Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita
Industria şi construcţiile
Yüklə 2,98 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 3.2.3. Sectorul terţiar (serviciile)
- 3.2.3.2. Hoteluri şi restaurante
- 3.2.3.3. Tranzacţii imobiliare
- 3.2.3.4. Intermedieri financiare şi asigurări
- 3.2.3.5. Transport şi logistică
- 3.2.3.6. Cercetare-dezvoltare-inovare
- 3.2.3.7. Tehnologia informaţiilor şi comunicaţii
- 3.2.3.8. Servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice
3.2.2. Industria şi construcţiileDupă cum am indicat anterior, industria şi construcţiile contribuie cu circa 56% la cifra de afaceri totală realizată de firmele bistriţene şi asigură circa jumătate din locurile de muncă din oraş. De altfel, ultimul recensământ general al populaţiei şi locuinţelor, cel din 2002, indica faptul că 52,9% din populaţia ocupată a municipiului Bistriţa activa în sectorul secundar, procent semnificativ mai mare ca cel înregistrat în alte centre urbane din Regiunea Nord-Vest (Cluj-Napoca, Oradea, etc.), ceea ce confirmă profilul industrial al economiei locale. Cele mai importante ramuri ale industriei locale, din perspectiva cifrei de afaceri au fost, în anul 2009, industria de echipamente electrice, mase plastice, componente auto şi a maşinilor-echipamentelor şi construcţiilor metalice. De remarcat este faptul că, în ultimii ani, industria judeţului a înregistrat schimbări structurale majore, rezultate în urma atragerii unor importanţi investitori străini, dar şi a investiţiilor realizate de oamenii de afaceri locali. Astfel, a scăzut semnificativ ponderea unor ramuri precum prelucrarea lemnului, industria sticlei, industria uşoară, în favoarea industriei de componente auto (cablaje electrice, acumulatori, radiatoare) şi a industriei de materiale plastice pentru construcţii. Prin urmare, se remarcă o îmbunătăţire a structurii producţiei industriale, prin creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată mai ridicată, competitive pe piaţa internă şi externă. Ca o consecinţă, remarcăm şi creşterea ponderii producţiei exportate, mai ales în sectorul de componente auto. Sub-sectorul construcţiilor, mai nou analizat separat de cel secundar (al industriei) a înregistrat cea mai mare creştere în ultimul deceniu, el fiind condiţionat de trendul general al economiei naţionale şi judeţene. Astfel, mai ales după anul 2005, a existat un adevărat boom în domeniul construcţiilor rezidenţiale, care s-a oprit brusc în 2008, pe fondul crizei globale.
3.2.2.1. IndustriaConform datelor puse la dispoziţie de Borg Design (baza de date ListaFirme.ro), la nivelul municipiului Bistriţa există peste 700 de agenţi economici care au ca principal obiect de activitate producţia industrială. Dintre acestea, circa 77% sunt microîntreprinderi, în timp ce doar 6% (sub 40 de firme) au peste 50 de salariaţi. Întreprinderile mijlocii şi mari în domeniul componentelor auto, electronicii şi electrotehnicii, construcţiilor metalice şi a materialelor plastice, ramuri industriale cu pondere ridicată în economia locală. Per total, în industria municipiului Bistriţa lucrau, în anul 2009, 14.166 de salariaţi (49,2% din numărul total de salariaţi din oraş şi 68% din salariaţii în industrie din judeţ). Firmele cu profil industrial generau, la nivelul anului 2009, 49% din cifra de afaceri totală înregistrată la nivelul oraşului. Cei mai importanţi agenţi economici cu profil industrial din municipiul Bistriţa, din perspectiva cifrei de afaceri şi a numărului de salariaţi, la nivelul anului 2009, erau: Tabel nr. 3.7. Principalii agenţi economici cu profil industrial din municipiul Bistriţa în anul 2009
Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011 După cum se poate observa, primele 25 de firme industriale din municipiu asigură 10.000 de locuri de muncă (29% din totalul salariaţilor înregistraţi în municipiul Bistriţa, respectiv peste 70% din totalul salariaţilor în industrie, în 2009) şi generează o cifră de afaceri de circa 450 mil. Euro anual (circa 50% din valoarea producţiei industriale realizate în judeţ). În ceea ce priveşte ponderea diferitelor sub-sectoare în producţia industrială a municipiului Bistriţa, se remarcă o aglomerare a activităţii în domeniul producţiei de echipamente electrice (cablaje), unde regăsim 6 din cele 25 firme, care angajează peste 4.800 de persoane şi generează o cifră de afaceri de aproape 900 mil. lei anual, majoritatea produselor fiind exportate. Dezvoltarea acestui sector a fost impulsionată de realizarea celei mai mari investiţii străine din judeţ, la începutul anilor 2000, respectiv Fabrica de Cablaje a Grupului Leoni, care este unul dintre principalii furnizori ai marilor constructori de automobile din lume. O a doua ramură importantă a industriei locale este producţia de mase plastice, în special pentru construcţii. În acest domeniu, activează 6 firme importante, care angajează peste 800 de persoane şi care realizează o cifră de afaceri anuală de circa 300 mil. lei. Cea mai importantă companie din domeniu, este Grupul Teraplast, cu acţionariat local, care este liderul pieţei autohtone de soluţii integrate pentru instalaţii şi construcţii, care a investit circa 5 milioane de Euro în construcţia unui Parc Industrial privat din satul Sărăţel, relocându-se astfel de pe vechea platformă industrială a municipiului.
