Strategii de afaceri

Sistemul japonez de codificare CALRA

Acest sistem de codificare, de asemenea optic descifrabil,- numit "cod Calra"- are o capacitate mai mare de cuprindere decât sistemul EAN şi este mult mai ieftin.

Codul CALRA este alcătuit din şiruri de pătrate, fiecare fiind divizat în alte patru pătrate albe şi negre, cărora le corespunde un număr: 1, 2, 4 sau 8. Pentru simbolizarea diferitelor coduri numerice se alternează, în anumite variante, pătratele albe cu cele negre. Un grup de zece pătrate poate reprezenta peste un trilion de combinaţii numerice, mult mai multe decât codul cu bare EAN.

Clasificarea şi codificarea la nivel macroeconomic

La nivel macroeconomic, în domeniul în care trebuie asigurată clasificarea u n i c ă a p r o d u s e l o r (domeniul statistic, vamal), s-au propus o serie de clasificări sistematice, în structură ierarhică.

În ţara noastră, pentru a realiza un sistem unitar de ordonare a mărfurilor, a fost elaborată clasificarea unitară a produselor şi serviciilor (CUPS).

Această clasificare sistematică ordonează produsele şi serviciile pe categorii ierarhice, pe baza unor criterii generale (destinaţia, natura materiilor prime, procesul tehnologic) şi a unei multitudini de criterii specifice, reprezentând proprietăţi ale diferitelor categorii de produse.

Clasificarea unitară a produselor şi serviciilor (CUPS) este structurată pe două zone. Prima, denumită clasificarea generală, cuprinde patru trepte de detaliere: grupa, subgrupa, clasa şi subclasa. A doua zonă cuprinde clasificările detaliate, care continuă ordonarea ierarhică a produselor pe şase trepte de detaliere.

CUPS nu se utilizează, în forma sa integrală, în prelucrările interne ale întreprinderilor, iar în relaţiile dintre ele se încrie formal în documente.

Sisteme de clasificare şi codificare a mărfurilor utilizate în comerţul internaţional

Unificarea nomenclatoarelor vamale naţionale, prin adoptarea de către un număr mare de ţări a unui sistem unitar de clasificare - Nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamală (NCCV) - a asigurat o serie de avantaje privind facilitarea comparării tarifelor, determinării drepturilor aplicabile mărfurilor care fac obiectul comerţului internaţional. Pe această bază s-au efectuat negocierile în cadrul convenţiilor şi a acordurilor comerciale şi vamale bilaterale şi multilaterale, a aplicării şi a interpretării corecte a acestora.

Nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamală (NCCV) reprezintă o clasificare ierarhică, cu patru niveluri de detaliere: secţiunea, capitolul, poziţia şi subpoziţia. Aceasta cuprinde, în varianta sa actuală, 1011 poziţii (dintre care două facultative), grupate în 99 capitole şi 21 de secţiuni. Poziţiile pot fi detaliate pe subpoziţii, potrivit necesităţilor utilizatorilor. Poziţiile NCCV sunt codificate cu patru cifre: primele două servesc pentru identificarea capitolului, iar următoarele două identifica succesiunea poziţiilor în cadrul fiecărui capitol. Pentru secţiunile clsificării, numerotate cu cifre romane şi subpoziţiile care pot fi create de utilizatori, nu au fost rezervate caractere în cod.

Nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamală cuprinde spre deosebire de alte sisteme de clasificare utilizate în comerţul internaţional, reguli generale de interpretare, note elaborate pe secţiuni şi capitole, un index alfabetic şi note explicative, în scopul asigurării interpretării unitare a clasificării mărfurilor.

Dintre clasificările statistice, utilizate pe plan mondial, cea mai importantă este Clasificarea tip pentru comerţul internaţional (CTCI).

Varianta actuală a Clasificării tip pentru comerţul internaţional - CTCI - rev.3 - adoptată de Consiliul economic şi social al ONU în 1985, păstrează principiul structurării ierarhice a produselor, asigurând însă perfecţionarea acestei structuri şi adâncirea gradului de detaliere.

Ea conţine: 3118 poziţii de bază, 1033 subgrupe, 261 grupe, 67 diviziuni şi 10 secţiuni. Poziţiile de bază pot fi detaliate, în continuare, potrivit necesităţilor utilizatorilor. Codul utilizat are cinci caractere corespunzătoare secţiunii, diviziunii, grupei, subgrupei şi poziţiei de bază.

Clasificarea tip pentru comerţul internaţional (CTCI- rev.3) - se bazează ca şi NCCV, pe criterii materiale şi tehnologice, dintre care cele mai importante sunt gradul de prelucrare al produselor şi natura materiilor prime. Se acordă prioritate primului criteriu - gradul de prelucrare - , prioritate justificată ţinând seama de modul de structurare a evidenţelor statistice, în care se face distincţie între materii prime, produse semifabricate şi produse finite.

Armonizarea sistemelor de clasificare a mărfurilor pe plan internaţional

La lucrările pentru elaborarea sistemului armonizat au participat un număr mare de ţări şi organizaţii naţionale şi internaţionale, printre care: Biroul de Statistică al ONU, UNCTAD, ISO etc. Aceasta a permis luarea în considerare a intereselor privind diferitele clasificări utilizate în comerţul internaţional.

Nomenclatura sistemului armonizat al descrierii şi codificării mărfurilor (NSADCM), reprezintă o clasificare de o nouă generaţie, polivalentă, destinată unor utilizări multiple în domeniul comerţului internaţional. Ea păstrează principiul structurii ierarhice, caracteristic sistemelor de clasificare de referinţă (NCCV şi CTCI - rev.3), grupând mărfurile pe 21 de secţiuni, 99 capitole, 1241 poziţii şi 5019 subpoziţii de rang 1 şi 2. Codul utilizat are şase caractere, cu următoarea structură: primele două corespund capitolului, următoarele două identifică poziţia în cadrul capitolului, iar ultimele două cifre indică subpoziţia de rang 2.

