Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita
Piaţa muncii şi forţa de muncă
Yüklə 2,98 Mb.
|
3.5. Piaţa muncii şi forţa de muncăUltimele date statistice concludente cu privire la piaţa muncii din municipiul Bistriţa sunt cele de la Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din 18.03.2002. La acel moment, în oraş existau circa 42.000 de persoane active, reprezentând aproximativ 52% din populaţia oraşului. În ceea ce priveşte structura ocupării populaţiei, cele mai multe persoane lucrau în domeniul serviciilor (49,1%), dintre care 26,9% în servicii comerciale şi 22,2% în servicii publice, urmat de sectorul industrial (35,4%). În construcţii lucrau 6,3% dintre bistriţeni, iar în agricultură erau ocupaţi doar 4,4%. Grafic nr. 3.20. Populaţia ocupată din municipiul Bistriţa, pe principalele sectoare ale economiei, 2002 
Sursa: Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din 18.03.2002 – Rezultate finale. Calcule proprii. În ceea ce priveşte navetismul, 89,2% dintre bistriţeni lucrau în localitate la nivelul anului 2002 şi doar 2,7% erau plecaţi la muncă în altă ţară. Deşi nu dispunem de date în acest sens (până la publicarea rezultatelor recensământului din 2011), este de aşteptat ca ponderea persoanelor care lucrează în altă localitate din judeţ (spre ex. Sărăţel, unde s-au relocat mai multe companii) sau în străinătate să crească. În ceea ce priveşte structura ocupaţională a populaţiei active din Bistriţa, se remarcă faptul că 89% din aceasta desfăşoară munci calificate, cei mai mulţi având pregătire şi experienţă în domeniul industriei. Acesta este rezultatul dezvoltării extensive a industriei în perioada comunistă, când 2/3 din forţa de muncă a oraşului lucra în industrie. Tabel nr. 3.16. Structura populaţiei active din municipiul Bistriţa pe principalele categorii de ocupaţii, 2002
Sursa: Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din 18.03.2002 – Rezultate finale. Calcule proprii În ceea ce priveşte nivelul studiilor, cei mai mulţi bistriţeni au studii liceale şi profesionale (48%) şi gimnaziale (23,4%). Ponderea persoanelor cu studii primare (13,8%) este mai mare decât a celor cu studii superioare (11,1%). Explicaţia pentru această stare de fapt constă din faptul că municipiul Bistriţa este un centru universitar în devenire, şi prin urmare majoritaea persoanele dornice să facă studii superioare au ales oraşele universitare tradiţionale – Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş, Bucureşti – multe stabilindu-se în aceste oraşe. În plus, în perioada comunistă a existat un puternic aflux de persoane stabilite din mediul rural, cu o educaţie primară, care a fost angajată în unităţile industriale din oraş. În ultimii ani, prin înfiinţarea unor extensii universitare la Bistriţa, procentul persoanelor cu studii superioare a crescut. Municipiul Bistriţa îşi afirmă dorinţa de a sprijini dezvoltarea mediului universitar de calitate şi de a deveni un centru universitar căutat şi apreciat de tineri. Grafic nr. 3.21. Structura populaţiei active a municipiului Bistriţa, după nivelul studiilor, 2002 
Sursa: Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din 18.03.2002 – Rezultate finale. Calcule proprii La nivelul anului 2009, în municipiul Bistriţa existau 35.139 de salariaţi, ceea ce reprezenta 61,9% din totalul locurilor de muncă din judeţul Bistriţa-Năsăud, respectiv 41,2% din populaţia stabilă a oraşului. La fiecare 1.000 de locuitori, în oraş există 412 locuri de muncă, dublu faţă de media naţională (215). În ceea ce priveşte structura lor pe domenii de activitate, cei mai muţi activau în servicii (18.104 de persoane, 51,5% din total), urmaţi de cei din industrie (14.166, 40,3%) şi construcţii (2.651, 7,5%). În agricultură şi silvicultură lucrau, în 2009, doar 218 salariaţi (0,6% din total). Grafic nr. 3.22. Structura salariaţilor din municipiul Bistriţa pe principalele categorii de activităţi economice, 2009 
Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010. Calcule proprii Numărul de salariaţi din municipiul Bistriţa a crescut cu peste 3.000 în perioada 2006-2008, după care a scăzut cu peste 6% în doar un an, pe fondul crizei globale, revenind aproape de nivelul din 2006-2007. Analizând însă evoluţia pe principalele categorii de activităţi economice, aceasta a fost foarte eterogenă. Singurele domenii care au înregistrat creşteri semnificative în perioada 2006-2009 sunt cel al altor servicii (+162%), respectiv al construcţiilor (+31%), în timp ce cele mai importante scăderi s-au consemnat în industrie (-16,3%) şi agricultură (-9,5%). În sfera altor servicii, cele mai mari creşteri ale numărului de salariaţi s-au înregistrat la hoteluri-restaurante, tranzacţii imobiliare, servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice, servicii administrative şi suport. Tabel nr. 3.16. Evoluţia numărului de salariaţi din municipiul Bistriţa, pe principalele categorii de activităţi
Sursa: Fişa localităţii Bistriţa, 2006-2009. Calcule proprii În ceea ce priveşte nivelul de salarizare, judeţul Bistriţa-Năsăud se poziţionează sub media naţională şi regională. În august 2011, salariul mediu net din judeţ era de 1.554 de lei, cu 23 % mai mic decât media de la nivel naţional. Cel mai mare decalaj se înregistra în domeniul serviciilor (-26,8%) şi în industrie (-19,2%), în timp ce în agricultură salariile se situează la media naţională. Tabel nr. 3.17. Nivelul de salarizare, pe principalele sectoare ale economiei naţionale
Sursa: Buletin Statistic Lunar nr. 8/2011. Calcule proprii În comparaţie cu luna corespunzătoare din 2010, salariul mediu net din judeţ a crescut în termeni nominali cu 12,4%, cel mai mult în sectorul serviciilor (+16,8%) şi cel mai puţin în industrie (+7,8%). Nivelul scăzut de salarizare din sectorul industrial al judeţului poate fi explicat prin predominanţa ramurilor cu valoare adăugată redusă, manufacturiere (cablaje electrice, textile, etc.), iar cel din servicii prin puterea redusă de cumpărare a populaţiei, care face ca acest sector să fie încă slab dezvoltat la nivelul judeţului. În luna mai 2011, la nivelul municipiului Bistriţa erau înregistraţi 1.339 de şomeri, dintre care 614 bărbaţi şi 725 de femei, conform datelor puse la dispoziţie de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Bistriţa, ceea ce corespunde unei rate a şomajului raportată la populaţia activă de circa 3,6%. Spre comparaţie, la aceeaşi dată rata şomajului la nivel naţional era de 5%, iar la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud de 3,9%. Cu toate acestea, în Bistriţa îşi aveau domiciliul 25% din şomerii din judeţ.
În funcţie de sex şi nivelul de instruire notăm o creştere mai accentuată a numărului de şomeri cu un nivel mai ridicat de calificare şi a celor de sex feminin, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud. Concluzii ale anchetei în rândul mediului de afaceri din municipiul Bistriţa I. Aprecierea dinamicii economiei locale Grafic nr. 3.23. 
Sursa: Sondaj de opinie Reprezentanţii mediului de afaceri din municipiul Bistriţa consideră că la nivel local se înregistrează o stagnare economică (52,5% dintre participanţii la studiu menţionând acest aspect). Pe de altă parte, 18,8% dintre reprezentanţi consideră că municipiul Bistriţa este în creştere economică, iar la polul opus îi regăsim pe cei care sunt de părere ca la nivel local a fost înregistrată o descreştere economică (26,7% ). II. Sectoarele economice cele mai dezvoltate Grafic nr. 3.24. 
Sursa: Sondaj de opinie În viziunea bistriţenilor, industria este sectorul cel mai dezvoltat al economiei locale, urmat de comerţ şi construcţii. III. Resursele locale: Principalele resurse locale pe care se poate baza dezvoltarea viitoare a municipiului Bistriţa, în ordine descrescătoare a frecvenţei de menţionare în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri participanţi la studiu, sunt: turismul (21,4% dintre menţiuni au fost direcţionate către această resursă), industria (17,6%), agricultura (14,7%), resursele umane (9,7%). Grafic nr. 3.25. 
