Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita


Relaţiile urban-rural. Zona periurbană a Municipiului Bistriţa



Yüklə 2,98 Mb.
səhifə3/40
tarix05.09.2018
ölçüsü2,98 Mb.
#76867
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   40

Relaţiile urban-rural. Zona periurbană a Municipiului Bistriţa

În conformitate cu Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului, Municipiul Bistriţa se încadrează în categoria centrelor de polarizare judeţene (rangul IV). Prin urmare, aria de polarizare a oraşului cuprinde sectorul sudic şi vestic al Munţilor Rodnei, Călimani şi Ţibleş, culoarul mijlociu al Şieului până la confluenţa cu Someşul Mare şi sectorul nord-estic al Câmpiei Transilvaniei, în timp ce pentru valea Someşului Mare îşi dispută atracţia cu oraşul Năsăud. Arealele din nordul şi sudul municipiului, respectiv din culoarul râului Bistriţa, dispun de un potenţial deosebit de locuire, deoarece dispun de terenuri plane şi cvasiplane şi sunt însoţite de căi de comunicaţii în stare relativ bună (drum european, cale ferată). Zona de convergenţă din sudul municipiului – Sărăţel - este cea mai favorabilă pentru activităţi logistice şi industriale, prin prisma faptului că are acces la o magistrală de cale ferată şi se afla la întretăierea unor importante drumuri europene şi vechi drumuri comerciale.


Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) – periurbanul municipiului Bistriţa, finalizat în anul 2006, a delimitat zona periurbană a oraşului la o suprafaţă de 319 km², cuprinzând următoarele localităţi:

  • Comuna Şieu-Măgheruş – cu satele: Şieu-Măgheruş, Sărăţel, Crainimat, Arcalia, Chintelnic, Podirei şi Valea Măgheruşului

  • Comuna Dumitra – cu satele Dumitra, Cepari şi Tărpiu

  • Comuna Budacu de Jos – cu satele Budacu de Jos, Jelna, Buduş, Monariu

  • Comuna Livezile – cu satele Livezile, Dumbrava, Valea Poienii, Dorolea şi Cuşma.

Delimitarea teritoriului periurban s-a făcut cu luarea în calcul a unui set de criterii obiective, măsurabile: rata navetismului către oraş, desfacerea produselor agroalimentare din gospodăriile populaţiei, procurarea bunurilor de consum şi de folosinţă îndelungată, relaţiile de transport, etc.


Tabelul nr. 1.4. Suprafaţa şi populaţia comunelor din Zona Periurbană a Municipiului Bistriţa, la 1 ianuarie 2011


Localitate

Suprafaţa

în ha

Populaţia la

1 ianuarie 2011

Densitatea în loc/km²

JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

535.520

316.947

59,2

URBAN

39.511

118.732

300,5

RURAL

496.009

198.215

40,0

MUNICIPIUL BISTRIŢA

14.547

85.154

585,4

BUDACU DE JOS

6.058

3.178

52,5

DUMITRA

8.899

4.941

55,5

LIVEZILE

10.941

4.867

44,5

ŞIEU-MĂGHERUŞ

5.989

4.335

72,4

ZONA PERIURBANĂ

31.887

17.321

54,3

Sursa: INS, Tempo Online, 2011
După cum reiese din tabelul de mai sus, populaţia zonei periurbane a municipiului este una destul de scăzută, de doar 17.321 de locuitori, ceea ce reprezintă doar 5,5% din populaţia judeţului, respectiv 8,7% din populaţia rurală. Cu toate acestea, densitatea populaţiei satelor din jurul municipiului este mult mai ridicată decât a celorlalte comune din judeţ (54,3 loc/km², comparativ cu 40 loc/km²).

Pe de altă parte, populaţia din zona periurbană a Municipiului Bistriţa a crescut cu 8,9% în ultimii 8 ani, în timp ce populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud a scăzut cu 0,3%, iar a municipiului Bistriţa a crescut cu 3,5%.


