Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

3.3. Mediul antreprenorial

Numărul agenţilor economici existenţi în judeţul Bistriţa-Năsăud, indiferent de situaţia lor – activi, radiaţi, lichidaţi, etc., se cifra, conform datelor puse la dispoziţie de Oficiul Registrului Comerţului Bistriţa-Năsăud, în anul 2010, la 12.134, din care exclusiv radiate 7.819 (categoria de firme ce cuprinde agenţii economici în funcţiune, lichidate sau dizolvate). Cu o medie de 21,5 firme la 1.000 de locuitori, judeţul Bistriţa-Năsăud se află mult sub media naţională (25,2‰), regională (27,9‰) şi a U.E. – 27 (40‰). Prin urmare, spiritul antreprenorial al bistriţenilor este unul relativ scăzut.

În anul 2010 comparativ cu anul 2006, numărul total al agenţilor economici a crescut cu 3.074 unităţi economice (+14,2%). Cu toate acestea, pe fondul crizei globale, se remarcă o tendinţă de scădere uşoară a numărului de firme în funcţiune din judeţ, de la 7.954 în 2009, la 7.681 în 2011.
Grafic nr. 3.11.

Din punct de vedere al formei de organizare, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud se remarcă o concentrare a agenţilor economici sub forma ″societăţilor comerciale cu răspundere limitată″ (SRL - 79,4%). 15,4% dintre agenţii economici locali sunt organizaţi sub forma persoanelor fizice autorizate, 2,6% sunt agenţi economici - ″asociaţii familiale″ şi 1,9% societăţi pe acţiuni.

Grafic nr. 3.12.

La nivelul anului 2011, cei mai mulţi dintre agenţii economicii au ca şi domeniu de activitate ″serviciile″ (41,1%), 34,2% activează în sfera ″comerţului″ şi 12,9% în sfera ″industriei″.

Grafic nr. 3.13.

Spre comparaţie, în anul 2006, ponderea agenţilor economici al căror principal domeniu de activitate era ″comerţul″ atingea 39,3 puncte procentuale, iar cei din sfera ″serviciilor″ deţineau 36,7%. Prin urmare, avem de-a face, în ultimii 5 ani, cu o scădere a numărului de agenţi economici mici din sfera comerţului, fenomen amplificat şi de apariţia unităţilor comerciale moderne (supermarketuri, hypermarketuri, etc.).

Revenind la municipiul Bistriţa, aici îşi aveau sediul, în 2009, 4.486 de agenţi economici activi, respectiv 65,6% din total celor existenţi în judeţ. Prin urmare, la nivelul municipiului există un număr mediu de peste 50 firme la 1.000 de locuitori, de circa 2,5 ori mai mult decât media judeţeană, regională şi naţională.

Numărul de firme active a crescut în perioada în perioada 2006-2008, după care a înregistrat o scădere abruptă în 2009, când a scăzut cu circa 9%, pe fondul efectelor negative ale crizei globale. Cu toate acestea, numărul de firme active în 2009 era cu circa 500 mai mare ca în 2006, ceea ce indică o tendinţă pozitivă pe termen lung.

Grafic nr. 3.14. Evoluţia numărului de firme active din municipiul Bistriţa


Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud
În ceea ce priveşte structura agenţilor economici pe clase de mărime, în anul 2009, 92% dintre firmele bistriţene erau microîntreprinderi, procent care a crescut constant în ultimii ani, în timp ce numărul firmelor mari (250 de salariaţi şi peste) era de numai 9 (faţă de 13 în 2006). Prin urmare, avem de-a face cu o tendinţă de fragmentare a activităţii economice în unităţi tot mai mici. O altă explicaţie constă şi din efectele negative ale crizei globale, care au dus la disponibilizări de personal, implicit la retrogradarea firmelor într-o clasă de mărime inferioară.
Grafic nr. 3.15. Numărul de firme din municipiul Bistriţa după clasa de mărime


Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud
Ponderea ridicată a IMM-urilor în numărul total de firme (99,8% din total) este identică cu cea de la nivel naţional şi regional.
Rata de creştere a numărului de firme a fost însă mai ridicată în municipiul Bistriţa comparativ cu media naţională şi regională, în intervalul analizat, exclusiv pe seama microîntreprinderilor, dinamica fiind inferioară la celelalte clase de mărime.
Tabel nr. 3.13. Dinamica numărului de întreprinderi, pe clase de mărime, 2006-2009

Clase de mărime ale întreprinderilor	2009 vs 2006 (%)
	România	Regiunea Nord-Vest	Municipiul Bistriţa
Total	110,3	111,9	113,6
0-9 persoane	112,9	114,5	116,4
10-49 persoane	95,1	96,7	93,4
50-249 persoane	81,1	78,3	72,1
250 persoane şi peste	76,3	66,4	69,2

Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, INS – Tempo Online, 2011. Calcule proprii.
Deşi reprezintă peste 99% din numărul de agenţi economici din municipiu, IMM au o pondere de 70,4% în cifra de afaceri totală şi de 60,9% în numărul total de salariaţi. Cu toate acestea, IMM sunt mai competitive decât întreprinderile mari, productivitatea medie a muncii din firmele mici fiind superioară celei din întreprinderile mari, după cum indică şi tabelul 14.
Tabel nr. 3.14. Principalii indicatori ai întreprinderilor din municipiul Bistriţa, pe clase de mărime, 2009

Indicator	U.M.	Total	Clase de mărime
			0-9	10-49	50-249	250 şi peste
Cifra de afaceri	lei	4.415.689.123	1.101.765.112	1.030.855.120	974.303.784	1.308.765.107
Numărul mediu de salariaţi	pers.	28.465	6.064	6079	5.182	11.140
Productivitatea medie a muncii	lei/angajat	155.126	181.689	169576	188.017	117.483

Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud. Calcule proprii.
Cifra de afaceri a agenţilor economici cu sediul în municipiul Bistriţa a fost, în 2009, de 4.415,7 mil. lei, în scădere cu 14,2% (în termeni nominali) faţă de anul 2008, când a atins valoarea maximă. Faţă de anul 2006, în 2009 s-a înregistrat o creştere nominală de 15,5% a cifrei de afaceri, însă în termeni reali putem vorbi chiar de o uşoară scădere a afacerilor.
Grafic nr. 3.16. Evoluţia cifrei de afaceri a firmelor cu sediul în municipiul Bistriţa, 2006-2009


Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud