crearea unui mediu propice pentru desfăşurarea programelor
   

Activităţi:

A1. Campanii naţionale şi locale de reducere a stigmatizării şi discriminării în legătură cu orientarea sexuală.

• 
  Iniţierea de campanii media cu mesaje anti-discriminare şi pro-incluziune a minoritatii LGBT
  

Indicator A1. 25% din populaţia adultă să fie expusă la mesajele campaniilor de reducere a stigmatizării şi discriminării persoanelor pe criterii de orientare sexuală până în 2014
A2. Construirea capacităţii serviciilor sociale şi de sănătate de a oferi, fără discriminare, servicii adecvate persoanelor de orientare homosexuală

• 
  folosirea finanţărilor POSDRU pentru pregătirea adecvată a personalului social şi medical
  
• 
  subcontractarea din fonduri publice la nivel naţional şi local de servicii de consiliere între egali (peer) şi de suport cître asociaţiile neguvernamentale ofertante de servicii
  
• 
  includerea ca grup vulnerabil pentru programe sociale şi de sănătate şi a persoanelor transsexuale
  
• 
  implementarea unui sistem de acces rapid la tratament ARV al persoanelor BSB infectate HIV care să fie bazat pe principiul introducerii timpurii în tratament ca metodă de prevenire secundara
  

Indicator A2. Dezvoltarea şi introducerea până în 2013 a standardelor şi protocoalelor de lucru cu persoanele de orientare homosexuală în serviciile de sănătate şi sociale. Până în 2015 cel puţin 15% din personalul din domeniul sanitar şi social să aplice aceste standarde şi protocoale.
A3. Elaborarea periodică de studii de estimare, comportament şi seroprevalenţă HIV/ITS în rândul BSB.

• 
  pe baza evidenţelor, inclusiv a celor de dată recentă, trebuie construită motivarea care să ducă la includerea activităţilor adresate grupului BSB cât şi mai larg grupului LGBT în programele naţionale şi locale, sociale şi de sănătate publică
  
• 
  cercetările privind comportamentele BSB trebuie extinse în afara locaţiilor clasice în care s-au desfăşurat programele până acum.
  
• 
  includerea unor componente despre sexul comercial BSB în orice cercetare privind sexul comercial
  

Indicator A3. Studiile de comportamente şi seroprevalenţă să fie efectuate la fiecare doi ani începând cu 2013
A4. Întărirea capacităţii organizaţiilor LGBT şi comunitare pentru a genera cercetări şi evidenţe şi pentru a participa la elaborarea de politici şi programe.

• 
  introducerea pe lista grupurilor eligibile pentru asistenţă de intergrare şi reintegrare socială şi profesională şi a persoanelor LGBT şi implicit accesul organizaţiilor acestora la finanţări din Fondurile Structurale
  
• 
  subcontractarea de la nivel central si local a organizaţiilor LGBT furnizoare de servicii pentru activităţi de sănătate publică
  
• 
  subcontractarea organizaţiilor LGBT şi în cadrul programelor de suport pentru tratament HIV
  
• 
  întărirea capacităţii organizaţiilor ofertante de servicii de prevenire şi suport (atât neguvernamentale, cât şi publice) de a implementa metode de prevenire bio-medicală, ca profilaxia post si pre-expunere, microbicide, testare si tratament
  

Indicator A4. Număr de organizăţii active în oferirea de servicii de sănătate şi sociale pentru comunitatea LGBT

2. 
   Reducerea riscurilor asociate cu sexul homosexual
   

Activităţi:

B1. Desfăşurarea de programe de teren (outreach) si on-line pentru prevenirea HIV/ITS în rândul BSB

• 
  introducerea acestor tipuri de intervenţii ca intervenţii eligibile pentru programele de sănătate publică la nivel naţional şi local
  
• 
  asigurarea de către programele de sănătate publică a MS şi chiar de cele locale a necesarului de prezervative şi teste (HIV/VHB/VHC) pentru a fi folosite în programele care ţintesc BSB
  
• 
  pentru zonele unde grupul BSB poate sa fie parţial suprapus peste alte grupuri vulnerabile (PPSC, UDI, persoane fără adapost) se recomandă integrarea intervenţiilor specifice de prevenire în rândul BSB în activităţile existente de intervenţie de sănătate publică în rândul acelor comunităţi.
  

Indicator B1. Până la finele lui 2014 să existe intervenţii de teren, inclusiv de prevenire HIV/SIDA în rândul BSB în cel puţin 10 judeţe.
B2. Promovarea folosirii prezervativului şi asigurarea accesului la prezervative adecvate

• 
  introducerea de facilităţi fiscale şi comerciale pentru vânzarea prezervativelor care să poată duce la reducerea preţului acestora
  
• 
  promovarea folosirii corecte a prezervativului
  
• 
  conform cercetărilor adresarea motivaţiilor pentru folosirea inconsistentă a prezervativului trebuie să fie facută pe baza evidenţelor şi într-un mediu suportiv pentru a înregistra progrese
  

Indicator B2. Până în 2014 cel puţin 60% din BSB din zonele de program să folosească întodeauna prezervativul cu partenerii sexuali ocazionali. Creşterea cu 15% a ratei utilizării prezervativului la ultimul contact sexual în 2014 faţă de 2010 în fiecare zonă de intervenţie
B3. Asigurarea accesului persoanelor BSB la servicii de testare şi tratament HIV, ITS şi alte boli transmisibile

• 
  elaborarea şi punerea în practică a unui protocol de acces rapid la tratament HIV/SIDA pentru BSB seropozitivi chiar dacă aceştia nu se califică conform criteriilor biologice şi clinice stabilite de ghidul Naţional de Tratament HIV/SIDA
  
• 
  achiziţionarea de teste rapide HIV de către MS şi distribuirea lor către organizaţiile comunitare care fac activităţi de prevenire HIV pentru BSB
  

Indicator B3. Până în 2013, să existe în fiecare locaţie în care se implementează intervenţii de prevenire HIV/SIDA în rândul BSB, sisteme de referire la servicii de testare şi tratament HIV, ITS şi alte boli transmisibile şi servicii adecvate. Până în 2013 cel puţin 90% BSB care îşi fac un test HIV în ultimele 12 luni să cunoască rezultatul.
B4. Dezvoltarea de interventii specifice adolescentilor 10 – 19 ani (prevenire HIV, consiliere etc) băieţi care intreţin relatii homosexuale

Indicator B4 Până în 2013 vor exista programe specifice adresate adolescenţilor MSM în cel puţin 5 locaţii.

Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii HIV în rândul bărbaţilor care au activitate sexuală cu alţi bărbaţi. Indicator de impact: Reducerea prevalenţei HIV în rândul BSB până la 2% până în 2015
Activităţi	Indicatori	Baseline	Ţintă interm.	Ţintă finală	Surse de finanţare	Implementatori
A1. Campanii de reducere a stigmatizării şi discriminării în legătură cu orientarea sexuală	% din populaţia generală expusă la campanie		25% 2013	35% 2015	?, FSE	CNCD, ONG-uri
A2. Servicii sociale şi de sănătate care oferă, fără discriminare, servicii adecvate persoanelor de orientare homosexuală	% personal din serviciile sociale şi de sănătate care oferă servicii adecvate persoanelor de orientare homosexuală pe baza de standarde	0		15% 2015	MS, FSE	MS, autorităţi locale, ONG-uri
A3. studii de estimare, comportament şi seroprevalenţă HIV/ITS în rândul BSB.	Nr. oraşe mari în care se desfăşoară studii	1 2010	1 2013	3 2015	MS, FSE	MS, autorităţi locale, ONG-uri
A4 dezvoltarea capacităţii organizaţiilor comunitare pentru a face intervenţii sociale şi de sănătate în beneficiul LGBT	Nr. de organizaţii active în intervenţii sociale şi de sănătate în beneficiul LGBT	2 2010	4 2013	5 2015	FSE	ONG-uri
B1. Desfăşurarea de programe de teren si on-line pentru prevenirea HIV/ITS în rândul BSB	Nr. locaţii în care se desfăşoară intervenţii de teren pentru prevenirea HIV/ITS în rândul BSB	10 2010	10 2013	14 2015	MS, FSE,	ONG-uri
B2. Promovarea folosirii prezervativului în rândul BSB	% BSB care folosesc prezervativul la ultimul contact sexual	42,7% 2010	58% 2013	65% 2015	MS, autorităţi locale	ONG-uri
B3. Acces la testare şi tratament HIV şi ITS pentru BSB	% BSB care îşi fac un test HIV în ultimele 12 luni şi îşi cunosc rezultatul	42% 2010	90% 2013	90% 2015	MS, autorităţi locale	MS, ONG-uri
B4. interventii specifice adolescentilor 10 – 19 ani băieţi care intreţin relatii homosexuale	Nr. locaţii în care se desfăşoară intervenţii pentru BSB adolescenţi	0 2010	5 2013	5 2013	MS, autorităţi locale	MS, ONG-uri

5. 
   Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar
   

Obiectiv specific:

Creşterea accesului persoanelor private de libertate la programe de prevenire HIV, la mijloace de prevenire HIV (prezervative, seringi, tratament substitutiv pentru dependenţă de opioide etc) şi la tratament HIV/SIDA.

Rezultate aşteptate:

1. 
   Program unitar, adecvat şi cuprinzător de prevenire şi tratament HIV/SIDA în sistemul penitenciar
   

Activităţi:

A1. Introducerea în sistemul penitenciar a unui program anual de prevenire şi tratament HIV/SIDA.

Indicator A1. Până la finele lui 2012, Administraţia Naţională a Penitenciarelor să construiască şi să bugeteze un program cu acoperire naţională de prevenire şi tratament HIV/SIDA.

A2. Corelarea programelor din sistemul civil cu programele din penitenciare

Indicator A2. Până la finele lui 2012, programele de prevenire şi tratament HIV/SIDA din penitenciare să respecte toate standardele aplicate în sistemul civil.

2. 
   Access universal al deţinuţilor la un pachet minim de servicii de prevenire HIV în sistemul penitenciar
   

Activităţi:

B1. Consiliere şi acces la servicii pentru prevenirea transmiterii sexuale a HIV/SIDA în penitenciare

Indicatori B1. Menţinerea constanta în penitenciare a unei retele de cel puţin 1.500 de educatori între egali formaţi pentru prevenirea HIV/SIDA; Educatie continuă pentru cel puţin 80% dintre cadrele medicale în prevenirea HIV; Până la finele lui 2012 să existe mecanisme de distribuire a prezervativelor în toate penitenciarele şi cel puţin 30% dintre persoanele private de libertate să declare folosirea prezervativului la ultimul contact sexual.

B2. Acces la servicii pentru prevenirea transmiterii HIV asociată cu consumul de droguri

Indicatori B2. Până în 2012 cel puţin 10 penitenciare să ofere programe de schimb de seringi şi programe de tratament substitutiv cu metadonă/subuxonă pentru persoanele dependente de droguri, inclusiv consiliere pentru adicţii. Până în 2013, 30% UDI înscrişi în programe de schimb de seringi; 80% din deţinuti UDI declara folosirea de echipamente sterile la ultima injectare. 20% deţinuţi cu istoric de consum de droguri sau în consum activ să fie înscrişi în programe de tratament substitutiv.

Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii în sistemul penitenciar Indicator de impact: Menţinerea prevalenţei HIV în rândul deţinuţilor sub 1%
Activităţi	Indicatori	Baseline	Ţintă interm.	Ţintă finală	Surse de finanţare	Implementatori
A1. program anual de prevenire şi tratament HIV/SIDA.	Program elaborat, finanţat şi implementat de ANP	nu 2010	Da 2012	Da 2015	ANP, FSE	ANP, ONG-uri
A2. Corelarea programelor de sănătate din sistemul civil cu programele din penitenciare
B1. Consiliere şi acces la servicii pentru prevenirea transmiterii sexuale a HIV/SIDA în penitenciare	Număr de educatori între egali formaţi pentru prevenirea HIV/SIDA	1500 2010	1500 2013	1500 2015	ANP, FSE	ANP, ONG-uri
	% deţinuţi cu acces la prezervative gratuite în penitenciare	56% 2010	100% 2013	100% 2015
B2. Servicii pentru prevenirea transmiterii HIV asociată cu consumul de droguri în penitenciare	Nr penitenciare care oferă programe de schimb de seringi şi programe de tratament substitutiv	2 2010	10 2012	10 2015	ANP, FSE	ANP, ONG-uri
	% din deţinuti UDI care declara folosirea de echipamente sterile la ultima injectare	65% 2010	80% 2013	85% 2015

1.6. Prevenirea transmiterii HIV în rândul comunităţilor dezavantajate

Obiectiv specific:

Reducerea vulnerabilităţii la infecţia HIV asociată cu accesul limitat la servicii sociale şi medicale

Rezultate aşteptate:

1. 
   Intervenţii de prevenire HIV/SIDA integrate în toate programele de asistenţă adresate comunităţilor Rroma sau comunitatilor defavorizate
   

Activităţi:

A1. Integrarea activităţilor de prevenire HIV şi ITS în programele implementate prin intermediul mediatorilor sanitari şi asistenţilor medicali comunitari

• 
  programul actual de mediatori sanitari comunitari necesită o evaluare a funcţionării şi relevanţei sale faţă de nevoile comunitare şi în contextul procesului de descentralizare
  
• 
  pregătirea profesională şi accesul acestor mediatori la comunităţile dezavantajate pot fi finanţate din FSE prin POSDRU
  
• 
  Integrarea activităţilor de prevenire HIV şi ITS în programe medico-sociale indiferent de statusul asigurării sociale de sănătate şi de posesia actelor de identitate la momentul accesării acestor programe
  

Indicator A1. Până în 2015 toţi mediatorii sanitari comunitari vor avea o pregătire minimă şi acces la mijloace materiale pentru a iniţia activităţi primare de prevenire a infecţiei cu HIV şi a ITS
A2. Asigurarea accesului la testare şi tratament HIV/SIDA şi ITS indiferent de statusul asigurării sociale de sănătate

Indicator A2. Până în 2013 să se includa accesul la testare HIV şi ITS cu consiliere prin toate intervenţiile de sănătate la nivelul comunităţilor roma sau comunităţilor defavorizate

• 
  introducerea considerentelor de sănătate publică ca argumente în favoarea accelerarii procesului de acordare a actelor de identitate
  
• 
  integrarea activităţii de mediere sanitară cu cea de asistenăţ socială comunitară ca parte a procesului de coordonare la nivel local a activităţilor
  
• 
  acordarea de bonusuri în sistemul de medicină de familie pentru includerea pe liste a persoanelor care provin din medii defavorizate
  

A3. Promovarea comportamentelor fără risc în rândul adolescenţilor şi tinerilor rroma prin intervenţii comunitare durabile: pregătirea de educatori între egali, distribuţia de prezervative în comunitate, facilitarea accesului la servicii adecvate tinerilor, educaţia pentru prevenirea consumului de droguri.

Indicator A3. Număr de comunităţi în care se desfăşoară programe adresate adolescenţilor şi tinerilor roma
A4. Desfaşurarea de studii locale şi naţionale privind determinanţii unor comportamente la risc HIV/ITS în rândul populaţiei rroma si a altor populaţii defavorizate, inclusiv studii privind vulnerabilitatea asociată mobilităţii naţionale şi transnaţionale

Indicator A4. Până în 2013 studiile din toate ariile de intervenţie rroma să includă şi componentă de comportamente la risc HIV/ITS. Următoarele studii de comportament, estimare de popuaţii vulnerabile şi de seroprevalenţă, să permită dezagregarea datelor pe etnii.

2. 
   Organizaţii la nivel comunitar şi naţional pregătite să implementeze intervenţii de prevenire HIV/SIDA în comunităţile rroma şi în comunităţile dezavantajate
   

Activităţi:

B1. Întărirea capacităţii organizaţiilor rroma de a desfăşura activităţi de promovare a sănătăţii, inclusiv de prevenire HIV/SIDA.

Indicator B1. Până în 2013, toate intervenţiile de promovare a sănătăţii în comunităţile roma să implice şi organizaţiile roma locale
B2. Întărirea capacităţii organizaţiilor care fac activităţi de teren pentru prevenirea HIV/ITS adresate grupurilor vulnerabile de a putea identifica şi implementa intervenţii care să corespundă specificului rroma al beneficiarilor

Indicator B2. Număr de organizaţii comunitare care implementează activităţi de teren pentru prevenirea HIV/ITS cu beneficiari rroma

Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii HIV în rândul comunităţilor dezavantajate. Indicator de impact: Vulnerabilitate redusă la infecţia HIV asociată cu accesul limitat la servicii sociale şi medicale
Activităţi	Indicatori	Baseline	Ţintă interm.	Ţintă finală	Surse de finanţare	Implementatori
A1. activităţi de prevenire HIV şi ITS prin intermediul mediatorilor sanitari şi asistenţilor medicali comunitari	% mediatorii sanitari cu pregătire şi acces la mijloace pentru a iniţia activităţi primare de prevenire a infecţiei cu HIV şi a ITS	0 2010	50% 2013	100% 2015	MS, autorităţi locale, FSE	Autorităţi locale, ONG-uri
A2. acces la testare şi tratament HIV/SIDA şi ITS indiferent de statusul asigurării sociale de sănătate	Metodologie de aplicare elaborată şi aplicată	Nu 2010	Da 2012	Da 2012	MS, CNASS, autorităţi locale	MS, autorităţi locale, ONG-uri
A3. Promovarea comportamentelor fără risc HIV-ITS în rândul adolescenţilor şi tinerilor roma	Număr de comunităţi în care se desfăşoară programe HIV-ITS adresate adolescenţilor şi tinerilor roma	Se vor stabili în funcţie de programele sociale şi de sănătate care vor avea ca beneficiari comunităţile roma			MS, ANR, CNASS, autorităţi locale, FSE	MS, autorităţi locale, ONG-uri
B1. activităţi de promovare a sănătăţii, inclusiv de prevenire HIV/SIDA cu beneficiari roma prin organizaţii comunitare roma	Număr de organizaţii si de programe desfăşurate	Se vor stabili în funcţie de programele sociale şi de sănătate care vor avea ca beneficiari comunităţile roma			MS, ANR, CNASS, autorităţi locale, FSE	MS, autorităţi locale, ONG-uri

