4.2. Infrastructura de educaţie şi servicii de educaţie iniţială
După cum se poate observa, în tabelul de mai jos, evoluţia numărului de unităţi şcolare de toate tipurile urmează trendul descendent al evoluţiei populaţiei şcolare, dar este determinată şi de alţi factori, cum ar fi comasarea unor şcoli, sau dispariţia treptată a şcolilor de arte şi meserii (transformate în licee) sau a şcolilor postliceale.
Tabel nr. 4.9. Infrastructura de învăţământ
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
Unităţi de învăţământ – total
|
38
|
40
|
39
|
36
|
Grădiniţe de copii
|
14
|
15
|
15
|
13
|
Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial
|
11
|
12
|
12
|
12
|
Licee
|
10
|
10
|
10
|
11
|
Şcoli de arte şi meserii
|
2
|
1
|
1
|
-
|
Şcoli postliceale
|
1
|
2
|
1
|
-
|
|
|
|
|
|
Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud
În acelaşi timp, numărul de săli de clasă şi cabinete şcolare rămâne relativ constant, creşte numărul de laboratoare şi ateliere şcolare şi terenuri de sport, iar numărul de PC-uri creşte spectaculos de la 0 în 2006, la 1.136 în 2009, datorită acţiunii suţţinute de informatizare a învăţământului.
Tabel nr. 4.10. Situaţia dotărilor din instituţiile de învăţământ
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
Săli de clasă şi cabinete şcolare
|
708
|
722
|
704
|
716
|
Laboratoare şcolare
|
74
|
79
|
88
|
90
|
Ateliere şcolare
|
73
|
66
|
68
|
72
|
Săli de gimnastică
|
-
|
37
|
32
|
32
|
Terenuri de sport
|
-
|
37
|
27
|
33
|
PC
|
-
|
919
|
1044
|
1136
|
Sursa: ISJ Bistriţa-Năsăud
Populaţia şcolară nu prezintă variaţii semnificative în intervalul de timp analizat, cu excepţia sectorului Profesional/SAM/Licee tehnologice aflate în lichidare. Efectele numărului mai redus de elevi în învăţământul preşcolar se vor resimţi în anii următori.
Grafic nr. 4.5. Evoluţia populaţiei şcolare pe niveluri de învăţământ
Sursa: ISJ Bistriţa-Năsăud
Tabel nr. 4.11. Evoluţia personalului didactic
An
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
Personal didactic – total
|
1.441
|
1.371
|
1.340
|
1.335
|
Personal didactic în învăţământul preşcolar
|
194
|
193
|
192
|
195
|
Personal didactic în învăţământul primar
|
210
|
203
|
198
|
198
|
Personal didactic în învăţământul gimnazial
|
467
|
448
|
424
|
416
|
Personal didactic în învăţământul liceal
|
429
|
404
|
428
|
453
|
Personal didactic în SAM
|
134
|
116
|
98
|
73
|
Personal didactic în învăţământul postliceal
|
7
|
7
|
-
|
-
|
Sursa: ISJ Bistriţa-Năsăud
Este de remarcat scăderea puternică a abandonului şcolar într-un timp relativ scurt – de cinci ori în numai cinci ani. O evoluţie demnă de apreciat în condiţiile în care, la nivel naţional, abandonul şcolar este o problemă foarte gravă.
Grafic nr. 4.6. Evoluţia ratei de abandon şcolar
Sursa : ISJ Bistriţa-Năsăud
Ca element specific în învăţământul din judeţul Bistriţa-Năsăud, în general, şi municipiul Bistriţa, în special, este existenţa învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, respectiv maghiară şi germană şi ponderea pe care o au elevii de naţionalitate maghiară atât în învăţământul primar cât şi în cel gimnazial. În ceea ce priveşte elevii de naţionalitate germană, avem de a face cu o fluctuaţie, ei apărând înregistraţi doar în anii şcolari 2005/2006, 2006/2007 şi apoi în 2008/2009 şi 2009/2010.
Tabel nr. 4.12. Învăţământul primar şi gimnazial în limbile minorităţilor naţionale
|
2000-
2001
|
2005-
2006
|
2006-2007
|
2007-2008
|
2008-2009
|
2009-
2010
|
Elevi înscrişi total
|
1.141
|
1.137
|
1.122
|
901
|
1.028
|
1.016
|
- limba maghiară
|
1.141
|
943
|
924
|
901
|
824
|
824
|
- limba germană
|
-
|
194
|
198
|
-
|
204
|
192
|
Personal didactic total
|
37
|
42
|
37
|
36
|
38
|
34
|
Elevi înscrişi în clasele I-IV
|
567
|
582
|
585
|
452
|
516
|
522
|
- limba maghiară
|
567
|
481
|
484
|
452
|
415
|
421
|
- limba germană
|
-
|
101
|
101
|
-
|
101
|
101
|
Elevi înscrişi în clasele V-VIII
|
574
|
555
|
537
|
449
|
512
|
494
|
- limba maghiară
|
574
|
462
|
440
|
449
|
409
|
403
|
- limba germană
|
-
|
93
|
97
|
-
|
103
|
91
|
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010
În ceea ce priveşte învăţământul liceal în limbile minorităţilor naţionale, şi aici predomină elevii de naţionalitate maghiară numai că, procentual, mai mulţi absolvenţi de gimnaziu germani se regăsesc în învăţământul liceal.
Tabel nr. 4.13. Învăţământul liceal în limbile minorităţilor naţionale
|
2000-
2001
|
2005-
2006
|
2006-2007
|
2007-2008
|
2008-2009
|
2009-
2010
|
Elevi înscrişi total
|
223
|
271
|
262
|
24
|
241
|
260
|
- limba maghiară
|
147
|
179
|
176
|
157
|
175
|
181
|
- limba germană
|
76
|
92
|
86
|
87
|
66
|
79
|
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010
După cum se vede în graficele de mai jos, realizate în urma sondajului efectuat, percepţia cetăţenilor municipiului Bistriţa despre calitatea actului educaţional este una majoritar pozitivă: 69,8% în ceea ce priveşte învăţământul preşcolar, 69,6% cu privire la învăţământul gimnazial şi 63% aprecieri pozitive asupra învăţământului liceal. De o percepţie pozitivă se bucură şi învăţământul universitar, într-o fază incipientă, printr-o extensie de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Grafic nr. 4.7.
Sursa: Sondaj de opinie
Starea fizică a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ de toate gradele este apreciată pozitiv, poate şi datorită faptului că multe dintre acestea sunt în curs de reparare/restaurare – peste 75% din respondenţi sunt mulţumiţi, în diferite grade.
Grafic nr. 4.8.
Sursa: Sondaj de opinie
Ca o concluzie sumativă, aproape 90% din respondenţii participanţi la sondaj consideră că municipiul Bistriţ este un oraş bun (54,1%) sau măcar satisfăcător (34,9%) pentru creşterea şi educare copiilor.
Grafic nr. 4.9.
Sursa: Sondaj de opinie
Dostları ilə paylaş: |