A patra ramură industrială ca importanţă este cea a maşinilor, echipamentelor şi prelucrării metalelor, unde regăsim companii importante, majoritate înfiinţate în perioada comunistă. Acestea sunt specializate în producţia de utilaje pentru construcţii şi protecţia mediului, piese debitate şi subansamble sudate, echipamente pentru ridicat şi transportat (pneumatice), produse zincate, articole de robinetărie, diverse confecţii metalice. Aceste companii, cu capital autohton, angajează circa 1.800 de persoane şi realizează o cifră de afaceri anuală de aproximativ 200 mil. lei. Industria alimentară este o ramură industrială cu tradiţie în municipiul Bistriţa şi încă bine reprezentată în peisajul economic al oraşului, deşi unele unităţi au dispărut în ultimii ani (Fabrica de Bere, ICIL, etc.). Actualele unităţi industriale din sfera producţiei alimentare sunt noi, fiind rezultatul unor investiţii private ale investitorilor locali, multe fiind susţinute financiar şi cu ajutorul fondurilor europene pentru sectorul agroalimentar. În prezent regăsim firme mici şi mijlocii în domeniul producţiei de băuturi alcoolice spirtoase, carne şi produse din carne, produse de panificaţie şi patiserie, lactate şi brânzeturi. Cele mai multe dintre firme şi-au construit unităţi noi de producţie în zona periurbană o oraşului pentru a îndeplini standardele igienico-sanitare impuse de autorităţile europene. Industria textilă este o altă ramură cu tradiţie în zona Bistriţei, actualmente focalizată pe producţia de fire şi tesături din lână, respectiv pe cea de textile neţesute. Fabricile din domeniu sunt rezultatul unor investiţii străine (cu capital italian) şi asigură aproximativ 1.000 de locuri de muncă, iar producţia (în valoare de circa 150 mil.lei anual) merge preponderent la export. Alte ramuri ale industriei locale sunt cea a prelucrării lemnului, a sticlăriei, respectiv a materialelor de construcţii. Aceste industrii au cunoscut un declin important după 1989, care a condus la dispariţia completă a unor unităţi industriale importante (Combinatul de Prelucrare a Lemnului, Întreprinderea de prefabricate din beton, etc.). Dacă în domeniul prelucrării lemnului activitatea a fost sistată complet, în domeniul materialelor de construcţii mai funcţionează mici capacităţi de producţie a betoanelor, iar în domeniul sticlăriei producţia s-a redus semnificativ. Grafic nr. 3.6. Structura producţiei industriale din municipiul Bistriţa pe sub-sectoare  Sursa: Borg Design, ListaFirme.ro. Calcule proprii.
Dacă avem în vedere faptul că majoritatea producţiei de cablaje electrice realizate în municipiu are ca destinaţie finală producătorii de autovehicule, putem aprecia faptul că peste 50% din producţia industrială a oraşului se încadrează în sectorul componentelor auto (automotive). În contextul crizei economice globale, dependenţa economiei locale de sectorul automotive, respectiv materiale (plastice) pentru construcţii, două dintre sectoarele cele mai afectate, a avut impact negativ asupra producţiei industriale şi exporturilor. Sectorul energetic este unul încă reprezentat de societăţi cu capital public din domeniul furnizării energiei electrice. Acestea asigură aproximativ 250 de locuri de muncă (sub 1% din total) şi o cifră de afaceri de 130 mil. lei anual. În municipiul Bistriţa îşi au sediul următoarele unităţi din domeniul energiei: Tabel nr. 3.7A. Principalii agenţi economici cu profil energetic din municipiul Bistriţa în anul 2009
Sursa: Borg Design, ListaFirme.ro. Sectorul de distribuţie a apei, canalizare, salubritate şi de reciclare a deşeurilor este unul care a cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani, ajungând să asigure în 2009 aproape 800 de locuri de muncă (2% din total) şi să genereze o cifră de afaceri de 85 mil. lei anual. Tabel nr. 3.7B. Principalii agenţi economici cu profil servicii din municipiul Bistriţa în anul 2009
Sursa: Borg Design, ListaFirme.ro. 3.2.2.2. ConstrucţiileConform datelor puse la dispoziţie de baza de date Borg Design, în municipiul Bistriţa activează peste 500 de firme în sectorul construcţiilor, dintre care peste 90% sunt microîntreprinderi. Activitatea acestor firme a crescut semnificativ în perioada 2005-2008, când ritmul construcţiei de locuinţe a atins valori fără precedent, după care a intrat într-o fază accentuată de regres. După cum se poate observa din figura de mai jos, numărul locuinţelor din municipiul Bistriţa a crescut cu peste 2.000 (7,6%) în decurs de doar 5 ani, în timp ce în restul localităţilor din judeţ creşterea a fost de doar 2%, iar la nivelul Regiunii Nord-Vest de 3,3%, în aceeaşi perioadă. Grafic nr. 3.7. Numărul locuinţelor finalizate în judeţul Bistriţa-Năsăud şi în municipiul Bistriţa, în perioada 2005-2009 
Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Cele mai importante firme locale din domeniul construcţiilor erau, la nivelul anului 2009, următoarele: Tabel nr. 3.8. Principalii agenţi economici cu profil de construcţii din municipiul Bistriţa în anul 2009
Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011 Aceste firme sunt specializate în construcţii civile, industriale, drumuri şi poduri, respectiv instalaţii şi dispun de echipamente moderne de transport şi lucru, inclusiv staţii de asfalt, betoane, balastiere, etc. În 2009, sectorul construcţiilor din Bistriţa angaja 2.651 de persoane din municipiu (7,5% din totalul locurilor de muncă din oraş şi 67,5% din cele existente în judeţ în acest sector) şi înregistra o cifră de afaceri anuală de peste 300 mil.lei. 3.2.3. Sectorul terţiar (serviciile)Sectorul terţiar angaja, la nivelul anului 2009, 51,5% din salariaţi înregistraţi în municipiul Bistriţa, respectiv 18.104 locuri de muncă. Dintre acestea, 6.561 erau în sectorul serviciilor publice (administraţie, învăţământ, sănătate), iar 11.543 în sfera serviciilor comerciale (comerţ, transporturi, depozitare, servicii financiar-bancare, hoteluri-restaurante, etc.). De remarcat este şi faptul că în sectorul serviciilor activează peste 70% din agenţii economici cu sediul în municipiul Bistriţa, însă aceştia sunt de mici dimensiuni (peste 93% sunt microîntreprinderi şi există doar două firme cu peste 250 de salariaţi). Din perspectiva cifrei de afaceri, ponderea sectorului terţiar era, în 2009, de circa 43%. 3.2.3.1. ComerţulComerţul şi reparaţiile este subsectorul care a cunoscut cea mai amplă dinamică antreprenorială după 1989, astfel încât, în prezent, peste 35% din firmele cu sediul în municipiul Bistriţa sunt active în acest domeniu. Cu toate acestea, 93% dintre firmele cu profil de comerţ sunt de foarte mici dimensiuni, fiind adesea afaceri de familie. Întreprinderile din domeniul comerţului angajau, în 2009, 5.225 de persoane (14,9% din total) şi realizau circa 30% din cifra de afaceri totală realizată în municipiu, ocupând poziţia a doua după industrie, la nivelul oraşului. În sfera comerţului cu amănuntul de produse alimentare şi de larg consum, reţeaua de unităţi comerciale din municipiu s-a extins simţitor în ultimii 5 ani, când au apărut în oraş magazine moderne, care sunt parte a unor reţele comerciale internaţionale: CARREFOUR MARKET, PLUS DISCOUNT, KAUFLAND, BILLA, PROFI, UNICARM, WINMARKT MĂGURA. În prezent, se află în construcţie al doilea hypermarket KAUFLAND şi un supermarket LIDL. În domeniul comerţului cu materiale de construcţii, există un magazin al reţelei AMBIENT, iar retailerul de bricolaj DEDEMAN şi-a manifestat intenţia de a construi un magazin în oraş. Similar, în domeniul comerţului cu autoturisme, au fost construite showroom-uri moderne: ROMBAT AUTOMOBILE (VW), VALL AUTO (Ford). La nivelul municipiului, se află în faza de proiect trei mall-uri: 1. Galleria Mall - are o suprafaţă proiectată de 26.400 de mp şi îşi propune să găzduiască un supermarket, un cinema multiplex, cafenele-restaurante, fast-food-uri, magazine de îmbrăcăminte-încălţăminte şi electronice-electrocasnice 2. Metropolis Mall - este prevăzut a avea peste 15.200 mp. Acest mall va cuprinde spaţii pentru comercianţi de îmbrăcăminte, electronice şi electrocasnice, un hypermarket şi unităţi de tip fast-food. 3. Bistriţa Mall –are o suprafaţă propusă de 22.000 mp şi îşi propune să găzduiască un hypermarket, cinematograf, food-court, parcări şi o zonă de fashion. La aceste unităţi de mari dimensiuni, se adăugă numeroase unităţi comerciale de dimensiuni mai mici, farmacii, staţii PECO, ateliere de reparaţii, depozite en-gross, etc. Cele mai importante companii din domeniul comerţului, la nivelul anului 2009, erau: Tabel nr. 3.9. Principalii agenţi economici cu profil comerţ din municipiul Bistriţa în anul 2009
Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011 3.2.3.2. Hoteluri şi restauranteÎn domeniul turismului şi alimentaţiei publice există aproape 200 de firme, dintre care 95% sunt microîntreprinderi, acestea operând mici baruri, pizzerii, cafenele sau restaurante, în timp ce doar câteva se ocupă şi de hotelărie. Aceste firme generează totuşi peste 800 de locuri de muncă şi o cifră de afaceri anuală de peste 70 mil. lei, ceea ce înseamnă o pondere de doar 1% din economia locală. Prin urmare, putem afirma că sectorul turistic este unul încă slab dezvoltat în raportat cu potenţialul ridicat al oraşului şi al zonei. În ceea ce priveşte infrastructura de cazare, există circa 20 de unităţi de cazare, ce oferă în total puţin peste 1.000 de locuri de cazare şi care sunt administrate de diferite companii private. Cea mai importantă investiţie realizată în ultimii ani în domeniu este construcţia Hotelului Metropolis (5 stele, singurul din oraş la această categorie), urmare a unei investiţii de circa 12 mil. Euro. Cele mai importante companii din domeniu sunt: COROANA TOURISM S.A. (Hotel Coroana de Aur – 3 stele, cel mai mare hotel din municipiu), AUTO GAMMA S.R.L. (Hotel Diana – 3 stele), MET&MET S.R.L. (baruri şi jocuri de noroc) şi S.C. OZANA S.R.L. (Hotel Ozana – 3 stele), BISTRIȚA S.A. (Hotel Bistriţa – 3 stele), LORDINU S.R.L. (restaurante), etc.
Cele mai importante firme din domeniu sunt: CASA DE INVESTIŢII ALIANŢA (spaţii de birouri, complex rezidenţial, complex logistic) şi METROPOLIS GROUP (terenuri, spaţii comerciale, proiecte rezidenţiale), CONSULT MOBIL, MONADAN BARTA (agenţie imobiliară), etc. 3.2.3.4. Intermedieri financiare şi asigurăriÎn municipiul Bistriţa există sucursale ale celor mai importante bănci comerciale din România (BCR, BRD, BANCPOST, CEC, RAIFEISSEN BANK, BT, ROMEXTERRA, VOLSKBANK, UNICREDIT, etc.), care dispun şi de bancomate amplasate în diverse puncte din oraş. La acestea se adăugă agenţiile companiilor de asigurări (ARDAF, ASIROM, ASTRA, GROUPAMA, CARPATICA ASIG, EUROINS, GENERALI, GRAWE, ING, OMNIASIG, UNITA, OTP, etc.). În plus, există diverse societăţi financiare nebancare, case de schimb valutar, brokeri de credite şi de asigurări, cooperative de credit, etc., care oferă servicii financiare populaţiei. 3.2.3.5. Transport şi logisticăSectorul de transport şi logistică este unul bine reprezentat la nivelul municipiului Bistriţa, reunind peste 300 de agenţi economici, cu 1.656 de salariaţi (4,7% din total) şi o cifră de afaceri de 200 mil. lei (4,2%). În municipiu îşi au sediul companii active în domeniul transportului rutier şi feroviar de mărfuri şi persoane, poştei şi curieratului, transportului urban şi depozitării. Toate aceste companii au capital privat şi sunt deţinute de investitori autohtoni, cu excepţia operatorilor de cale ferată, care sunt încă publici. Cele mai importante companii din domeniul transporturilor sunt: Tabel nr. 3.10. Principalii agenţi economici cu profil transporturi din municipiul Bistriţa în anul 2009
Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011 3.2.3.6. Cercetare-dezvoltare-inovareUna dintre ţintele Strategiei de la Lisabona stabilea, pentru anul 2010, alocarea a cel puţin 3% din P.I.B. pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, din care 1% să fie cheltuieli susţinute de Guvern, iar 2% să fie cheltuieli susţinute de firme. În momentul de faţă acest obiectiv a rămas la nivel de deziderat, în fapt, cheltuielile afectate cercetării, dezvoltării şi inovării sunt mult mai reduse decât ţinta prevăzută în cadrul Strategiei de la Lisabona. În 2008, doar 1,9% din PIB al ţărilor U.E.-27 a fost alocat pentru cercetare-dezvoltare, cele mai ridicate procente fiind înregistrate în state precum: Suedia (3,75% din PIB), Finlanda (3,73%), Danemarca (2,72%), Austria (2,67%) şi Germania (2,63%). La polul opus, cu mai puţin de 1% din PIB alocat pentru cercetare-dezvoltare, regăsim: Bulgaria, Cipru, Letonia, Lituania, Polonia, Malta şi Slovacia, la care se adaugă şi România, cu doar 0,58% din PIB. Noua Strategie EU 2020 a păstrat aceeaşi ţintă, de 3%, în timp ce România şi-a asumat o ca ţintă pentru anul 2020 procentul de 2% din PIB pentru cheltuieli cu CDI. În cadrul regiunii Nord-Vest, chiar şi cele mai dezvoltate judeţe sunt departe de cota de 2% din P.I.B., judeţul Cluj alocând, în anul 2008, 1,14% din PIB judeţean pentru CDI, iar media regională a fost de doar 0,44%, sub cea naţională (0,58%). Judeţul Bistriţa-Năsăud se află pe locul II la nivel regional, după Cluj, cu o cotă de 0,2% din PIB în 2009. Grafic nr. 3.10. Ponderea cheltuielilor cu CDI în Produsul Intern Brut 
Sursa: INS, TEMPO Online, 2011 Activitatea de cercetare-dezvoltare din judeţ se desfăşoară în jurul Institutului de Cercetare-Proiectare în Electrotehnică (ICPE). ICPE Bistriţa a luat fiinţă în anul 1983, ca Filială a Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru Electrotehnică-Bucureşti, derulând atât activităţi de cercetare – proiectare – dezvoltare, cât şi de producţie de echipamente şi implementare a tehnologiilor destinate protecţiei mediului. În prezent, ICPE Bistriţa funcţionează ca societate independentă şi dispune de un număr de 38 de specialişti cu experienţă. Activitatea Institutului, cuprinzând contracte de cercetare şi lucrări de execuţie, este structurată pe următoarele domenii: tehnologii şi echipamente de ozonizare, tehnologii şi echipamente pentru epurarea apelor uzate, evaluări de mediu. A doua entitate cu activitate de cercetare-dezvoltare este Staţiunea de Cercetare-Producţie Pomicolă Bistriţa, care administrează circa 200 ha de livezi (dintre care 54 ha în proprietate proprie şi circa 150 în litigiu). În ceea ce priveşte cererile de brevete de invenţii înregistrate la OSIM, judeţul Bistriţa se plasează pe unul dintre ultimele locuri pe ţară şi pe locul al IV-lea la nivel regional, departe de Cluj şi Maramureş. Tabel nr. 3.11. Cereri de brevete de invenţii înregistrate la OSIM
Sursa: OSIM, Raportul Anual 2009 În unităţile de cercetare publice şi private din judeţul Bistriţa-Năsăud îşi desfăşoară activitatea circa 200 de salariaţi, ceea ce reprezintă 0,5% din personalul existent la nivel naţional. La 10.000 de persoane ocupate, în judeţul Bistriţa-Năsăud revin circa 16 cercetători, mai puţin de jumătate faţă de media regională şi naţională. Tabel nr. 3.12. Principalii indicatori ai activităţii de cercetare-dezvoltare, 2007-2009
Sursa: INS, Tempo Online, 2011. Calcule proprii. De remarcat este şi faptul că în municipiul Bistriţa funcţionează un Centru de Informare Tehnologică – TEHNOINF – în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, parte a reţelei naţionale RENITT. Tot în cadrul Camerei funcţionează şi un centru de promovare a proprietăţii industriale subordonat OSIM. În ceea ce priveşte atitudinea inovatoare a mediului de afaceri din judeţ, un indicator relevant este procentul firmelor care oferă servicii de sprijin pentru afaceri bazate pe cunoaştere intensivă (KIBS) din totalul firmelor active în municipiul Bistriţa. Experienţa de la nivel european arată faptul că KIBS sunt mai active în introducerea inovării tehnice, dar şi non-tehnice. Centrul European de Monitorizare a Schimbării a stabilit că KIBS corespunde secţiunilor CAEN 72 (Cercetare-dezvoltare), 73 (Publicitate şi activităţi de sondare a opiniei publice) şi 74 (Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice). În anul 2009, în aceste domenii de activitate erau active, la nivelul municipiului Bistriţa, 108 unităţi economice, ceea ce reprezintă sub 2% din totalul unităţilor active în judeţ, după cum indică datele Institutului Naţional de Statistică. Spre comparaţie, media naţională este de 2,6%, iar cea regională de 2,2%. Prin urmare, putem afirma că potenţialul pentru furnizarea de suport de cunoaştere intensivă pentru procesele de afaceri ale organizaţiilor din municipiu este unul relativ scăzut. 3.2.3.7. Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiiSectorul IT&C este unul slab dezvoltat la nivelul municipiului Bistriţa, existând circa 100 de firme, din care doar 8 au peste 10 salariaţi. În 2009, aceste firme angajau aproape 300 de salariaţi (sub 1% din totalul celor din oraş) şi generau o cifră de afaceri de circa 50 mil. lei, având o contribuţie nesemnificativă la economia oraşului. Aceste firme de mici dimensiuni se ocupă cu realizarea unor softuri la comandă, configurare, comercializare şi reparare calculatoare şi echipamente periferice, consultanţă şi servicii IT, telecomunicaţii, editare de ziare. Cele mai importante firme din domeniu sunt: ROMTELECOM S.A. – FILIALA BISTRIŢA (telefonie fixă, TV cablu, internet), ORANGE ROMANIA S.A. – FILIALA BISTRIŢA (telefonie mobilă, internet), GRUPUL ELCOM (asamblare-comercializare PC, software), MESAGERUL DE BISTRIŢA S.R.L. (editare de ziare), etc. 3.2.3.8. Servicii profesionale, ştiinţifice şi tehniceAcest sector este unul relativ slab dezvoltat la nivelul municipiului Bistriţa, reunind doar un număr redus de firme mici în domeniul consultanţei de afaceri şi management, arhitecturii, ingineriei, publicităţii, design-ului şi serviciilor fotografice. Cele mai importante firme din acest sector sunt: PRIME FINANCIAL CONSULTING (consultanţă), CAPRICCIO (consultanţă), PROIECT 90 (arhitectură), GEOLAND (inginerie geo-topo), EDIL CONCEPT (proiectare), SILVER LINE TRAVEL (ITP), HARDVISION (publicitate), TOURMONT KING (publicitate), SEPIA PRINT (publicitate), ALEX ART (design), SCALA (fotografie), AMINODAN (inginerie), etc. 3.2.3.9. Alte serviciiÎn municipiul Bistriţa funcţionează şi agenţi economici în domeniul serviciilor de pază şi protecţie, curăţenie, agenţii de turism şi tour-operatori şi jocuri de noroc. De altfel, trebuie menţionat faptul că în municipiul Bistriţa îşi are sediul cel mai important grup autohton din sfera jocurilor de noroc – METROPOLIS GROUP – cu o reţea naţională de unităţi. Cele mai importante firme din domeniu sunt: Tabel nr. 3.12. Principalii agenţi economici cu profil alte servicii din municipiul Bistriţa în anul 2009
Sursa: BORG DESIGN, Baza de date ListaFirme.ro, 2011 Yüklə 2,98 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