7. 
   Prevenirea transmiterii verticale
   

Obiectiv specific:

Reducerea transmiterii verticale până la 1 – 3% la nivelul anului 2015

Rezultate aşteptate:

1. 
   Acces universal al femeilor gravide la consiliere şi testare HIV ca parte a pachetului minimal de îngrijiri prenatale
   

Activităţi:

A1. Asigurarea unei competenţe minime de consiliere HIV a femeilor gravide la nivelul medicilor de familie

Indicator A1. Până în anul 2014, cel puţin 75% din medicii de familie să aibă competenţă de consilere HIV

A2. Asigurarea capacităţii de testare şi consiliere la nivel naţional

Indicator A2. Pâna în 2013, toate judeţele să aiba capacitatea de a promova şi furniza servicii de testare voluntară cu consiliere ca parte a pachetului de îngrijiri prenatale acoperit de asigurările sociale de sănătate

2. 
   Acces universal al femeilor gravide seropozitive HIV la pachetul complet de prevenire a transmiterii verticale instituit conform ghidurilor medicale naţionale
   

Activităţi:

B1. Pregătirea şi menţinerea de echipe mixte active, specializate în prevenirea transmiterii verticale şi formate din infecţionişti – ginecologi – obstetricieni – neonatologi la nivelul fiecăruia din cele 9 Centre Regionale HIV/SIDA şi în alte 11 locaţii, reşedinţe de judeţ

Indicator B1. Toate femeile gravide identificate ca seropozitive să aibă acces la pachetul complet de prevenire a transmiterii verticale

B2. Înregistrarea şi urmărirea adecvată a fiecărui caz de gravidă seropozitivă HIV până la confirmarea statusului HIV al copiilor născuţi din mame seropozitive

Indicator B2. Până la sfârşitul lui 2014, cel puţin 95% din cazurile de gravide seropozitive depistate să aibă înregistrată finalitatea programului de prevenire a transmiterii verticale în cel mult 18 luni de la momentul naşterii

B3. Instituirea de programe speciale de acces la prevenirea transmiterii verticale pentru cuplurile cu cel puţin un membru seropozitiv sau pentru femeile seropozitive, legate de Centrele Regionale HIV/SIDA şi de spitalele judeţene care asigură tratamentul HIV/SIDA

Indicator B3. Până în 2014 toate femeile de vârstă fertilă (15 – 49), seropozitive, aflate în evidenţa activă a programului de tratament HIV/SIDA să beneficieze de sesiuni de consiliere privind prevenirea transmiterii verticale.

Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii verticale. Indicator de impact: Reducerea transmiterii verticale până la 1 – 3% la nivelul anului 2015
Activităţi	Indicatori	Baseline	Ţintă interm.	Ţintă finală	Surse de finanţare	Implementatori
A1. consiliere HIV a femeilor gravide la nivelul medicilor de familie	% medici de familie cu competenţe în consilierea HIV a femeilor gravide	50% 2006	75% 2013	80% 2013	MS, CNASS, FSE	MS, ONG-uri
A2. asigurarea capacităţii de testare şi consiliere HIV la nivel naţional	Număr de judeţe cu servicii active de consiliere şi testare voluntară a femeii gravide	17 2006	42 2013	42 2015	MS, CNASS, autorităţi locale	MS, autorităţi locale, ONG-uri
B1. echipe mixte active, specializate în prevenirea transmiterii verticale	Locaţii cu echipe pregătite şi active	8 2009	19 2013	19 2015	MS, CNASS, autorităţi locale	MS
B2. înregistrarea finalităţii programului de prevenire a transmiterii verticale în cel mult 18 luni de la momentul naşterii	% copii născuţi din femei seropozitive al căror status HIV este determinat	Lipsă date 2010	95% 2012	95% 2015	MS	CNLAS, CRHS
B3. consiliere şi servicii adecvate de SR pentru femeile de varstă fertilă care trăiesc cu HIV/SIDA	% femei seropozitive diagnosticate consiliate pentru SR	Lipsă date 2010	100% 2013	100% 2015	MS	MS, reţeaua PF, ONG-uri

1.8. Prevenirea transmiterii în sistemul medical şi la locul de muncă
Obiectiv specific:

Eliminarea oricărei posibilităţi de transmitere HIV în sistemul medical şi instituţiile care oferă servicii sociale şi introducerea la nivel naţional a politicilor de prevenire a transmiterii HIV la locul de muncă

Rezultate aşteptate:

1. 
   Sistem medical public şi privat sigur din punct de vedere al transmiterii HIV
   

Activităţi:

A1. Instruirea personalului medical privind precauţiunile universale

Indicator A1. Până în 2014, întregul personal sanitar, precum şi cel care lucrează în instituţiile de asistenţă socială trebuie să fi absolvit cursuri acreditate de precauţiuni universale.

A2. Finanţarea adecvată a aplicării precauţiunilor universale

Indicator A2. Până în 2013, finanţarea aplicării precauţiunilor universale să fie evidenţiată prin capitol bugetar separat şi obligatoriu la nivelul fiecărei unităţi sanitare

A3. Asigurarea controlului adecvat al aplicării precauţiunilor universale

Indicator A3. Până în 2013, să fie funcţional sistemul de acreditare anual al aplicării precauţiunilor universale. 100% din serviciile medicale acreditate să îndeplinească criteriile de acreditare pentru aplicarea precauţiunilor universale

A4. Promovarea donării voluntare de sânge

Indicator A4. indicator corelat cu alte strategii ale MS

A5. Instituirea procedurilor si accesului universal la tratament post expunere profesională HIV şi cazurile raportate de expunere să aibă înregistrată şi finalitatea conform unui ghid naţional

Indicator A5. 100% din cazurile raportate de post expunere profesională HIV să beneficieze de consiliere şi asistenţă medicală adecvată până în 2014

2. 
   Politici şi programe de prevenire a transmiterii HIV la locul de muncă cu potenţial de risc ocupaţional pentru infecţia cu HIV
   

Activităţi:

B1. Identificarea activităţilor cu potenţial risc ocupaţional de transmitere HIV

Indicator B1. Până în 2013 să existe un inventar al meseriilor cu potenţial risc ocupaţional de transmitere HIV şi manuale specifice cu proceduri şi standarde de siguranţă precum şi de limitare şi control a dezvoltării unei infecţii cu HIV sau alte virusuri transmise prin sânge, în caz de accident

B2. Introducerea de programe de prevenire HIV la nivelul meseriilor cu potenţial risc ocupaţional de transmitere HIV

Indicator B2. Până în 2014, programele de prevenire HIV să fie integrate în programele de protecţia muncii în locurile de muncă cu potenţial risc ocupaţional de transmitere HIV

Prioritatea de intervenţie Prevenirea transmiterii HIV în sistemul medical şi la locul de muncă Indicator de impact: Eliminarea oricărei posibilităţi de transmitere HIV în sistemul medical şi instituţiile care oferă servicii sociale
Activităţi	Indicatori	Baseline	Ţintă interm.	Ţintă finală	Surse de finanţare	Implementatori
A1. Instruirea personalului medical privind precauţiunile universale	% personal medical instruit privind precauţiunile universale	Lipsă date 2010	100% 2013	100 2015	MS, FSE, CNASS, autorităţi locale	MS, autorităţi locale, ONG-uri
A2. Finanţarea adecvată a aplicării precauţiunilor universale	% unităţi medicale cu buget suficient alocat pentru aplicarea precauţiunilor universale	Lipsă date 2010	100% 2013	100% 2013	MS, CNASS, autorităţi locale	MS, autorităţi locale, ONG-uri
A3. Asigurarea controlului adecvat al aplicării precauţiunilor universale	% unităţi medicale acreditate în baza evaluării aplicării precauţiunilor universale	Lipsă date 2010	100% 2013	100% 2015	MS, CNASS, autorităţi locale	MS, autorităţi locale
A4. Promovarea donării voluntare de sânge	Corelat cu alte strategii ale MSP
A5. acces la tratament post expunere profesională HIV	% din cazurile raportate de post expunere profesională HIV care beneficieză de consiliere şi asistenţă medicală adecvată	Lipsă date 2010	100% 2013	100% 2015	MS, CNASS	MS, CNASS, ONG-uri
B1. Identificarea activităţilor cu potenţial risc ocupaţional de transmitere HIV	inventar al meseriilor cu potenţial risc ocupaţional de transmitere HIV şi manuale specifice cu proceduri şi standarde de siguranţă	Nu 2010	Da 2013	Da 2015	MS, MMFPS, autorităţi locale, FSE	MS, MMFPS, autorităţi locale, ONG-uri
B2. programe de prevenire HIV la nivelul meseriilor cu potenţial risc ocupaţional de transmitere HIV	Integrare proceduri şi standarde prevenire HIV ca risc ocupaţional în mecanismele existente de protecţia muncii	Nu 2010	Da 2013	Da 2013	MS, MMFPS, FSE, angajatori	angajatori

Prioritatea de intervenţie 2: Asigurarea tratamentului şi îngrijirilor adecvate pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA
Obiectiv general: Asigurarea accesului universal, continuu şi nediscriminatoriu la tratament şi servicii socio-medicale pentru persoanele infectate cu HIV sau diagnosticate cu SIDA.
Situaţia actuală:

La sfârşitul anului 2010 din totalul de 10.405 de persoane înregistrate ca trăind cu HIV/SIDA, 8.916 erau incluse în grupul de supraveghere medicală activă, dintre aceştia 7.276 beneficiau de tratament antiretroviral. Accesul la tratament antiretroviral a continuat să fie apreciat ca universal deşi s-au înregistrat probleme serioase de finanţare, mai ales începând cu 2009. UNOPA estima în iunie 2010 că o treime din pacienţi au fost puşi cel puţin o dată în situaţia de a întrerupe tratamentul din cauza lipsei de medicamente

Raportul global lansat în septembrie 2010 privind accesul la tratament HIV/SIDA plasează România între cele câteva ţări care au reuşit să asigure tratament la peste 80% din pacienţii adulţi care au nevoie de el. Speranţa medie de viaţă a pacienţilor a crescut de la 84 de luni la sfârşitul lui 2008 la 86 de luni la mijlocul lui 2010.

O problemă importantă a programului de tratament este cea legată de aderenţă şi complianţă, conform studiilor doar 43% dintre respondenţi îşi luaseră tratamentul fără întreruperi în ultimele 3 luni. Întreruperile de tratament combinate cu comportamente la risc pot fi un factor major de favorizare a transmiterii HIV.

Accesul la tratamente curente de bază este încă limitat pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA. Conform sistemului de monitorizare a UNOPA cele mai multe cazuri de discriminare a persoanelor seropozitive s-au înregistrat la accesarea unor servicii medicale de bază şi a tratamentelor gratuite şi compensate. Capacitatea sistemului de a oferi îngrijiri paliative şi terminale a rămas limitată şi nu are o susţinere financiară şi nici politici, cu standarde şi proceduri adecvate.

La începutul lui 2010 primeau indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 6.711 persoane adică aproximativ 66% din numărul înregistrat de persoane în viaţă, din care 6.376 adulţi şi 335 copii.

Direcţii de acţiune pentru prioritatea de intervenţie 2
2.1. Asigurarea tratamentului ARV şi a maladiilor asociate

2.2. Asigurarea accesului la tratamente curente şi la programe nutriţionale

2.1. Asigurarea tratamentului ARV şi a maladiilor asociate
Obiectiv specific:

Introducerea şi menţinerea în tratament ARV, non-ARV şi monitorizare a tuturor pacienţilor care se califică conform Ghidului Naţional de Tratament

Rezultate aşteptate:

1. 
   Creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor HIV/SIDA
   

Activităţi:

A1. Asigurarea accesului continuu la tratament ARV a tuturor pacienţilor care se califică conform Ghidului Naţional de Tratament HIV/SIDA

• 
  funcţionarea pe perioada 2011 – 2015 a unui contract cadru unic la nivel naţional pe baza căruia să se facă de către CNASS achiziţia centralizată a medicamentelor ARV pe baza necesarului de medicamente înaintat de CNLAS
  
• 
  Înfiinţarea cel mai târziu până la sfârşitul anului 2012 a programului comun MSP/CNASS de tratament HIV/SIDA cu alocare bugetară corespunzătoare şi separată la nivelul ambelor instituţii şi cu mecanisme comune de achiziţii, implementare şi monitorizare
  
• 
  reinstituirea mecanismului prin care stabilirea unei scheme de tratament ARV precum şi modificarea acesteia să fie efectuată pe baza unei monitorizări biologice adecvate la nivelul unui centru regional şi să fie aprobată de către un mecanism colegial care să includă pe lângă medicul curant cel puţin alţi doi medici specialişti de la nivel regional sau naţional.
  