Explicaţia constă din numărul mare de locuitori ai municipiului Bistriţa care au migrat către comunele din jur, sporul natural al populaţiei având o contribuţie destul de scăzută (2,6‰, faţă de 5,9‰). Cu toate acestea, cei doi factori de creştere au avut contribuţii diferite de la o localitate la alta: în cazul Dumitrei sporul natural a fost singura componentă pozitivă a bilanţului populaţiei, în timp ce pentru celelalte localităţi sporul migratoriu a avut cea mai importantă contribuţie. Cu toate acestea, cele mai înalt valori ale soldului migratoriu s-au înregistrat în Livezile (+9,5‰) şi Şieu-Măgheruş (+8,8‰).
Tabelul nr. 1.5. Bilanţul natural şi migratoriu al populaţiei Zonei Periurbane Bistriţa, în perioada 2005-2009


Localitatea

Sporul natural mediu 2005-2009 (‰)

Spor migratoriu mediu 2005-2009 (‰)

Spor total mediu 2005-2009 (‰)

JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

0,5

-1,2

-0,7

MUNICIPIUL BISTRIŢA

4,2

0,7

4,9

BUDACU DE JOS

-2,4

7,9

5,5

DUMITRA

7,5

-1,6

5,9

LIVEZILE

3,0

9,5

12,5

ŞIEU-MĂGHERUŞ

0,4

8,8

9,2

ZONA PERIURBANĂ

2,6

5,9

8,5

Sursa: INS, Tempo Online, 2011
Cea mai mare creştere a populaţiei au înregistrat-o comunele Livezile şi Şieu-Măgheruş, alipite la nord, respectiv sud, de municipiu şi care beneficiază de cele mai propice condiţii pentru locuire şi activităţi economice, dispunând de terenuri plane şi căi de comunicaţii importante.
Tabelul nr. 1.6. Evoluţia populaţiei din Zona Periurbană Bistriţa, 2002-2010


Localitatea

Populaţia la 01.07.2002

Populaţia la 01.07.2010

Creşterea populaţiei 2002-2010 (%)

JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD

318.315

317.247

-0,3

MUNICIPIUL BISTRIŢA

81.950

84.848

3,5

BUDACU DE JOS

3.021

3.188

5,5

DUMITRA

4.604

4.895

6,3

LIVEZILE

4.348

4.856

11,7

ŞIEU-MĂGHERUŞ

3.860

4.296

11,3

ZONA PERIURBANĂ

15.833

17.235

8,9

Sursa: INS, Tempo Online, 2011
Principalele trenduri din zona periurbană a Municipiului Bistriţa din ultimul deceniu au fost:

  • agrarizarea spaţiului rural – creşterea populaţiei ocupate în sectorul primar, pe fondul restructurării unităţilor industriale din municipiu şi reducerea navetismului către oraş. Rata navetismului din comunele aflate în periurban către municipiu varia, în anul 2002, între 18 şi 23% din populaţia activă, în timp ce peste 70% din populaţia continua să activeze în localitate, cei mai mulţi în agricultură.

  • migraţia urban-rural – s-a produs cu precădere în zonele uşor accesibile (Livezile, Şieu-Măgheruş), atractive pentru cei ce au avut anterior reşedinţa în oraş. Motivaţia pentru migraţia populaţiei este diversă (pierderea locului de muncă, preţurile mari ale locuinţelor, condiţiile de mediu nefavorabile, etc.).

  • apariţia fenomenului de suburbanizare – deşi timid, acesta a atras o importantă dinamică imobiliară a comunelor vizate în ultimii ani, precum şi tendinţa de relocare a unor unităţi industriale de pe platforma industrială a oraşului către satele înconjurătoare, mai ales către locaţii uşor accesibile (Sărăţel).

  • migraţia externă a forţei de muncă – este un fenomen naţional, însă amplificat la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, unde ponderea persoanelor emigrate era mult peste media naţională încă din 2002. Emigraţia mai puternică se remarcă în cazul comunei Dumitra, cu un important stoc de forţă de muncă tânără.



      1. Funcţia rezidenţială a periurbanului

În localităţile din arealul periurban al Municipiului Bistriţa existau, la sfârşitul anului 2009, un număr de 4.999 de locuinţe, în creştere cu 5,4% faţă de anul 2005. Chiar dacă stocul de locuinţe a crescut în toate comunele din zonă, Comuna Dumitra s-a detaşat cu o creştere de 9,5%, dublă faţă de a celorlalte comune. De remarcat e faptul că dinamica fondului locativ din arealul periurban a fost mai scăzută decât cea din zona urbană (7,6% în aceeaşi perioadă), ceea ce indică faptul că satele componente ale Municipiului au fost principalul debuşeu al presiunii imobiliare, urmând ca doar într-o fază ulterioară boom-ul imobiliar să se producă şi în comunele învecinate cu acestea.


