Turism
Puncte tari
|
Puncte slabe
|
Oportunităţi
|
Ameninţări
|
Demografie
| -
Poziţia geografică favorabilă a în lungul unei axe majore de tranzit/legătură între Transilvania şi Moldova, recent reabilitată
-
Poziţionarea geografică în proximitatea spaţiului montan, coroborată cu elementele cadrului natural specific arealului depresionar asigură municipiului un decor estetico-peisagistic de fundal care exclude „monotonia turistică”
-
Aşezarea la poalele munţilor şi proximitatea Castelului Dracula
-
Bistriţa concentrează cea mai mare parte a valorilor patrimoniale ale judeţului, dispune de un patrimoniu cultural-istoric diversificat, complex şi complementar, capabil să motiveze şi să susţină segmente variate de turişti cu profil cultural
-
Municipiul Bistriţa este posesorul unui centru istoric medieval original, cu un specific local autentic şi cu clădiri laice şi religioase bine conservate, delimitat de perimetrul fostei cetăţi medievale fortificate (Bistritz), configuraţia medievală a reţelei stradale (inclusiv cu pasajele de legătură dintre acestea), pieţelor, cvartalelor şi parcelelor ansamblului urban fortificat
-
Municipiul este recunoscut prin multiculturalism, interferenţa şi coabitarea între cultura naţională şi cea a minorităţilor naţionale (îndeosebi săsească) având ca şi rezultantă coagularea şi unei culturi materiale şi spirituale originale
-
Diversificare sectorială a ofertei turistice
-
Gamă diversificată de festivaluri culturale, artistice, de tradiţii şi folclor
-
Investiţii private în structuri de cazare, oferta structurilor de cazare în creştere, cu creşterea ponderii celor de confort competitiv (3 stele), cu număr de locuri în capacităţile de cazare în funcţiune în creştere
-
Existenţa unui număr ridicat de servicii şi operatori în turism care organizează sau intermediază servicii turistice în ţară şi străinătate
-
Volum de turişti în creştere constantă până în 2007-2008 şi cu perspective de reluare a creşterii pe fondul depăşirii recesiunii economice
-
Existenţa preocupărilor pentru promovarea turistică a Bistriţei şi pentru crearea unui brand turistic focusat pe centrul istoric
-
Conştientizarea autorităţilor locale a rolului turismului în revitalizarea socio-economică a municipiului şi creşterea interesului pt. integrarea turismului în strategiile de dezvoltare locală şi pentru programe de finanţare (locale, judeţene, guvernamentale şi/sau europene)
-
Prezenţa „aurei” mitului Dracula în proximitatea municipiului
-
Existenţa conştiinţei civice asupra centrului istoric atât din partea cetăţenilor, cât şi a organizaţiilor care aduc în discuţie/dezbatere şi militează pentru rolul şi importanţa acestuia pentru comunitate
-
Organizarea unor cursuri de perfecţionare în diferite meserii turistice şi de ospitalitate de către firme specializate şi acreditate
-
Existenţa diferitelor niveluri pentru profilul de învăţământ turistic, asigurat de funcţionarea unei instituţii de învăţământ superior ce asigură forţa de muncă înalt calificată necesară
-
Distanţă mică faţă de aeroporturile internaţionale din Cluj – Napoca şi Târgu Mureş
-
Legături CFR şi auto la intervale scurte de timp cu nodurile de cale ferată de la Sărăţel şi Beclean
-
Existenţa unui aerodrom pentru avioane uşoare
-
Deschiderea a două unităţi de cazare de 5, respectiv 4 stele
-
Unităţi de cazare dotate cu Săli de conferinţă de capacitate medie şi mare, clasificate de la 3, la 5 stele,
-
Cel puţin 3 restaurante cu specific românesc (Crama Veche, Casa Someşană, Restaurant Central)
-
Reabilitarea Bisericii Evanghelice şi a turnului ( singurul dotat cu lift din Romania)
-
Distanţa mică între obiectivele turistice
| -
Accesibilitate deficitară feroviară şi rutieră mai ales spre arealele rurale din proximitate, dinspre zona montană, precum şi spre unele obiective punctuale
-
Neamenajarea sau amenajarea minimală şi la standarde necorespunzătoare a resurselor hidrominerale şi termale cu efect terapeutic
-
Starea avansată de degradare a multora dintre edificiile istorice din zona centrală, coroborate existenţa unor probleme de conservare şi reabilitare ale unor monumente istorice, clădiri şi ansambluri cu valoare estetico-peisagistică urbană, în unele cazuri din cauza regimului juridic neclar, a resurselor financiare insuficiente sau inexistente.