Indicatori A1. Până la sfârşitul lui 2012 să nu se mai înregistreze întreruperi de tratament cauzate de lipsa medicamentelor. Menţinerea în tratament a 100% din pacienţii care se califică conform Ghidului Naţional de Tratament HIV/SIDA.
A2. Monitorizarea adecvată a pacienţilor HIV/SIDA

Indicator A2. Toţi pacienţii aflaţi în evidenţă medicală activă să fie monitorizaţi din punct de vedere biologic conform Ghidului Naţional de Tratament HIV/SIDA

• 
  aprovizionarea constantă cu teste şi reactivi în cadrul programului naţional de tratament pe baza unei achiziţii naţionale unice
  
• 
  întărirea capacităţii administrative şi de management la nivelul centrelor regionale prin finanţarea acestora din programul HIV/SIDA al MS
  

A3. Menţinerea şi dezvoltarea registrului de pacienţi HIV/SIDA

• 
  alocarea de resurse financiare pentru susţinerea bazei de date/registru al pacientilor din cadrul programului HIV/SIDA al MS/CNASS
  
• 
  folosirea resurselor de tip e-health disponibile prin programele europene structurale pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea acestui registru de pacienti
  

Indicator A3. Anual toţi pacienţii nou diagnosticaţi să fie incluşi cu toate datele de tratament disponibile în baza naţională de date/registrul pacienţilor HIV/SIDA.
A4. Introducerea testării HIV ca parte a pachetului obligatoriu de teste recomandate la prezentarea pacienţilor la servicii ambulatorii şi spitaliceşti pe baza unui ghid special.

Indicator A4. Număr de teste HIV efectuate pacienţilor la prezentare la servicii medicale creşte cu 20% în 2014 faţă de 2011

A5. Menţinerea parteneriatului cu firmele farmaceutice care asigură reduceri şi facilităţi de preţuri la medicamantele ARV

Indicator A5. Până în 2013 menţinerea preţului mediu anual al unui tratament ARV pentru un pacient sub nivelul mediu din ţările UE.

2. 
   Creşterea aderenţei şi complianţei la tratament
   

Activităţi:

B1. Consiliere şi suport pentru creşterea aderenţei şi complianţei prin programe medico-sociale şi de sprijin între egali

• 
  includerea în programele MS/CNASS a programelor de menţinere a aderenţei şi complianţei ca programe complementare de susţinere a eficienţei tratamentului
  
• 
  subcontractarea activităţilor de consiliere şi suport pentru creşterea aderenţei organizaţiilor comunitare sau de pacienţi
  
• 
  includerea în toate programele de sprijin social şi de reintegrare socială şi profesională a persoanelor seropozitive şi a unei componente de sprijin a aderenţei şi complianţei la tratament
  

Indicatori B1. Până în 2013 toţi pacienţi aflaţi în supraveghere medicală activă să beneficieze de servicii de consiliere şi suport pentru aderenţă şi complianţă la tratament. Creşterea cu cel putin 10% a aderenţei în 2013 faţă de 2010.

B2. Monitorizarea adecvată a aderenţei şi complianţei la tratament

- includerea în programele MS/CNASS a unor mecanisme de monitorizare continuă a aderenţei şi complianţei precum şi a unor evaluări cel puţin o dată la doi ani a acestor aspecte

Indicator B2. Desfăşurarea anuală de studii de evaluare a aderenţei şi complianţei la tratament

3. 
   Capacitate crescută a sistemului medical de a acorda tratament adecvat
   

Activităţi:

C1. Pregătirea continuă a personalului medical implicat în tratamentul ARV şi non-ARV al pacienţilor infectaţi HIV

• 
  Includerea programelor de pregătire a personalului medical în domeniul HIV/SIDA ca parte a programului HIV/SIDA a MS cu finanţare ataşată
  
• 
  folosirea finanţărilor POSDRU pentru asigurarea educaţiei medicale continue a personalului medical în legătură cu HIV/SIDA
  
• 
  sprijinirea dezvoltării instituţionale a Academiei Europene HIV/SIDA şi de Boli Infecţioase găzduită de INBI Matei Balş ca mecanism naţional şi internaţional de pregătire a personalului medical şi social precum şi ca mecanism pentru susţinerea cercetării medicale în domeniu
  

Indicator C1. Până în 2013 toate unităţile spitaliceşti care acordă tratament ARV şi non-ARV pacienţilor HIV/SIDA să aibă personal calificat şi suficient.

C2. Revizuirea periodică a ghidurilor de tratament

Indicator C2. Ghiduri revizuite anual şi evaluări externe bianuale ale ghidurilor