Sursa: Sondaj de opinie IV. Sectoarele cu cel mai mare potenţial de creştere În viziunea respondenţilor, sectoarele economice care au cel mai mare potenţial de creştere sunt: turismul (25,2%), serviciile (17,2%) şi industria (15,1%). Grafic nr. 3.26. 
Sursa: Sondaj de opinie V. Atitudinea faţă de inovare Doar 22,8% dintre agenţii economici intervievaţi au declarat că au investit în inovare în ultimii 3 ani, cei mai mulţi orientându-se către inovarea de proces şi produs. Grafic nr. 3.27. 
Sursa: Sondaj de opinie VI . Principalele obstacole în calea dezvoltării afacerilor nu se coreleaza cu graficul!!!!!!!!!!3.28 Factorii care influenţează negativ economia municipiului Bistriţa sunt, în viziunea reprezentanţilor mediului de afaceri local, următorii:
Grafic nr. 3.28. 
Sursa: Sondaj de opinie VII. Forţa de muncă Grafic nr. 3.29. 
Sursa: Sondaj de opinie Peste jumătate dintre respondenţi consideră că forţa de muncă din localitate este insuficient pregătită, ceea ce reprezintă o problemă acută a mediului de afaceri local. VIII. Formarea profesională continuă Doar 12% dintre respondenţi au fost implicaţi în programe de formare profesională continuă în ultimii 2 ani, cei mai mulţi în domenii tehnice şi financiare (14,8%, respectiv 13,1%). Aceste cursuri au fost organizate fie de angajator (29,5%), fie de instituţiile locale – Direcţia Generală de Finanţe Publice, Camera de Comerţ şi Industrie, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, etc. (21,3%). Grafic nr. 3.30. 
Sursa: Sondaj de opinie Grafic nr. 3.31. 
Sursa: Sondaj de opinie În pofida procentului redus al celor care au participat la cursuri de formare profesională, 2/3 dintre respondenţi le consideră necesare, indiferent de domeniul de specializare. În cazul în care ar dori să urmeze un curs de calificare/recalificare, cei mai mulţi dintre cei care au răspuns s-ar îndrepta către AJOFM Bistriţa-Năsăud (47%) sau instituţii de învăţământ (20%). IX. Structuri de sprijinire a afacerilor Respondenţii consideră necesară construcţia unor infrastructuri de sprijinire a afacerilor de tip parc industrial şi/sau tehnologic (60% dintre răspunsuri fiind favorabile unei astfel de opţiuni), însă agreează mai puţin construcţia unui centru expoziţional sau a unor spaţii de birouri în municipiu. Grafic nr. 3.32. 
Sursa: Sondaj de opinie X. Parteneriatele public-private Peste 65% dintre cei intervievaţi consideră că încheierea unor parteneriate public-private este o iniţiativă bună. Cei mai mulţi dintre cei întrebaţi consideră că acestea vor avea, pe termen mediu şi lung, un impact pozitiv asupra economiei locale, respective a dezvoltării municipiului în ansamblul său. Grafic nr. 3.33. 
Sursa: Sondaj de opinie Grafic nr. 3.34. 
Sursa: Sondaj de opinie Totuşi, numai o treime dintre reprezentanţii mediului de afaceri au declarat că ar fi interesaţi să intre într-un parteneriat public-privat. Grafic nr. 3.35. 
Sursa: Sondaj de opinie XI. Utilizarea surselor de finanţare Cei mai mulţi dintre respondenţi (78%) consideră că fondurile europene ar trebuie să fie principala sursă de finanţare a proiectelor majore ale comunităţii, urmate de taxele şi impozitele locale, respectiv de fondurile guvernamentale. Cei mai puţini dintre aceştia şi-au îndreptat atenţia către credite. Grafic nr. 3.36. 
Sursa: Sondaj de opinie Yüklə 2,98 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