-
Predominarea turismului de tranzit în circuite organizate şi cu automobilul personal, cu o durată scurtă a sejurului şi cu o eficienţă economică redusă;
-
Concentrarea locurilor de cazare în unităţi de tip hotelier, în detrimentul altor tipuri de structuri de cazare precummotelul sau pensiunile turistice rurale, ce ar putea fi dezvoltateîn localităţile componente ale municipiului.
-
Ofertă turistică pentru tineret (structuri “lowcost”) inexistentă, dublată de neconcordanţa frecventă între preţurile şi tarifele percepute şi gama puţin diversificată şi calitatea necorespunzătoare a serviciilor oferite;
-
Unele obiective turistice nu au orar de vizionare.
-
Numărul redus al traseelor pietonale şi a programelor de vizitare aferente sau a celor de cicloturism în municipiu
-
Sectorul de agrement-divertisment turistic relevă o prezenţă foarte modestă şi puţin diversificată pe raza municipiului
-
Absenţa din oferta turistică a produselor turistice neclasice (ex. cazul parcurilor tematice) sau reprezentarea lor modestă (precum festivalurile tematice)
-
Prezenţa modestă a evenimentelor expoziţionale şi, în consecinţă, impactul economic şi turistic redus
-
Deficienţe şi disfuncţionalităţi la nivelul ofertelor, programelor şi produselor turistice existente, promovării acestora
-
Profesionalismul scăzut al lucrătorilor din sectorul ospitalităţii, atitudini şi comportamente rigide, sensibilitate şi adaptabilitate limitată faţă de nevoile şi exigenţele turiştilor, dublat de un management bazat pe întâmplare, fără a dezvolta parteneriate profesioniste cu touroperatorii
-
Lipsa semnelor de direcţionare într-o limbă de circulaţie internaţională
-
Acoperirea deficitară dpdv numeric cu instituţii indispensabile informării şi organizării activităţilor turistice
-
Slaba cooperare între instituţiile/firmele şi agenţii economici, respectiv autorităţi, lipsa diseminării informaţiilor referitoare la politica turismului şi a modelelor de bune practici în domeniu
-
Bistriţa este slab promovată în circuitele tur operatorilor
-
Nu există o platformă virtuală pentru rezervări cazări online
-
Nu există un spaţiu amenajat ca şi camping / parc rulote
-
Penuria de hărţi şi ilustrate cu Bistriţa în librării
-
Slaba reprezentare a magazinelor cu suveniruri
| -
Creşterea numărului celor care consideră turismul ca o şansă a dezvoltării locale şi regionale, inclusiv a promotorilor unor activităţi specifice în domeniul turismului
-
Consolidarea unei mentalităţi pro turism în rândul populaţiei, autorităţilor locale, ONG-urilor, cercul investitorilor şi susţinerea de către acestea a şanselor oferite de domeniul turistic pentru revitalizarea socio-economică a oraşului prin valorificarea patrimoniului cultural construit şi a moştenirii culturale, prin stimularea interesului pentru cultura locului etc.
-
Crearea unei imagini de marcă şi promovarea municipiului Bistriţa ca destinaţie turistică, inclusiv prin atragerea/angrenarea operatorilor de turism la târgurile naţionale şi internaţionale
-
Posibilitatea accesării unor fonduri interne şi europene în vederea reabilitării a monumentelor arhitectonice laice şi religioase în vederea introducerii acestora în circuitele turistice funcţionale (tematice sau mixte),
-
Posibilitatea accesării de fonduri structurale europene pentru dezvoltare a activităţilor şi infrastructurilor turistice
-
„Fortificarea” (prin îmbunătăţirea managementului şi a promovării) manifestărilor culturale şi folclorice de impact organizate anual în diferite locaţii şi iniţierea unor evenimente şi festivaluri şi în alte locaţii şi perioade ale anului;
-
Creşterea relativă a nivelului de culturalizare a populaţiei
-
Creşterea interesului pentru turismul cultural şi de patrimoniu, pentru activităţi de relaxare, de păstrare şi refacere a sănătăţii, pentru servicii de tip wellness
-
Dezvoltarea de produse turistice inovative, adaptabile
-
Interes crescând faţă de turismul balnear
-
Interesul locuitorilor din centrele urbane faţă de liniştea şi autenticitatea spaţiului rural, pt. stiluri de viaţă tradiţionale şi alimente naturale, pe care spaţiul rural din proximitatea Bistriţei le oferă
-
Extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de informare turistică astfel încât să răspundă nevoilor turiştilor
-
Includerea Bistriţei în circuitul celor 7 cetăţi Siebenburgen şi recunoaşterea în patrimoniul UNESCO
-
Potenţial pentru turismul de vânătoare, pentru sporturi extreme de tip off-road
| -
.Menţinerea în stare latentă, ineficientă economic şi social, a valorificării potenţialului atractiv al municipiului şi judeţului, grefată pe lipsa unui concept integrator privind turismul orientat pe termen mediu şi lung, a lipsei unei strategii sectoriale şi a planului de acţiune pentru turism
-
Reorientarea unei părţi a cererii interne spre destinaţii situate în afara judeţului, a Regiunii de NV şi chiar a ţării, care oferă aceleaşi tipuri de produse turistice sau similare care şi-au conturat deja strategii turistice, şi au iniţiat investiţii în amenajări turistice şi reuşesc să astfel să atragă turişti (ex. Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca etc.).