Prioritatea de intervenţie: Asigurarea tratamentului ARV şi a maladiilor asociate Indicator de impact: Creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor HIV/SIDA
Activităţi	Indicatori	Baseline	Ţintă interm.	Ţintă finală	Surse de finanţare	Implementatori
A1. accesului continuu la tratament ARV a tuturor pacienţilor care se califică conform Ghidului Naţional de Tratament HIV/SIDA	% pacienţi care înregistrează întreruperi de tratament cauzate de lipsa de medicamente	33% 2010	0% 2011	0% 2015	CNASS, MS, firme farmaceutice	CNASS, MS, CNLAS
A2. Monitorizarea adecvată a pacienţilor HIV/SIDA	% pacienţi care sunt monitorizati biologic conform Ghidului Naţional de Tratament HIV/SIDA	?	85% 2011	95% 2015	CNASS, MS, firme farmaceutice	CNASS, MS, CNLAS
A3. Menţinerea şi dezvoltarea registrului de pacienţi HIV/SIDA	% pacienţi nou diagnosticaţi incluşi în baza de date în acelaşi an	?	85% 2011	95% 2015	MS, CNASS, FSE	CNLAS, INBI Matei Balş
A4. testare HIV ca parte a pachetului de teste recomandate la prezentarea pacienţilor la servicii medicale pe baza unui ghid special	Număr de teste efectuate	Lipsă date	>20% faţă de 2011 în 2013	>20% faţă de 2013 în 2015	MS, CNASS	Unităţi medicale
A5. Menţinerea parteneriatului cu firmele farmaceutice care asigură reduceri şi facilităţi de preţuri la medicamantele ARV	Preţ mediu al TARV per pacient tratat pe an	7000€/an 2010	7500€/an 2012	8500€/an 2015	MS, CNASS	CNLAS, INBI Matei Balş, ONG-uri
B1. Consiliere şi suport pentru creşterea aderenţei şi complianţei prin programe medico-sociale şi de sprijin între egali	% pacienţi aderenţi la tratament	43% 2009	53% 2012	65% 2015	MS, CNASS, FSE	MS, CNLAS, INBI Matei Balş, ONG-uri
B2. Monitorizarea adecvată a aderenţei şi complianţei la tratament	Efectuarea de studii speciale de aderenţă şi complianţă	Da 2009	Da 2012	Da 2014	MS, CNASS	MS, CNLAS, INBI Matei Balş, ONG-uri
C1. Pregătirea continuă a personalului medical furnizori de servicii pentru pacienţii HIV/SIDA	Nr specialişti instruiţi rezidenţial sau la distanţă	Lipsă date	1.000 2013	1.500 2015	MS, FSE	INBI Matei Balş. MS, ONG-uri
C2. Revizuire periodică a ghidurilor de tratament HIV/SIDA	Revizuire anuală a ghidurilor	Da 2010	Da 2013	Da 2015	MS	CNLAS, ONG-uri

2.2. Asigurarea accesului la tratamente curente şi la programe nutriţionale
Obiectiv specific:

Asigurarea accesului universal al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA la tratamente medicale curente şi la programe de sprijin nutriţional.

Rezultate aşteptate:

1. 
   Integrarea asistenţei medicale curente pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA în sistemul general
   

Activităţi:

A1. Pregătirea personalului medical şi a serviciilor medicale altele decât cele de boli infecţioase pentru a acorda servicii persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA

Indicator A1. Până în 2014 să existe în 20 de judeţe cu concentrarea cea mai mare de persoane care trăiesc cu HIV/SIDA, personal pregătit la nivelul medicilor de familie, servicii stomatologice, dermatologice, obstretică-ginecologie, sănătate mentală, sănătatea reproducerii care să poată acorda asistenţă specifică persoanelor seropozitive HIV

A2. Introducerea şi finanţarea de servicii medicale paliative şi terminale care să poată primi şi persoane care trăiesc cu HIV/SIDA

Indicator A2. Până în 2013 să existe servicii medicale paliative şi terminale în cel puţin 5 judeţe

A3. Creşterea accesului persoanelor seropozitive la alocaţia lunară de hrană ca parte a pachetului comprehensiv de tratament

• 
  promovarea accesului la alocaţie să fie făcută în paralel cu promovarea accesului la tratament ARV
  
• 
  introducerea consilierii privind nutriţia ca parte a pachetului obligatoriu de consiliere continuă a pacienţilor seropozitivi
  

Indicator A3. Creşterea până în 2014 la 75% a procentului de persoane seropozitive în viaţă care primesc alocaţie lunară de hrană

Prioritatea de intervenţie: Asigurarea accesului la tratamente curente şi la programe nutriţionale Indicator de impact: Acces universal al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA la tratamente medicale curente şi programe de sprijin nutriţional
Activităţi	Indicatori	Baseline	Ţintă interm.	Ţintă finală	Surse de finanţare	Implementatori
A1. Pregătirea personalului medical şi a serviciilor medicale altele decât cele de boli infecţioase	Nr specialişti instruiţi rezidenţial sau la distanţă	Lipsă date	9.000 2013	12.500 2015	MS, FSE	CNLAS, INBI Matei Balş, MS, ONG-uri
A2. servicii medicale paliative şi terminale care să poată primi şi persoane care trăiesc cu HIV/SIDA	Nr servicii înfiinţate şi finanţate care pot primi persoane care trăiesc cu HIV/SIDA	1 2009	5 2013	7 2015	CNASS, MS, FSE, autorităţi locale	MS, autorităţi locale, ONG-uri
A3. alocaţie nutriţională lunară pentru persoanele seropozitive	Nr persoane infectate HIV diagnosticate care primesc alocaţia nutriţională lunară	6711 2010	7200 2013	8000 2015	MMFPS, autorităţi locale	Autorităţi locale

Prioritatea de intervenţie 3: Dezvoltarea serviciilor psiho - sociale integrate (sociale, medicale, educative, psihologice) la nivelul comunitǎţilor
Situatie actuală

La sfârşitul anului 2010 în România erau înregistrate 10.405 persoane în viaţă infectate HIV din care peste 8.000 aveau vârste cuprinse între 19 şi 21 de ani. În acest grup se manifestă un serios deficit educaţional cu mai bine de jumatate din ei 20% fară să fi completat gimnaziul şi jumătate care au abandonat studiile înainte de absolvirea a 12 clase. Deasemea rata şomajului în acest grup depăşeşte 50%. Odată cu recesiunea, o parte din drepturile sociale acordate de legi care asimilează seropozitivitatea cu alte situaţii de vulnerabilitate au fost reduse odată cu reducerea generală operată în sistemul bugetar în 2010.

