Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

1.4.5 Energii regenerabile şi eficienţa energetică

1.4.5.1. Utilizarea energiilor regenerabile

În scopul utilizării energiilor neconvenţionale, pentru transpunerea în practică a unor proiecte de investiţii, au fost emise, numai în anul 2009, un număr de 12 acte de reglementare pentru amenajări hidroelectrice de mică putere în judeţul Bistriţa-Năsăud (Sursa: APM Bistriţa-Năsăud, Raport 2009).

Programul „Casa verde”

Programul "Casa Verde" început la data de 1 iulie 2010 şi continuat şi în anul 2011, este al doilea proiect de succes al Fondului de Mediu, alături de programul Rabla, ambele având impact direct asupra cetăţeanului.

Programul vizează instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, bugetul acestuia fiind distribuit la nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de numărul de locuitori. 
Scopul acestui Program este îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, prin utilizarea surselor de energie regenerabilă, nepoluante (instalarea panourilor solare; instalaţii de producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice).

La nivelul municipiului Bistriţa, în cadrul « Programului Casa verde », sesiunea 1 iulie 2010, au fost aprobate până la data de 22.07.2011 un număr de 145 cereri de finanţare din care 133 cereri pentru panouri solare, 8 cereri pentru centrale termice pe bază de peleţi, brichete, tocatură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi vegetale, agricole, forestiere şi silvice şi 4 cereri pentru pompe de căldură.

O altă modalitate de stimulare a utilizării energiei regenerabile o reprezintă aplicarea sistemului „certificatelor verzi”, o formă de ajutor de stat pentru producătorii de energie din surse regenerabile.

În cadrul sesiunii 1 iunie 2011, tot la nivelul municipiului Bistriţa s-au depus un număr de 150 cereri de finanţare pentru accesarea fondurilor prin programul Casa verde (Sursa: APM Bistriţa).

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a municipiului Bistriţa , elaborat în luna mai 2011, în perspectiva 2020 (PAED) cuprinde măsuri de creştere a ponderii energiei din surse regenerabile în totalul consumului energetic, ca de ex.: realizarea unui Parc Energetic pentru producere de energie electrică, pe o suprafaţă de 10 ha, prin instalarea a 18.000 de module foto-voltaice, realizarea de plantaţii de salcie energetică pe o suprafaţă de minim 10 ha, iluminat public din surse de energie regenerabilă etc.

Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, privind adoptarea şi utilizarea surselor de energie regenerabilă la nivel local, 70,8% dintre respondenţi consideră că este foarte necesară şi necesară utilizarea energiei eoliene; 79,7% energia solară şi 58,7% energia din biomasă.

1.4.5.2 Creşterea eficienţei energetice

Municipiul Bistriţa este al 15-lea oraş din România care a aderat la iniţiativa europeană „Convenţia Primarilor”, prin care fiecare oraş semnatar s-a angajat să reducă emisiile de CO₂ cu cel puţin 20% până în anul 2020. Această ţintă va fi atinsă prin implementarea de măsuri în cadrul sectoarelor/domeniilor de acţiune în care municipalitatea are competenţe specifice: transportul local, iluminatul public, clădirile publice şi private, sursele de energie regenerabilă şi introducerea tehnologiilor inovative.

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) este documentul cheie care defineşte politicile energetice ale municipiului Bistriţa pentru următorii 10 ani, cu scopul de reducere a emisiilor de CO₂.

Municipalitatea intenţionează să crească eficienţa energetică a clădirilor publice din administrare, raţionalizarea/modernizarea sistemului de transport şi, în special, transformarea/ dezvoltarea oraşului (Sursa: PAED, mai 2011)

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

Pentru stimularea programului de creştere a eficienţei energetice, Guvernul României a emis OUG nr.18/04.03.2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, stabilind lucrările de intervenţie pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe construite în perioada 1950–1990, etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanţare a acestora, precum şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice şi ale asociaţiilor de proprietari. Scopul principal al acesteia este reducerea consumurilor energetic cu încălzirea la o valoare mai mică de 100 kWh/mp/an.

În urma inventarierii efectuate în perioada mai – iunie 2009 s-a constatat că exista 473 de blocuri de locuinţe cu un număr 22.183 apartamente având o suprafaţă încălzită de 1.615.000 mp, cu un consum energetic cu încălzirea de circa 210-370 kWh/mp/an. (Estimarea s-a efectuat în urma analizei auditului energetic efectuat pentru 113 blocuri de locuinţe în anul 2006-2007). De asemenea, mai există 4.700 locuinţe unifamiliale care nu sunt cuprinse în acest program.

Grafic nr. 2.11.


Sursa datelor: SC ELECTRICA SA, SC E.ON GAZ România
În cursul anului 2010 s-a realizat procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare pentru reabilitarea a 17 blocuri de locuinţe etapa a IV-a, cu un număr de 850 de apartamente, în valoare de 74.463,30 lei, obiectiv aprobat prin HCL 28/25.02.2010.
În cursul lunii septembrie 2010 s-a realizat procedura de achiziţie prin licitaţie a lucrărilor de execuţie pentru reabilitarea termică la 20 de blocuri.

