Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

3.1. Cadrul general. Structura şi dinamica economiei locale

Economia municipiului Bistriţa este una complexă, fiind dominată de sectorul serviciilor, aflat în plină ascensiune, la care se adaugă un sector industrial bine dezvoltat, orientat către export, care s-a dezvoltat în ultimii 50 de ani. Deşi beneficiază de un potenţial deosebit şi de condiţii naturale favorabile, activităţile agricole au o pondere nesemnificativă în economia oraşului, rezumându-se la practicarea unei agriculturi de subzistenţă.

Din punct de vedere istoric, cele două sectoare dominante ale economiei municipiului – serviciile şi industria – au o tradiţie îndelungată la nivel local. Municipiul Bistriţa a fost un important centru comercial în perioada Evului Mediu (sec. XV-XVI), când a beneficiat de sumele importante de bani generate de exploatările de aur şi argint din zona montană a judeţului (Rodna), dar şi de adoptarea unui model de afaceri german, municipiul fiind un important burg săsesc. Ulterior, economia locală a cunoscut un declin, rezumându-se la activităţi comerciale, de mică industrie şi meşteşugăreşti destinate populaţiei oraşului, care era puţin numeroasă. În perioada interbelică, vechiul judeţ Năsăud, în centrul căreia se afla municipiul Bistriţa avea un nivel de industrializare scăzut, cu profil preponderent agricol. Industria se rezuma, la nivelul anului 1937, la 8 mori sistematice, 1 fabrică de pâine, 2 fabrici de conserve şi mezeluri, 2 de bere, 2 de spirt, 4 de lichior, 2 de oţet, 1 de hârtie, 8 de cherestea, 2 de tâmplărie şi mobile, 1 de pensule şi bidinele, 7 de pielărie şi încălţăminte, 1 de sobe şi produse ceramice, 1 de săpun, 1 atelier tehnic, 1 carieră de piatră şi 1 mină de pirită.

Grafic nr. 3.1. Nivelul dezvoltării industriale din judeţele României, în anul 1937


Sursa: Enciclopedia României, vol. II., 1938; Gh. Popescu, 1994, cu modificări
A doua fază importantă de dezvoltare a economiei locale este cea din a doua jumătate a secolului al XX-lea, când Bistriţa devine reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud (reorganizat administrativ în 1968) şi beneficiază de un volum important de investiţii din partea regimului socialist. Începând cu jumătatea anilor 60, în partea de vest a municipiului, se construieşte o vastă platformă industrială de 700 de hectare, în care au fost concentrate toate întreprinderile nou-create, la care se adaugă alte două platforme de dimensiuni mai mici (cca 100 ha) de-a lungul drumului european, la intrarea dinspre nord şi sud (zona Cibela şi zona podului înspre Viişoara). Iniţial, au fost construite întreprinderi care prelucrau materiile prime locale şi care aveau tradiţie în zonă (lemn, lapte, băuturi alcoolice, lână, etc.), pentru ca ulterior, mai ales în anii 70, să apară fabrici cu un profil complet nou pentru zona Bistriţei (echipamente electrice, acumulatori, construcţii de maşini şi echipamente, componente auto, etc.). În 1989, în întreprinderile industriale din municipiul Bistriţa lucrau 21.000 de persoane (mulţi fiind navetişti din zonele învecinate), însă nivelul de tehnologizare al întreprinderilor era unul uzat moral, ceea ce făcea ca produsele lor să fie puţin competitive în afara spaţiului C.A.E.R. În paralel, sectorul serviciilor era unul slab dezvoltat, care se rezuma la unităţile comerciale şi de prestări servicii de stat, slab aprovizionate, 3-4 unităţi bancare, câteva unităţi de cazare şi restaurante.
După 1989, economia locală a cunoscut modificări majore, concretizate în:

• 
  Liberalizarea activităţii economice, apariţia multor întreprinderi private, mai ales în sectorul serviciilor
  
• 
  Privatizarea fostelor întreprinderi de stat
  
• 
  Restructurarea sectorului industrial (chiar şi închiderea definitivă a unor capacităţi de producţie) şi disponibilizări masive de personal
  

Cu toate acestea, este de menţionat faptul că activitatea industrială din Bistriţa a fost mai puţin afectată de modificările structurale din anii 90, dacă privim comparativ cu alte oraşe din Transilvania (Baia Mare, Cluj-Napoca, etc.), ale căror foste platforme industriale au intrat într-un declin vizibil. Explicaţia constă din existenţa unor sectoare industriale relativ competitive (componente auto, echipamente electrice, maşini şi echipamente), în timp ce în oraşele menţionate domina industria minieră şi cea grea (metalurgie, chimie, etc.), energofagă. Pe de altă parte, programul de privatizare MEBO a fost un relativ succes la Bistriţa, multe companii fiind cumpărate de asociaţiile de angajaţi sau de investitori locali.

După anul 2000, activitatea economică din municipiul Bistriţa a cunoscut un reviriment puternic, susţinută fiind de investitorii locali (care au achiziţionat o bună parte din activele fostelor întreprinderi sau care şi-au deschis propriile afaceri), de remiterile de valută ale bistriţenilor care lucrează în străinătate, dar şi de apariţia unor investitori străini, care au generat multe locuri de muncă (spre exemplu, Leoni).

Cu toate acestea, nivelul de dezvoltare economică al municipiului Bistriţa rămâne unul scăzut în comparaţie cu polii de dezvoltare din jurul său (Cluj-Napoca, Târgu-Mureş şi chiar Baia Mare), care au populaţie mai numeroasă şi implicit o piaţă de desfacere, respectiv a muncii mai atractivă pentru investitori. În plus, aceste oraşe sunt importante centre universitare, comerciale şi de servicii (medicale, de afaceri, financiar-bancare, administrative, etc.).

Deşi nu există date colectate de instituţiile de profil cu privire la Produsul Intern Brut (PIB) la nivel de localitate, putem estima acest indicator prin raportare la performanţele economiei Judeţului Bistriţa-Năsăud. La nivelul anului 2008, PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud era de doar 5712,7 mil. lei, ceea ce reprezenta 1,1% din PIB al României şi 9,9% din cel al Regiunii Nord-Vest.

Grafic nr. 3.2. Evoluţia PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud în perioada 2000-2008 (valori nominale)

Sursa: INS, Tempo Online, 2011
Cu toate acestea, rata reală de creştere a PIB judeţean a fost mult mai scăzută în perioada 2000-2008, pe fondul unei rate ridicate a inflaţiei, mai ales la începutul anilor 2000. Din graficul de mai jos, rezultă faptul că, în ultimul deceniu, economia judeţului Bistriţa-Năsăud a evoluat în mod similar cu cea a Regiunii Nord-Vest şi a României. În întreg intervalul analizat, Bistriţa-Năsăud (alături de Sălaj) a contribuit cel mai puţin la economia regională, dominată de judeţul Cluj, cu o contribuţie la PIB regional de circa 35%.
Grafic nr. 3.3. Contribuţia judeţului Bistriţa-Năsăud la PIB al Regiunii Nord-Vest şi al României.
Sursa: INS, Tempo Online, 2011. Calcule proprii.
Din punct de vedere al performanţelor economice, judeţul Bistriţa-Năsăud se află detaşat pe locul 4 în Regiunea Nord-Vest, depăşind doar economiile judeţelor Maramureş şi Satu Mare, în timp ce la nivel naţional se află la jumătatea clasamentului, pe locul 22, alături de judeţe precum Sălaj, Iaşi, Vâlcea, Covasna sau Galaţi. La nivelul anului 2008, PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud era de 8.800 Euro, cu 24,8% sub media naţională şi cu 15,4% mai puţin decât media Regiunii Nord-Vest. Raportat la economia Uniunii Europene, PIB/locuitor de la nivelul judeţului se afla, în 2008, la 35% din media UE-27.

Faţă de anul 2000, indicatorii macroeconomici ai judeţului Bistriţa-Năsăud au cunoscut îmbunătăţiri semnificative, în linie cu tendinţa regională şi naţională. Astfel, în anul 2000, PIB/locuitor (PPS) la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud era de doar 3.900 Euro, ceea ce reprezenta doar 20% din media UE-27. Cu acea valoare, judeţul Bistriţa-Năsăud se afla tot la jumătatea clasamentului, fiind cu 22% sub media naţională, respectiv cu 15,3% sub cea regională. Prin urmare, în ultimii 10 ani, disparităţile de dezvoltare economică între judeţul Bistriţa-Năsăud şi restul ţării s-au menţinut. De remarcat este faptul că, în intervalul analizat (2000-2008), PIB/locuitor (PPS) al judeţlui a crescut de 2,25 ori.

În ceea ce priveşte prognoza dinamicii PIB judeţean în perioada 2009-2014, studiul „Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2014”, elaborat de Comisia Naţională de Prognoză în primăvara anului 2011, relevă faptul că în anul 2014 PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud va ajunge la 7.579,9 mil. lei, în creştere cu 32,7% (în termeni absoluţi) în comparaţie cu valoarea din 2008. Cu toate acestea, chiar şi în 2014, judeţul va contribui cu doar 9,3% la economia regională, mai puţin chiar decât în 2008.
După cum indicam anterior, la nivel de localitate nu există informaţii cu privire la PIB, prin urmare vom estima acest indicator prin raportare la contribuţia municipiului Bistriţa la economia judeţului, cu ajutorul indicatorului cifră de afaceri, care este cel mai concludent dintre cei colectaţi la nivel de unitate teritorial-administrativă. Potrivit datelor puse la dispoziţie de Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa, respectiv de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2008, cifra de afaceri (preţuri curente) a unităţilor locale active cu sediul în municipiul Bistriţa a fost de 5146 mil. lei, reprezentând 64% din cifra de afaceri realizată în judeţul Bistriţa-Năsăud. Prin urmare, putem afirma că aproximativ 2/3 din activitatea economică din judeţ este concentrată în municipiul Bistriţa, în condiţiile în care oraşul concentrează doar 27% din populaţia stabilă a judeţului.

În ipoteza în care 64% din PIB al judeţului Bistriţa-Năsăud este generat de municipiul Bistriţa, PIB/locuitor la nivelul oraşului este de circa 2,3 ori mai mare decât media judeţeană, după cum reiese din tabelul de mai jos. Prin urmare, putem afirma că există disparităţi majore de dezvoltare economică la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, în special între municipiul reşedinţă de judeţ şi celelalte localităţi.

Prin analogie, dacă PIB/locuitor de la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud reprezenta circa 35% din media U.E. – 27, PIB/locuitor din municipiul Bistriţa atinge aproximativ 80% din media UE-27 (2,3 x 35%).
Tabel nr. 3.1. Estimarea Produsului Intern Brut la nivelul municipiului Bistriţa

	% PIB judeţean	PIB (mil. lei) – 2008	Nr. de locuitori (la 1 iulie 2008)	PIB/locuitor (lei) - 2008
Judeţul Bistriţa-Năsăud	100	5.712	316.689	18.037
Municipiul Bistriţa	64	3.656	83.571	43.747

Surse: INS, Tempo Online, 2011. Calcule proprii
Un alt indicator relevant pentru estimarea nivelului de dezvoltare economică este cifra de afaceri/locuitor. La nivelul anului 2008, acest indicator era de 2,4 ori mai mare în municipiul Bistriţa, raportat la media judeţeană, şi cu 35% mai mare decât media naţională. Cu toate acestea, raportat la valoarea indicatorului pentru municipiul Cluj-Napoca, principalul centru urban din Transilvania, indicatorul era cu circa 34% mai redus în Bistriţa.
Tabel nr. 3.2. Cifra de afaceri pe locuitor

	Cifra de afaceri a unităţilor locale (mil. lei) – 2008	Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 (locuitori)	Cifra de afaceri medie/locuitor (lei/locuitor)
Municipiul Bistriţa	5.146	83.571	61.576
Municipiul Cluj-Napoca	28.785	308.763	93.226
Judeţul Bistriţa-Năsăud	7.990	316.689	25.230
Regiunea Nord-Vest	97.639	2.722.063	35.869
România	974.296	21.504.442	45.306

Surse: INS, Tempo Online, 2011. Anuarul Statistic al Judeţului Cluj 2010. Calcule proprii