NSADCM corespunde prin structura sa, atât cerinţelor vamale cât şi ale statisticii.Sistemul armonizat cuprinde, ca şi NCCV, regulile generale de interpretare, notele secţiunilor, capitolelor şi subpoziţiilor, care au fost însă substanţial îmbunătăţite. Prin utilizarea acestor lucrări complementare sunt create premisele înţelegerii unitare a categoriilor clasificării, condiţie esenţială pentru determinarea corectă a taxelor vamale şi pentru asigurarea comparabilităţii datelor privind comerţul exterior al diferitelor ţări. Au fost elaborate liste de concordanţă pentru efectuarea transpoziţiei între sistemele de clasificare utilizate în prezent în comerţul internaţional şi NSADMC.

Verificaţi-vă cunoştinţele - Alegeţi răspunsurile corecte:

1. 
   Sortimentul comercial cuprinde:
   

1. 
   numai produsele unui anumit producător, aflate într-un anumit punct de vânzare;
   
2. 
   toată oferta de produse de pe piaţă, indiferent de punctul de vânzare;
   
3. 
   toate produsele, indiferent de producîtor, aflate într-un punct de vânzare;
   
4. 
   întreaga ofertă a unui producător sau a unei ramuri industriale.
   

2. 
   Care din formulările următoare este adevărată ?
   
   1. 
      articolul reprezintă individualitatea de bază a sortimentului de mărfuri;
      
   2. 
      articolele se deosebesc între ele prin mai multe proprietăţi ;
      
   3. 
      sorturile se deosebesc între ele printr-o singură proprietate ;
      
   4. 
      articolele se deosebesc între ele printr-o singură proprietate
      
3. 
   Un avantaj important al clasificărilor sistematice este faptul că :
   
   1. 
      asigură ordonarea produselor pe categorii relativ omogene;
      
   2. 
      permit gruparea produselor în funcţie de ordinea apariţiei lor;
      
   3. 
      sunt cele mai simple, deoarece nu au structură arborescentă.
      

4. 
   Pentru consumator, folosirea codurilor cu bare conduce la :
   
   1. 
      dispariţia erorilor de preţ ce pot apare la casele de marcare;
      
   2. 
      reducerea timpului petrecut la casele de marcare;
      
   3. 
      controlul accesului şi înregistrarea prezenţei personalului;
      
   4. 
      eliminarea facturii şi înlocuirea ei cu un bon pe care sunt trecute denumirea şi preţul fiecărui articol achiziţionat.
      
5. 
   Având în vedere particularităţile şirului de caractere folosit la codificare, completaţi cu câte un exemplu tabelul de mai jos:
   

Tipul codului	Exemple de coduri
Coduri numerice
Coduri alfanumerice
Coduri cu lungime fixă
Coduri cu lungime variabilă

BIBLIOGRAFIE

• 
  Chiş,Al.,Drăgan,M.,Frăţilă,R.,Mihaiu,R.,Nistor,R.,Scorţar,L.,-Studiul mărfurilor şi asigurarea calităţii,Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2009;
  
• 
  Nistor, R., Frăţilă, R., Chiş, Al., Biro, A., Drăgan, M., Mihaiu, R., Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2006.
  
• 
  Fratila,R.,Chiş,Al.,Drăgan,M.,Nistor,R.,Mihaiu,R.,Scorţar - Merceologie si calitatea produselor, Editura Alma Mater,Cluj.Napoca,2005
  

UNITATEA 3. MARCARE, ETICHETARE, AMBALARE

OBIECTIVE

Marcarea produselor prezintă o importanţă deosebită atât pentru producători cât şi pentru beneficiarii produselor, importanţă ce reiese din următoarele avantaje pe care le oferă marcarea: determină producătorul să menţină şi să îmbunătăţească calitatea produselor şi a serviciilor; prin marcă producătorul este cunoscut şi apărat de practicile concurenţiale neloiale; prin parametrii de calitate minimi prevăzuţi în certificatul de marcă se conferă garanţie beneficiarului; - cu ajutorul mărcii beneficiarul poate identifica cu uşurinţă originea mărfii.

NOŢIUNI CHEIE

Marca, marcare, înregistrare, protejare, etichetare

Tema 1. MARCAREA MĂRFURILOR

În art. 3 litera “a” din Legea 84/1998 marca se defineşte ca “un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unor persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane; pot constitui mărci, semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi în special, forma produsului sau ambalajului sau combinaţii de culori, precum şi orice combinaţie a acestor semne.”

Reglementări privind marcarea mărfurilor

În ţara noastră regimul mărcilor a fost legiferat prin Legea nr. 28/1967 care a fost abrogată şi înlocuită cu Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, această lege fiind publicată în M.O. nr. 161 din 1998.

Regulamentul de aplicare al Legii nr. 84/1998 a fost stabilit prin H.G. 833/98 publicată în M.O. nr. 455 din 27 noiembrie 1998. Protecţia mărcilor şi a indicaţiilor geografice este asigurată pe teritoriul ţării noastre de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Importanţa şi funcţiile mărcilor

Din avantajele pe care le prezintă marcarea produselor reiese că mărcile prezintă mai multe funcţii. Aceste funcţii ale mărcilor sunt:

1. Funcţia de indicare a originii sau provenienţei produselor.

2. Funcţia de garantare a calităţii produselor.

3. Funcţia de promovare şi valorificare a produselor şi serviciilor datorită efectului publicitar.