-
Atractivitatea destinaţiilor turistice din afara judeţului, în special înspre turismul montan şi litoral
-
Lipsa de adaptabilitate la noile tendinţe ale cererii turistice dublată de crearea unei imagini negative asupra unor obiective turistice prin vectorul unei cereri turistice nesatisfăcute;
-
Distanţa relativ ridicată faţă de pieţele turistice majore
-
Tergiversarea acţiunilor menite a găsi soluţii rapide şi eficiente pentru rezolvarea juridică a statutului de proprietate al clădirilor din centrul istoric, a rezolvării statutului unora dintre spaţiile comerciale inadecvate centrului istoric, precum şi a siguranţei publice
-
Întârzierea demarării investiţiilor publice şi private în amenajări cultural-expoziţionale, de agrement şi divertisment, balneare
-
Lipsa de diferenţiere între ofertele turistice specifice municipiului în raport cu cele regăsite în oferta turistică a altor oraşe sau zone turistice
-
Nivel scăzut al cooperării între operatorii liniilor aeriene şi agenţiile de turism
-
Pierderea încrederii actorilor locali faţă de profitabilitatea activităţii turistice (pe fondul scăderii accentuate a veniturilor ca urmare a crizei economice) şi renunţarea la afacerile de primire a turiştilor care poate duce la închiderea unor unităţi şi la pierderea unor locuri de muncă în domeniu
|
Capacitate administrativă
Puncte tari
|
Puncte slabe
|
Oportunităţi
|
Ameninţări
| -
Există un program de protecţie civilă
-
Existenţa strategiilor sectoriale la nivelul municipiului şi a zonei periurbane
| -
Lipsa unui sistem informatizat eficient pentru gestionarea serviciilor publice
-
Slabă activitate şi reprezentativitate a mediului ONG în municipiu
-
Slabă implicare comunitară a cetăţeanului
-
Capacitate redusă de cofinanţare a proiectelor
-
Inexistenţa unui centru de resurse pentru ONG-uri.
| -
Implementarea unui Birou de Consiliere pentru Cetăţeni, interdisciplinar
-
Operaţionalizarea serviciilor, a pregătirii profesionale şi a relaţiei funcţionar – contribuabil
-
Orientarea către surse alternative de venituri
-
Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale,
-
Multitudinea de finanţări specifice pentru ONG-uri
-
Politica Uniunii Europene ca orientare către promovarea sistemului ONG.
| -
Conflicte interne la nivelul resurselor umane
-
Lipsa de iniţiativă în crearea de ONG-uri.
|
III.1. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BISTRIŢA
Fiecare oraş are o serie de caracteristici (trecute, prezente şi prognozate pentru viitor funcţie de tendinţele existente la nivel politic, economic, social) care îl definesc şi care îl diferenţiază regional şi naţional de celelalte oraşe.
Pe lângă acest aspect mai trebuie ţinut cont şi de faptul că perioada contemporană este, la nivelul ţării, una foarte dinamică, plină de convulsii generate de efortul de schimbare a societăţii în ansamblul ei, fiind momentul în care se schimbă şi se prefigurează un nou model de viaţă, în toate dimensiunile ei: individ, familie, comunitate, administraţie publică, antreprenoriat, mediu privat, relaţii politice interne şi externe, energie, mediu, egalitate de şanse, tehnologie, comunicaţii etc.