Discriminarea pe criterii HIV a continuat să fie evidentă atât în accesarea serviciilor medicale cât şi la accesarea unui loc de munca: 80% dintre persoanele seropozitive consideră că e preferabil să nu îşi dezvăluie statusul de seropozitivitate medicilor la care merg în afara spitalului de boli infecţioase. La nivelul populaţiei generale 46% nu ar dori să aiba un coleg de munca infectat HIV.
Obiectiv general: Asigurarea integrării sociale depline a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA
Direcţii de acţiune pentru prioritatea de intervenţie 3
3.1. Accesul persoanelor seropozitive şi afectate de HIV/SIDA la servicii de asistenţǎ psiho - socialǎ

3.2. Accesul persoanelor seropozitive la educaţie

3.3. Acces al persoanelor seropozitive pe piaţa muncii

3.4. Respectarea drepturilor persoanelor seropozitive

3.1. Accesul persoanelor seropozitive şi afectate de HIV/SIDA la servicii de asistenţǎ socialǎ
Obiectiv specific

Acces universal al persoanelor seropozitive şi afectate de HIV/SIDA la servicii integrate de asistenţǎ socialǎ de calitate

Rezultate aşteptate:

1. 
   Creşterea accesului la servicii sociale
   

Acţiuni:

A1. Asigurarea aplicării legislaţiei în vigoare privind dreptul persoanelor seropozitive la prestaţii sociale (alocaţiile zilnice de hranǎ pentru copii, indemnizaţia lunarǎ de hranǎ, indemnizaţia de handicap etc) şi alte drepturi (asistent personal specializat sau nu, etc) în vederea garantǎrii unui nivel minim de trai;

Indicator A1: Toate persoanele seropozitive să fie informate de drepturile de care beneficiazǎ şi dacă optează pentru aceste drepturi să le primească
A2. Furnizarea de servicii sociale complexe şi individualizate, adaptate nevoilor fiecărui beneficiar

Indicator A2: Devoltarea în cel putin 3 judeţe până la sfârşitul anului 2013 a câte unui serviciu de asistenţă complexă comunitară pentru persoane seropozitive, care va fi documentat în vederea replicării
A3. Extinderea reţelei de servicii psiho-sociale existente la nivelul unitǎţilor sanitare/secţiilor de boli infecţioase în vederea asigurǎrii unor porţi/puncte-cheie de acces în sistem;

Indicator A3: Numǎrul serviciilor psiho-sociale existente la nivelul unitǎţilor sanitare/secţiilor de boli infecţioase care furnizeazǎ servicii persoanelor seropozitive HIV;
A4. Reviziurea/Elaborarea ghidurilor de asistenţă socială a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, a standardelor de calitate pentru serviciile sociale şi a protocoalelor de lucru şi integrarea lor ca protocoale obligatorii de servicii (asimilarea lor în protocoalele de lucru obligatorii).

Indicator A4. Până în 2013 să fie revizuite ghidurile de asistenţă socială a persoanelor seropozitive şi până în 2014 să se asigure aplicarea lor în cel puţin 20 de judeţe la nivelul serviciilor de asistenţă comunitară
A5. Campanii de prevenire a stigmatizării şi discriminării persoanlor seropozitive HIV la nivelul serviciilor sociale

Indicator A5. Până în 2014 toţi lucrătorii serviciilor sociale care au ca beneficiari persoane seropozitive să fie expuşi unor campanii de reducere a stigmatizării şi discriminării.

2. 
   Creşterea calitǎţii serviciilor.
   

Acţiuni:

B1. Studii de evaluare a nevoilor de asistenţǎ a persoanelor seropozitive şi a barierelor întâmpinate în accesarea serviciilor. Rapoarte privind calitatea serviciilor de tip „satisfacţia clientului”

Indicator B1: Creşterea cu 20% în 2014 faţă de 2011 a nivelului de satisfacţie privind serviciile publice sau finantate din surse publice oferite. Rapoarte de cercetare, diseminate la nivelul prestatorilor de servicii

B2. Creşterea capacităţii organizaţiilor de pacienţi sau comunitare de a oferi servicii de asistenţă socială membrilor şi beneficiarilor

Indicatori B2: Număr de organizaţii de pacienţi şi comunitare care oferă servicii sociale

Prioritatea de intervenţie: Accesul persoanelor seropozitive şi afectate de HIV/SIDA la servicii de asistenţǎ socialǎ Indicator de impact: Creşterea calităţii vieţii persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA
Activităţi	Indicatori	Baseline	Ţintă interm.	Ţintă finală	Surse de finanţare	Implementatori
A1. Asigurarea aplicării legislaţiei sociale în vigoare	% persoane care trăiesc cu HIV/SIDA care îşi cunosc drepturile	Lipsă date 2010	80% 2013	85% 2015	MMFPS, FSE, autorităţi locale	Autorităţi locale, ONG-uri
A2. Furnizarea de servicii sociale complexe şi individualizate pentru persoane care trăiesc cu HIV	Număr judeţe care dezvoltă astfel de servicii	0 2010	3 2013	5 2015	MMFPS, FSE, autorităţi locale	Autorităţi locale, ONG-uri
A3. servicii psiho-sociale la nivelul unitǎţilor sanitare/secţiilor de boli infecţioase	Număr de astfel de servicii	16 2009	20 2013	20 2015	MS, autorităţi locale, FSE	MS, autorităţi locale, ONG-uri
A4. pregătirea personalului de asistenţă socială pentru a acorda asistenţă persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA	Număr judeţe cu personal de asistenţă socială pregătiţi pentru a acorda asistenţă persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA	0 2009	20 2013	20 2013	MMFPS, FSE, autorităţi locale	autorităţi locale, ONG-uri
A5. Campanii de prevenire a stigmatizării şi discriminării persoanlor seropozitive HIV la nivelul serviciilor sociale	Număr personal furnzor de servicii expus la campanie	0 2009	1500 2012	2500 2015	FSE, autorităţi locale, MMFPS, CNCD	Autorităţi locale, ONG-uri, CNCD
B1. Studii de evaluare a nevoilor de asistenţǎ a persoanelor seropozitive	Studii efectuate	Nu 2010	Da 2012	Da 2014	FSE, autorităţi locale, MMFPS	Autorităţi locale, ONG-uri
B2. organizaţii de pacienţi sau comunitare oferă servicii de asistenţă socială membrilor şi beneficiarilor	Număr organizaţii active/număr beneficiari servicii	?			FSE, autorităţi locale, MMFPS	ONG-uri

3.2. Accesul persoanelor seropozitive la educaţie