Lucrările de intervenţie au cuprins următoarele etape: Izolarea pereţilor exteriori, înlocuirea tâmplăriei cu tâmplărie performantă energetic, izolarea planşeului peste ultimul, izolarea planşeului peste subsol la blocurile care la parter au locuinţe, izolarea (Sursa: PAED, mai 2011)

Iluminatul şi instalaţiile electrice se încadrează în standardul A în cadrul acestor imobile fiind necesare aplicare de măsuri de eficienţă doar prin aducerea aparaturii casnice de la tehnologii de tip D şi C la tehnologii de tip A+.

Consumurile energetice vor fi monitorizate în toate blocurile de locuinţe rezidenţiale precum şi la şcoli, grădiniţe şi clădirile administrative ale primăriei, prin intermediul aplicaţiei informatice „Energy Management System”(EMS) - managementul consumurilor energetice şi de apă rece în clădirile publice, aplicaţie care permite monitorizarea ulterioară a consumurilor energetice precum şi generarea de grafice şi rapoarte de analiză a evoluţiei consumurilor de energie electrică, gaz natural şi apă în clădiri.(Sursa: PAED, mai 2011).

Adoptarea unor soluţii ecologice de transport

Consiliul local al municipiului Bistriţa a aprobat în anul 2007 “Actualizarea studiului de circulaţie generală şi organizarea transportului public urban din municipiul Bistriţa”, care a cuprins măsuri de monitorizare cu rigurozitate, începând cu anul 2008, a consumurile înregistrate în transportul public local şi cele aferente parcului auto municipal. Totodată, s-au întreprins măsuri de fluidizare a circulaţiei, realizarea de piste pentru biciclişti ca alternativă ecologică de transport, în cadrul PAED fiind preconizate măsuri de extindere a soluţiilor ecologice de transport până la nivelul anului 2020.

1.4.5.3. Creşterea eficienţei energetice a iluminatului public

Pentru acest domeniu, începând cu anul 2000, există o bază de date exactă a consumurilor finale de energie electric deţinută de Direcţia Servicii Publice din cadrul primăriei.

Principalele măsuri întreprinse pentru creşterea eficienţei energetice a iluminatului public, fără a afecta securitatea traficului rutier nocturn, securitatea persoanelor şi bunurilor, estetica urbană, au constat în înlocuirea corpurilor de iluminat vechi, cu performanţe lumino-tehnice scăzute şi cu grad de protecţie inadecvat (90% cu lămpi vapori mercur şi incandescente) cu becuri vapori sodiu de înaltă presiune, cu performanţe şi grade de protecţie corespunzătoare. Astfel, comparativ cu 1992, la nivelul anului 2008 reducerea procentuală a puterii medii pe punct luminos este de 15,50% (numărul de puncte luminoase a crescut cu 75%, iar creşterea puterii instalate a fost de 48%).

Sistemul de iluminat a fost reabilitat/extins, la nivelul anului 2010, 96% din corpurile de iluminat din municipiu şi 10% din corpurile de iluminat din localităţile componente fiind corpuri cu becuri vapori sodiu de înaltă presiune. Reabilitările/extinderile s-au realizat în timp, condiţionat de resursele bugetare alocate, dar rezultatele au fost optime.

Există potenţial (dar mai redus) de reducere şi în viitor a puterii medii instalate pe punct luminos.
Alte măsuri care au fost implementate la Bistriţa: modernizarea iluminatului ornamental-festiv prin înlocuirea ghirlandelor şi ornamentelor luminoase, utilizate în perioadele sărbătorilor de iarnă, (şi suplimentarea acestora) cu ghirlande şi ornamente luminoase cu leduri; modernizarea sistemului de semaforizare, prin înlocuirea începând cu anul 2005 a corpurilor de semafor prevăzute cu becuri cu incandescenţă de 100W, cu corpuri prevăzute cu leduri, puterea instalată în cazul semafoarelor a fost redusă cu cca. 80%; contractarea unui sistem de tarifare mai avantajos pentru energia con-sumată în iluminatul public: asigurarea unei întreţineri constante a sistemului de iluminat. (Sursa: PAED, mai 2011)

Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, un procent de 48,4% din populaţia chestionată consideră că este foarte necesară reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe construite înainte de 1990, iar 38,9% consideră ca necesară aceasta măsură.

Privind adoptarea unor soluţii ecologice de transport, 70,7% din populaţia oraşului Bistriţa consideră ca fiind foarte necesară şi necesară construirea pistelor pentru biciclete, în timp ce numai 42,3% este de acord cu realizarea unei linii electrificate de transport în comun (tramvai) care să străbată zona centrală a oraşului.