În ceea ce priveşte municipiul Bistriţa, pentru orientarea strategiei s-a plecat de la următoarele premise ca elemente pozitive:
-
Municipiul are o istorie, tradiţie şi cultură impresionante, care definesc un potenţial turistic;
-
Serviciile şi turismul joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea oraşului în această perioadă istorică caracterizată de creşterea fenomenului turistic;
-
Are o aşezare geografică cu potenţial natural si turistic, situată la poalele muntilor, fiind in acelaşi timp legătura între Moldova si Ardeal;
-
Are acces la infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, aeroport);
-
Există posibilităţi de dezvoltare urbană spre zona periurbană;
-
Noile tehnologii de comunicare şi informaţionale transced dincolo de barierele fizice;
-
Există în perioada următoare surse de finanţare disponibile pentru investiţii mari care pot hotărî direcţia;
-
România este membră a Uniunii Europene;
-
Existenţa potenţialului dezvoltării industriei de nisa;
-
Existenţa unui potenţial economic, comercial şi administrativ;
-
Municipiul Bistriţa este un centru de dezvoltare urbană;
-
Orientarea administraţiei publice către gândire şi acţionare strategică;
-
Creşterea calităţii vieţii;
-
Spirit civic cu potenţial prin tradiţie.
Cheia şi rolul hotărâtor pentru schimbare sunt reprezentate de om, resursa umană. Din acest punct de vedere, starea de fapt identificată prin prisma aprecierilor venite din partea resursei umane locale pe mai multe trepte de referinţă (cetăţeni, experţi, politicieni, reprezentanţi ai administraţiei) şi care caracterizează momentan municipiul Bistriţa, nu poate fi considerată a fi favorabilă, putând fi descrisă prin următoarele caracteristici:
-
Bistrita este considerat oraş izolat deoarece are o poziţie periferică faţă de principalele retele europene de transport;
-
Dezvoltare locală accentuată spre centrul municipiului;
-
Elementele definitorii ale oraşului nu sunt suficient de bine exploatate;
-
Potenţial turistic local existent dar insuficient exploatat economic;
-
Investiţiile din mediul privat relativ scăzute;
-
Grad de antreprenoriat încă puţin exploatat;
-
Neexploatarea potenţialului conferit de râul Bistriţa, din cauza costurilor de investiţii ridicate;
-
Lipsa unei universitati
-
Pondere mica a populatiei cu studii superioare
-
Pondere mare a forţei de muncă calificate plecată să muncească în străinătate;
-
Colaborare redusa între institutiile relevante la nivel local;
-
Serviciile turistice necesită îmbunătăţiri;
-
Mediul ONG este putin reprezentat.
Prognoze pe termen mediu şi lung luate în calculul elaborării strategiei:
-
Numărul populaţiei în municipiu va fi staţionar sau într-o uşoară creştere, pe baza unui fenomen de revenire a celor care muncesc în străinătate şi a migrării forţei de muncă din mediul rural spre municipiu;
-
Populaţia municipiului va îmbătrâni şi procentul populaţiei active va scade;
-
Creşterea diferenţelor între clasele sociale medie şi de vârf;
-
Scăderea numărul elevilor;
-
Ritm crescut de construire a locuinţelor individuale în cartierele de la periferia municipiului, şi deci creşterea numărului de familii care vor locui în locuinţe individuale;
-
Creşterea numărului de familii care vor avea două locuinţe;
-
Accentuarea presiunilor pentru dezvoltarea localitatilor componente;
-
Accentuarea gradului de degradare, a clădirilor vechi şi de patrimoniu din cauza investiţiilor insuficiente alocate reabilitării acestora;
-
Creşterea gradului de uzură a locuinţelor colective;
-
Creşterea producţiei industriale, ca una dintre resursele municipiului;
-
Creşterea numărul locurilor de muncă;
-
Dezvoltarea turismului sub toate formele acestuia, ca una dintre resursele municipiului;
-
Dezvoltarea activităţilor culturale, ca una dintre resursele municipiului;
-
Conştientizarea de către publicul larg (de la nivel local, regional, naţional şi în zonele de interes internaţional) a conceptului de “burg modern”, parte din cele 7 burguri transilvănene
-
Veniturile municipale vor creşte, atât ca urmare a creşterii veniturilor proprii din activităţi locale;
-
Cheltuielile municipale vor creşte pe fondul schimbării structurii acestora, prin creşterea procentului alocat investiţiilor publice;
-
Va creşte capacitatea municipiului de contracta credite pentru investiţii publice şi de a atrage finanţări europene nerambursabile;
-
Din punct de vedere al mişcărilor geo – politice, se poate preconiza pe termen lung o deschidere continuă a Uniunii Europene şi lărgire a ei, aspect pentru care municipiul poate fi pregătit prin prezenta strategie pe termen lung pentru a extrage şi beneficia de acest viitor context.
Prognoze pe termen scurt luate în calculul elaborării strategiei:
-
Creşterea ponderii clasei medii şi orientarea acesteia spre zone rezidenţiale la periferia municipiului;
-
Creşterea mai rapidă a populaţiei ocupate în servicii şi comerţ şi mai lentă a populaţiei ocupate în industrie şi agricultură;
-
Creşterea numărului de agenţi economici în domeniul serviciilor şi comerţului;
-
Creşterea în continuare a numărului de locuinţe de la parterul locuinţelor colective care se vor transforma în spaţii comerciale;
-
Creşterea activităţii financiar – bancare;
-
Creşterea cererii pentru construirea de locuinţe pentru tineri şi sociale;
-
Se vor exercita presiuni către eficientizarea procesului de gestionare a deşeurilor;
-
Creşterea suprafeţei de clădiri industriale dezafectate;
-
Condiţiile de mediu cerute a fi respectate vor deveni mai dure şi activitatea de monitorizare, impunere şi sancţionare va deveni mai eficientă;
-
Necesitatea amenajării râului Bistrita;
-
Va creşte cerinţa în zonele noi pentru alimentare cu apă, canalizare, gaz metan, energie electrică;
-
Vor creşte expectanţele consumatorilor cu privire la calitatea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, gaz metan, energie electrică;
-
Vor creşte cerinţele şi presiunile către un sistem de transport eficient;
-
Va creşte numărul de autoturisme;
-
Va creşte transportul rutier de mărfuri care va tranzita municipiul;
-
Eficientizarea serviciilor publice.
Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a municipiului Bistrita este reprezentat de:
Asigurarea unei dezvoltări echilibrate, coerente şi armonioase a Municipiului Bistriţa şi a zonei periurbane a acestuia, sub aspectul activităţilor economice, sociale, al dotărilor, al accesibilităţii şi al calităţii mediului, al existenţei condiţiilor de viaţă şi de muncă echitabile pentru toţi cetăţenii.
Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare, prin scenariile de dezvoltare, creează viziunea de dezvoltare şi fundamenteaza brand-ul de localitate „Bistriţa – Poarta Transilvaniei”.
Strategiile de dezvoltare pentru îndeplinirea acestui obiectiv principal sunt propuse a se crea pe două direcţii paralele, fiecare cu riscuri şi beneficii specifice.
Cele două direcţii care se intrepătrund sunt:
-
Bistriţa – burg modern – valorifică potenţialul istoric şi-l transformă dintr-un burg tradiţional într-un municipiu modern prin promovarea patrimoniului istoric cu ajutorul unor mijloace si mecanisme moderne;
-
Bistriţa – municipiu competitiv, municipiu european – dă valoare istoriei comerciale a oraşului şi transformă oraşul din oraş aflat în “umbra” polilor vecini într-un oraş vizibil şi competitiv prin dezvoltarea economiei locale şi creşterea calităţii vieţii fiind bază comercială şi de producţie de nişă la nivel regional.
Astfel, municipiul Bistriţa se va dezvolta în baza celor două strategii având ca viziune de dezvoltare:
"In anul 2030, municipiul Bistriţa va fi cel mai modern burg din Transilvania, cu o economie competitivă, diversificată şi inovativă, care valorifică sustenabil resursele zonei, atractiv pentru turiştii aflaţi în căutarea comorilor trecutului, dar şi pentru investitorii care valorifică oportunităţile prezentului, cu o calitate ridicată a vieţii pentru locuitorii săi, educaţi şi sănătoşi, ataşaţi de comunitatea lor şi implicaţi activ în dezvoltarea, în armonie cu natura, a acesteia, cu lideri capabili să răspundă schimbărilor şi să se implice responsabil în construirea viitorului.",
cheile de verificare ale strategiei fiind:
-
patrimoniu;
-
tradiţie;
-
turism;
-
nod comercial inter regional;
-
protecţia mediului;
-
egalitatea de şanse;
-
tehnologia informaţiei;
-
comunicare;
-
cetăţean responsabil;
-
administraţie pro-activă;
-
întreprinzător dinamic.
III.2. Planul de dezvoltare locala al municipiului Bistriţa
Pentru atingerea şi îndeplinirea obiectivelor propuse, planul de dezvoltare locală cuprinde promovarea unui set de măsuri specifice domeniilor sectoriale şi care acţionează din perspectiva sectorului specific asupra realizării obiectivelor strategice, principale şi secundare.
Dostları ilə paylaş: |