Grafic nr. 1.12. Numărul de locuinţe din Zona Periurbană a Municipiului Bistriţa, 2005-2009




Sursa: INS, Tempo Online, 2011
Suprafaţa locuibilă din zona periurbană a înregistrat, de asemenea, o creştere considerabilă în ultimii 5 ani, de 10,8%, superioară ritmului de creştere al fondului locativ. Aceasta indică o îmbunătăţire a calităţii locuinţelor, fie prin construcţii noi mai spaţioase, fie prin extinderea şi modernizarea celor existente. Se remarcă, din nou, dinamica deosebită a suprafeţei locuibile din Comuna Dumitra, de 20% în perioada analizată, mult peste media zonei. La polul opus, se află Comunele Livezile şi Şieu-Măgheruş, cu o creştere modestă a fondului locativ, în pofida faptului că au înregistrat cea mai mare creştere a populaţiei. Prin urmare, în aceste două comune, a crescut numărul mediu al persoanelor din fiecare gospodărie.
Grafic nr. 1.13. Dinamica suprafeţei locuibile de la nivelul Zonei Periurbane Bistriţa, 2005-2009


Sursa: INS, Tempo Online, 2011
În zona periurbană Bistriţa au fost construite, în perioada 2005-2009, 329 de noi locuinţe, respectiv doar 6,8% din totalul locuinţelor noi construite în judeţ. Cu toate acestea, numărul de locuinţe construite a crescut de la an la an, ajungând în 2009 la 89. După cum indicam şi mai sus, cea mai dinamică zonă pentru construcţia de locuinţe a rămas Dumitra cu aproape 50 de locuinţe noi doar în 2009.
Grafic nr. 1.14. Numărul de locuinţe finalizate în comunele din Zona Periurbană Bistriţa, 2005-2009


Sursa: INS, Tempo Online, 2011
În ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă medie/locuitor din zona periurbană, aceasta era, în anul 2009, de 14,9 mp/locuitor, sub media judeţeană şi cea din Municipiul Bistriţa. Cele mai reduse valori ale indicatorului se înregistrează în Comunele Livezile şi Şieu-Măgheruş, unde presiunea imobiliară este ridicată, iar cea mai mare în Budacu de Jos, unde se regăsesc multe reşedinţe temporare (de vacanţă).
Grafic nr. 1.15. Suprafaţa locuibilă medie/locuitor, la nivelul Zonei Periurbane Bistriţa, în 2009


Sursa: INS, Tempo Online, 2011
Din perspectiva numărului de autorizaţii de construcţie eliberate, numărul acesta a fost relativ constant în ultimii 5 ani, în timp ce la nivelul Municipiului Bistriţa s-a înregistrat o creştere exponenţială până în 2008, urmată de un puternic recul în 2009, pe fondul crizei globale. O altă explicaţie constă din creşterea presiunii imobiliare din interiorul teritoriului administrativ al oraşului, care determină dezvoltarea rezidenţială a comunelor învecinate.
Grafic nr. 1.16. Numărul de autorizaţii de construcţii eliberate în municipiul Bistriţa şi în zona periurbană, în perioada 2005-2009


Sursa: INS, Tempo Online, 2011
De remarcat este faptul că în zona periurbană nu există încă ansambluri rezidenţiale bine conturate, construcţiile noi fiind realizate dispersat, în ţesutul rural existent sau pe terenuri disponibile de la marginea satelor, şi fiind ridicate, în cele mai multe cazuri, în regie proprie de către proprietari.
În concluzie, în pofida creşteri continue a fondului locativ în ultimul deceniu, zona periurbană a municipiului Bistriţa a înregistrat o dezvoltare rezidenţială mai lentă decât a nucleului urban propriu-zis, situaţie atipică pentru o astfel de zonă. Explicaţia constă din faptul că municipiul are o extinsă zonă rurală (sate componente), care au constituit primul debuşeu pentru boom-ul rezidenţial din ultimii ani. Prin urmare, în cazul Bistriţei avem de-a face cu o pseudo-suburbanizare, cu redistribuirea internă a populaţiei dinspre zona centrală către periferie. Pe de altă parte, puterea de atracţie a oraşului este încă una scăzută, neavând masa critică de populaţie şi activitate economică pentru a antrena o dezvoltare alertă a zonei rurale învecinate (hinterland).

      1. Funcţia economică a periurbanului. Relaţii economice urban-rural


În pofida apariţiei de noi unităţi industriale, comerciale şi de servicii în satele uşor-accesibile din jurul Municipiului Bistriţa (Livezile, Sărăţel, Crainimăt, Arcalia, Şieu-Măgheruş, etc.), economia zonei periurbane rămâne una rurală, preponderent agricolă. Pe de altă rata antreprenoriatului, deşi mai ridicată ca în alte comune din judeţ, rămâne destul de scăzută. Prin urmare, conform bazei de date Borg Design, în zona periurbană îşi au sediul doar 260 de societăţi comerciale (3,9% din totalul celor din judeţ). În medie, la nivelul zonei periurbane, există 1,5 firme/100 de locuitori, sub media judeţeană de 2,1 firme/100 de locuitori, respectiv de cea din Municipiul Bistriţa de 4,5 firme. Cele mai multe îşi au sediul în satele uşor accesibile, amplasate de-a lungul principalelor căi de comunicaţii (Livezile – 57, Şieu-Măgheruş – 38, Dumitra – 34, Crainimăt – 26).
Agricultura
Spaţiul periurban se suprapune peste complexul depresionar Bistriţa-Dumitra-Livezile-Budacu-Valea Mijlocie a Şieului, cu condiţii favorabile de relief şi biopedoclimatice favorabile unei agriculturi de tip periurban, având în centrul său o piaţă de desfacere de 85.000 de consumatori.
După cum reiese din tabelul de mai jos, peste 68% din teritoriul periurban avea, în 2009, destinaţie agricolă, peste media judeţeană (55%). Suprafaţa agricolă este relativ echilibrat distribuită între terenurile arabile (38% din total) , păşuni (28%) şi fâneţe (27%). O pondere ridicată, de peste 5% din suprafaţa agricolă o au şi livezile. Circa 92% din suprafaţa agricolă (conform PATZ Periurban Bistriţa) este reprezentată de proprietatea individuală organizată în gospodării ţărăneşti mici şi mijlocii. Suprafaţa medie a unei gospodării din zona periurbană este de doar 5,2 ha. Există şi o serie de asociaţii agricole, societăţii comerciale şi asociaţii familiale care exploatează suprafeţe mici, de până la 100 ha, mai ales acolo unde există parcele compacte (în valea Bistriţei şi a Şieului).


Tabelul nr. 1.7. Modul de utilizare a terenurilor din zona periurbană Bistriţa, 2009


Localitatea

Suprafaţă totală (ha)

Suprafaţa agricolă (ha)

Arabil (ha)

Păşuni (ha)

Fâneţe (ha)

Vii (ha)

Livezi (ha)

BUDACU DE JOS

6.058

4.650

2.195

1.076

1.034

15

330

DUMITRA

8.899

6.389

2.550

1.874

1.573

1

391

LIVEZILE

10.941

6.846

2.038

2.455

2.024

2

327

ŞIEU-MĂGHERUŞ

5.989

4.032

1.693

776

1.324

5

234

ZONA PERIURBANĂ

31.887

21.917

8.476

6.181

5.955

23

1.282

Sursa: INS, Tempo Online, 2011
La Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, ponderea forţei de muncă ocupate în agricultură, de la nivelul zonei periurbane Bistriţa, varia între 47,6% (Şieu-Măgheruş) şi 65,4% (Budacu de Jos). Cea mai mare parte a forţei de muncă din agricultură este nesalarizată, de vreme ce numărul de angajaţi din domeniu nu depăşeşte 1.200 de persoane la nivelul întregului judeţ (2% din total), o situaţie similară fiind regăsită şi la nivelul zonei periurbane. Ultimele date statistice la nivel local, cele din 2003, arată că în zona analizată numărul de salariaţi din agricultură era de 7,5% din total.
Gradul de mecanizare al agriculturii este unul relativ scăzut la nivelul teritoriului periurban. Ultimele date statistice, de la nivelul anului 2003, arată ca la un tractor revin 86 de hectare cultivat, faţă de o medie mondială de 66 de hectare.
În ceea ce priveşte cultura plantelor, acestea domină sectorul agricol, deşi nu dispune de cele mai bune condiţii pedo-climatice. Zona este cea mai favorabilă culturilor de cartofi, plante furajere, unele cereale şi legume, in, rapiţă, sfeclă de zahăr, plante medicinale. În prezent, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, predomină cultura porumbului (cu 39% din suprafaţa cultivată), cartofii (10%), grâul şi secara (8%) şi legumele (6%). Productivitatea agricolă este una destul de scăzută şi se situează la jumătate din potenţialul teoretic. Cultura legumelor de seră s-a dezvoltat mai ales în jurul localităţilor Livezile, Unirea şi Viişoara, deservind piaţa locală.
În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, deşi beneficiază de condiţii naturale extrem de favorabile pentru dezvoltare (55% din suprafaţă agricolă a zonei o constituie păşunile şi fâneţele), este relativ slab dezvoltat. Cel mai dezvoltat este subsectorul ovine şi caprine, în care există şi un complex de tip industrial în localitatea Livezile (S.C. Horatiu S.R.L. cu o capacitate de 13.000 de capete). Cu excepţia câtorva mici ferme de bovine, restul animalelor sunt crescute exclusiv în gospodăriile populaţiei pentru autoconsum.
Industria şi construcţiile
Activităţile industriale din zona periurbană a Municipiului Bistriţa au fost foarte slab dezvoltate şi s-au rezumat la procesarea resurselor locale (agricole, lemn, materiale de construcţii) până în anii 2000. În ultimul deceniu, pe fondul presiunii imobiliare din municipiu, mai multe firme s-au amplasat sau relocat în comunele din zona periurbană. Mai mult, după anul 2008, a apărut şi un prim parc industrial, cu capital privat, în zona de convergenţă Sărăţel.
Cele mai importante întreprinderi industriale din Zona Periurbană Bistriţa sunt:

    1. Grupul „TERAPLAST” – cu sediul în Parcul Industrial Sărăţel, cu activităţi în domeniul materialelor plastice pentru construcţii, cu peste 500 de salariaţi şi 200.000 mp de spaţii industriale moderne

    2. GUDMARK S.R.L. Şieu-Măgheruş – prelucrarea lemnului – 113 salariaţi

    3. GRUP TAURUS S.R.L. Crainimăt – betoane şi construcţii – 91 de salariaţi

    4. BELCO AVIA S.R.L. Livezile – producţie de componente auto din materiale compozite – 70 de salariaţi

    5. GIOEDO WEAR S.R.L. Dumitra – confecţii – 30 de salariaţi

    6. TERA FORCE S.R.L. Livezile – ceramică şi produse din beton – 21 de salariaţi

    7. PRIMERA S.R.L. şi CERACOM S.R.L. Livezile – panificaţie – 28, respectiv 12 salariaţi

    8. ROTER ROMANIA S.R.L. Arcalia – componente pentru excavatoare – 14 salariaţi

    9. PRISMA PROD S.R.L. Şieu-Măgheruş – prelucrarea lemnului – 8 salariaţi

Ponderea populaţiei ocupate în industrie înregistrează valori mai ridicate în Comuna Şieu-Măgheruş (24,3% la Recensământul din 2002), în timp ce în celelalte localităţi nu depăşeşte 15%, fiind cea mai scăzută în Budacu de Jos (9,4%). Chiar şi în cazul firmelor care s-au relocat în comunele din vecinătatea municipiului, angajaţii fac, în cea mai mare parte, naveta din oraş.


Sectorul construcţiilor ocupa în 2002 doar circa 6% din forţa de muncă locală, în condiţiile în care localităţile periurbane îşi au sediul doar firme mici de construcţii (în Livezile, Şieu-Măgheruş, Dumitra).

Sectorul terţiar

Subsectorul serviciilor comerciale este foarte slab dezvoltat în zona periurbană, ocupând doar 10-15% din forţa de muncă, mai ales în domeniul comerţului (număr mare de mici magazine de proximitate) şi transportului. În sectorul public, care asigură ocupare a mai puţin de 10% din cei activi, principalele locuri de muncă sunt oferite de administraţia locală, învăţământ şi sănătate.

Turismul este, de asemenea, o activitate incipientă în zona periurbană. Obiectivele turistice sunt concentrate în zona Arcalia, unde există un parc dendrologic şi Castelul „Bethlen”. Aici Universitatea „Babeş-Bolyai” a înfiinţat un Centru al Francofoniei, cu spaţii de conferinţe, care are circa 80 de locuri de cazare. În plus, o firmă privată a înfiinţat o pensiune agroturistică. În aceeaşi comuna, în satul Sărăţel mai există o pensiune, iar în Crainimăt un motel cu 30 de locuri şi restaurant, dedicat mai ales turiştilor de tranzit, fiind amenajat la intersecţia a două importante drumuri europene şi în apropierea parcului industrial.

În ultimii ani, în zona periurbană s-au construit multe reşedinţe temporare (cabane, case de vacanţă), pentru turismul de week-end sau vacanţe, mai ales în zona Livezile-Cuşma, Dumitra, Budacu de Jos, Valea Măgheruş, locaţii care oferă o ambianţă naturală deosebită.




    1. Yüklə 2,98 Mb.

      Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   40




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin