Studiind impreună indreptar de referinţe biblice mark Finley vorbitor / director al postului de televiziune "It is written"

Intrebări frecvente cu privire la cea de-a doua venire a lui Isus

______________________________________________________________

Nu va fi venirea lui Isus secretă? Nu spune Biblia :" Din doi care vor fi la câmp, unul va fi luat şi altul va fi lăsat "? ( Mat. 24:40 )

Biblia face foarte clar faptul că venirea lui Isus nu va fi un eveniment secret ( Apoc. 1:7; Ps. 50:3; 1 Tes. 4:16,17; Mat. 24:27 ). Atunci când Biblia vorbeşte despre cei care vor fi lăsaţi, ea nu spune că aceştia vor fi lăsaţi vii pe pământ. Intregul pasaj din Luca 17:26-37 descrie în amănunt evenimentul. în zilele lui Noe au existat două clase de oameni:una luată (salvată ) şi una lăsată (distrusă de potop) (vers.27 ). In zilele lui Lot au existat deasemenea două clase de oameni: una scoasă din cetate şi salvată, cealaltă lăsată în cetate şi mistuită de foc. La fel va fi şi la venirea lui Isus ( Luca 17:30-37 ). O categorie de oameni va fi luată la cer împreună cu Isus, cealaltă va fi distrusă. în Luca 17:37 se ridică întrebarea:" Unde Doamne ? Unde sunt lăsaţi aceşti oameni?" Biblia răspunde clar:" Acolo unde este trupul, acolo se vor aduna vulturii ". Apoc. 19:11-18 clarifică faptul că cei răi sunt nimiciţi la revenirea lui Isus. ( Vezi şi 2 Tes. 1:7-9, 2:8 )

Nu ne învaţă Biblia că Isus va veni ca un hoţ ( 1 Tes. 5:2 ) ?

Fiecare verset în care Biblia aminteşte că Isus va veni ca un hoţ face referire la momentul neaşteptat, surprinzător, al venirii lui Isus, şi nu la modul venirii Sale. El vine repede - ca un hoţ, pe neaşteptate - ca un hoţ, dar într-o splendoare glorioasă precum fulgerul în slavă biruitoare ( vezi Mat. 24:42-44 ; 1 Tes. 5:1-5; Mat. 24:27 ).

Va trece poporul lui Dumnezeu prin încercările viitoare, sau cei credincioşi vor fi răpiţi la cer înainte de acest timp de stâmtorare ?



Experienţele trăite de vechiul Israel au fost exemple pe care Dumnezeu le-a dat pentru poporul Său de la sfârşitul timpului. Aşa cum Israelul a fost eliberat din robia egipteană după căderea plăgilor, tot aşa biserica lui Dumnezeu va fi protejată în timpul plăgilor finale şi va fi eliberată din mâna asupritorilor săi ( 1 Cor. 10:11; Ps. 91:46 ). Şadrac, Meşac şi Abednego au intrat în flăcări atunci când au refuzat să se supună decretului universal de moarte emis de împăratul Babilonului. Din acele flăcări i-a salvat Dumnezeu în mod miraculos. Credinşa lor care a sfidat moartea a înfruntat şi flăcările ( Dan. 3:16-28 ). El vine ca un hoţ după căderea plăgilor ( Apoc. 16:15 ). Altfel, ce sens ar mai avea să declare :" Iată, Eu vin ca un hoţ" după ce primele şase plăgi au fost deja revărsate dacă El ar fi venit deja ca un hoţ înainte de căderea primei plăgi ? Apoc. 15:8 declară în mod categoric :" Niciun om nu va intra în Templu ( cel ceresc ) până ce nu se vor sfârşi cele şapte urgii ( plăgi )". 2 Tes. 2:1-3 arată clar faptul că antihristul se va arăta înainte de venirea lui Isus şi va fi nimicit de strălucirea venirii Sale ( 2 Tes. 2:8 ).

Invaţă Biblia că cei neprihăniţi îşi primesc răsplata atunci când sunt răpiţi la cer, la începutul celor şapte ani de stâmtorare, iar cei necredincioşi sunt distruşi la sfârşitul acestei perioade ?

Parabolele lui Isus arată foarte clar faptul că cea de-a doua venire a lui Isus va fi un eveniment divin culminant - când oamenii sunt fie salvaţi, fie pierduţi. Nu mai există apoi o perioadă de şapte ani în care să ne reconsiderăm vieţile. Acum este Ziua Mântuirii ( 2 Cor. 6:2 ). în Mat. 13:30, atât grâul cât şi neghina ( cei neprihăniţi şi cei păcătoşi ) cresc împreună până la seceriş. Cei neprihăniţi sunt salvaţi iar cei necredincioşi sunt pierduţi. în parabola cu robul necredincios nu mai există o a doua şansă. Cei necredincioşi sunt pierduţi atunci când stăpânul casei vine pe neaşteptate ( Mat. 24:44-51 ). în parabola cu oile şi caprele, atunci când Isus vine, oamenii sunt fie salvaţi, fie pierduţi ( Mat. 25:31-46 ).

Cea de-a doua venire a lui Isus ( Semne )

_____________________________________________________________

Mat. 24:3 Ucenicii lui Isus întreabă:" Care va fi semnul venirii Tale

şi al sfârşitului acestei lumi?"

Mat. 24:4,5,11,12 Invăţători religioşi falşi

Mat. 24:6,7 Războaie şi veşti de războaie

Apoc. 11:18 Când neamurile se mânie, vine vremea ca Isus să-i prăpădească pe cei ce prăpădesc pământul

Luca 21:26 Oamenii Işi vor da sufletul de groază

1 Tes. 5:2,3 Vorbe de pace

Mat. 24:7 Dezastre naturale (cutremure de pământ, foamete,ciumi)

Mat. 24:12 Inmulţirea crimelor, a violenţei şi a nedreptăţilor

2 Tim. 3:1-4 Vremuri grele, decădere morală

Mat. 24:37-39 Necumpătare, corupţie morală

Iacov 5:1-5 Dificultăţi economice

Luca 21:34 Oamenii vor fi copleşiţi de grijile acestei vieţi

Mat. 24:14 Evanghelia predicată în toată lumea (vezi şi Apoc.14:6,7 )

2 Pet. 3:8-10 Dumnezeu doreşte să ne mântuiască pe toţi

Mat. 24:48 Robul cel rău zice :" Stăpânul meu zăboveşte să vină "

Mat. 24:42-44 Sfatul lui Dumnezeu este :" Fiţi gata ! "

Judecata

______________________________________________________________

Apoc. 14:6,7 Mesajul final al lui Dumnezeu către omenire vesteşte judecata

Apoc. 22:12 Deoarece Isus vine să dea răsplata Sa, aceasta înseamnă că

înainte de venirea Sa va avea loc o judecată care să hotărască

ce răsplată va primi fiecare atunci când El va veni

Mat. 12:36 Isus a descris judecata ca fiind cândva, în viitor

Fapte 24:25 Pavel Ii vorbeşte lui Felix despre judecata viitoare

Dan. 7:9,10 Daniel a văzut aşezarea Curţii Supreme a Universului şi deschiderea judecăţii

Ecl. 12:13,14 Dumnezeu va aduce la judecată orice lucru ascuns

Evr.4:13 Toate lucrurile sunt descoperite înaintea lui Dumnezeu

2 Cor. 5:10 Cu toţii trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos

Rom. 14:12 Fiecare va trebui să dea socoteală despre sine însuşi

înaintea lui Dumnezeu

Ps. 87:6 La judecată Domnul ia în considerare locul unde ne-am născut

Ier. 2:22 Toate nelegiuirile ( păcatele ) noastre sunt scrise înaintea lui Dumnezeu

Mal. 3:16 Toate faptele noastre bune, făcute din motive neegoiste şi realizate prin harul lui Hristos, sunt înregistrate înaintea lui Dumnezeu

Apoc. 20:12 La baza judecăţii stă raportul despre vieţile noastre, aşa cum este el înregistrat în cărţile cerului

Fapte 3:19 Dacă ne întoarcem de la păcat în pocăinţă, la judecata finală păcatele noastre vor fi şterse din registrele lui Dumnezeu

Apoc. 3:5 Dacă continuăm să rămânem în păcat nebiruindu-l şi răzvrătindu-ne în mod deschis împotriva lui Dumnezeu, atunci numele noastre sunt şterse din registrele lui Dumnezeu

Rom. 8:1 Singura cale de a birui condamnarea judecăţii este prin Isus

Evr. 7:24,25 Marele nostru Preot Ceresc este în stare să-i mântuiască pe toţi aceia care vin la Dumnezeu prin El

Ioan 14:26 Duhul Sfânt este învăţătorul ales de Dumnezeu pentru noi

Mat. 12:31,32 Respingerea puterii Duhului Sfânt care doreşte să ne convingă de păcat, să ne convertească şi să ne înveţe, înseamnă comiterea păcatului de neiertat

Legea lui Dumnezeu

______________________________________________________________

Ps. 111:7,8 Poruncile lui Dumnezeu reprezintă standardul cresc de conduită, care rămâne valabil pentru veşnicie

Rom. 3:20 Legea lui Dumnezeu ne ajută să ne vedem viovăţia şi ne conduce la Isus

Ps. 19:7 Legea lui Dumnezeu este factorul care ne conduce la convertire

Ps. 19:11 în păzirea poruncilor Lui există o mare răsplată

Rom. 6:14 Noi nu suntem "sub lege" ca mijloc de mântuire. Mântuirea vine exclusiv prin har ( Ef. 2:8 )

Rom. 6:15 Deşi nu suntem sub lege, aceasta nu ne dă libertatea de a călca legea lui Dumnezeu

1 Ioan 3:4 Păcatul este definit ca fiind călcarea legii lui Dumnezeu

Isa. 59:1,2 Păcatul, sau călcarea legii lui Dumnezeu, conduce la despărţirea de Dumnezeu şi la moarte veşnică ( Rom. 6:23 )

Rom. 3:28-31 Atunci când suntem mântuiţi prin credinţă, noi dorim să păzim legea lui Dumnezeu ( Evr. 10:7; Ioan 8:29 )

Ioan 14:15 Dragostea conduce întotdeauna la ascultare. Isus a spus :" Dacă mă iubiţi, păziţi poruncile Mele "

1 Ioan 2:4,5 Cel care nu păzeşte poruncile Lui este un mincinos şi adevărul nu este în el

Evr. 8:10 în Noul Legământ Isus scrie legea Sa în inimile noastre

Ps. 40:8 El aşează în inima noastră dorinţa de a face voia Sa

Apoc. 14:12 Poporul lui Dumnezeu din zilele din urmă va păzi poruncile Lui prin credinţă

Apoc. 12:17 Asemenea celora care au fost credincioşi lui Dumnezeu de-a lungul veacurilor, rămăşiţa lui Dumnezeu păzeşte legea Sa

Intrebări frecvente cu privire la Legea lui Dumnezeu

______________________________________________________________

Nu a venit Isus pentru a înlătura cele zece porunci şi pentru a institui o nouă poruncă a dragostei? Nu spune Mat. 22:37-40 " Să iubeşti pe Dumnezeu cu toată inima ta şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi"? Nu este dragostea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele tot ceea ce cere Isus de la noi? Acestea sunt noile porunci.

Poate veţi fi surprinşi să descoperiţi că Isus a rezumat legea în aceleaşi cuvinte în care a fost ea dată în Vechiul Testament. Deut. 6:5 declară :" Iubeşte pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta". Lev. 19:18 adaugă :" Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi ". Dumnezeul Vechiului Testament a fost un Dumnezeu al iubirii veşnice ( Ier. 31:3 ). în Mat. 22:40, Isus a dclarat:" în aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi prorocii" referindu-se la dragostea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele. Primele patru porunci ale Legii descoperă cum pot fiinţele omeneşti să demonstreze în mod vizibil dragostea lor faţă de Dumnezeu. Ultimele şase porunci arată cum Işi pot demonstra oamenii dragostea lor faţă de aproapele." Isus nu avenit să strice Legea ci să o împlinească" ( Mat. 5:17 ). El a descoperit cum trebuie respectată Legea într-un mod plin de iubire. El a venit să înalţe însemnătatea Legii ( Isa. 42:21 ). Isus ne descoperă faptul că dragostea este împlinirea Legii ( Rom. 13:10 ). El adaugă:" Dacă Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele " ( Ioan 14:15 ).

Invaţă Pavel că creştinii mântuiţi prin credinţă nu trebuie să mai păzească Legea?

Pavel învaţă că creştinii sunt mântuiţi nu prin credinţă, ci prin harul pe care-l primesc prin credinţă. Credinţa este mâna care se întinde pentru a primi mântuirea oferită gratuit de Isus. Credinţa nu conduce la neascultare, ci la ascultare. Pavel afirmă în termeni clari: " Deci, prin credinţă, desfiinţăm noi Legea ? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea. " ( Rom. 3:31 ). Rom. 6:1,14,15 adaugă : " Să păcătuim (să călcăm Legea ) mereu, ca să se înmulţească harul? Nicidecum! "

Este adevărat că în Vechiul Testament oamenii au fost mântuiţi prin păzirea legii, în timp ce în Noul Testament mântuirea este prin har ?

Atât în Vechiul Testament cât şi în Noul Testament, mântuirea este prin har, prin credinţă. Dumnezeu nu are două metode de mântuire. Tit 2:11 afirmă:" Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat ". în Vechiul Testament oamenii au fost mântuiţi prin Hristos Cel care urma să vină. Fiecare miel sacrificat arăta înainte către venirea lui Mesia ( Gen. 3:21; Gen. 22:9-13 ). în Noul Testament oamenii sunt mântuiţi prin Hristos Cel care a venit. în primul caz, credinţa privea înainte spre cruce; în cel de-al doilea, credinţa priveşte înapoi spre cruce. Isus este singurul mijloc de mântuire ( Fapte 4:12 )

Din moment ce suntem sub Noul Legământ, este într-adevăr necesar să păzim Legea lui Dumnezeu ?

Noul Legământ este în realitate mai vechi decIt Vechiul Legământ. El a fost dat de însuşi Dumnezeu în Grădina Eden, atunci când a promis că Mesia va veni să sfărâme stăpânirea de moarte pe care o câştigase Satana asupra rasei omeneşti. Noul Legământ conţine făgăduinţa răscumpărării din păcat prin Isus Hristos. El ne mântuieşte ! El scrie principiile Legii în inimile noastre. Dragostea devine motivaţia pentru ascultare. Există o nouă putere în viaţa omului ( Evr. 8:10; Ezech. 36:26; Ps. 40:8 ). Sub Vechiul Legământ,Israel a promis să asculte de poruncile lui Dumnezeu prin propria lor putere. Ei au declarat: " Vom face tot ce a zis Domnul " ( Ex. 19:8; 24:3,7 ). Toate încercările de a ne conforma în mod exterior Legii lui Dumnezeu conduc la eşec. Legea pe care nu o putem respecta prin propria noastră putere ne condamnă ( Rom. 3:23; 6:23 ). Sub Noul Legământ, noi aparţinem unui nou stăpân - Isus Hristos. Avem o inimă nouă şi o poziţie nouă înaintea lui Dumnezeu ( Ioan 1:12; 2 Cor. 5:17; Rom. 8:1 ).

Sabatul

______________________________________________________________

Apoc. 14: 6.7 Ultima solie a lui Dumnezeu către oameni este o chemare la închinare

faţă de Creator

Apoc. 4: 11 Baza întregii închinări este faptul că Dumnezeu ne-a creat

Ef. 3: 9 Deoarece Isus a luat parte în mod activ la creaţiune,chemarea finală a

Apocalipsei la închinare în faţa Creatorului, este o chemare la a da

slavă lui Isus

Ex. 20:8-11 Noi ne închinăm Lui ca Creator păzind Sabatul Lui

Gen. 2:1-3 Sabatul a fost pus deoparte la creaţiune. Dumnezeu s-a odihnit în ziua

a şaptea, a binecuvîntat ziua a şaptea şi a sfinţit-o

Marcu 2:27.28 Sabatul a fost dat cu 2300 de ani înainte de existenţa poporului iudeu,

ca un memorial pentru întreaga omenire

Ezech. 20:12,20 Sabatul a fost stabilit pentru toată omenirea, ca un semn între

Dumnezeu şi poporul Său

Luca 4:16 Isus a fost un credincios păzitor al Sabatului

Mat. 24:20 Isus a prezis că Sabatul va fi păzit în anul 70 d. Hr. , la distrugerea

Ierusalimului, la peste 35 de ani după moartea Sa.

Fapte 13:42-44 Pavel nu numai că a respectat el însuşi Sabatul, dar se şi întâlnea să se închine lui Dumnezeu împreună cu întrega cetate, evrei

şi neamuri deopotrivă

Intrebări frecvente cu privire la Sabatul biblic

_____________________________________________________________________

Din moment ce Pavel declară: "Nimeni să nu vă judece cu privire la Sabatul biblic" nu este păzirea sabatului inutilă ( Col.2:16.17 ) ?

Acest pasaj, Col.2:16.17, este unul dintre cele mai greşit înţelese pasaje din Biblie. Unul dintre principiile de interpretare a Bibliei este acela că nu trebuie să îngădui ca ceea ce poate fi într-o anumită măsură neclar să te împiedice să accepţi şi să faci ceea ce înţelegi în mod clar. Biblia este foarte clară în privinţa Sabatului. El a fost dat la creaţiune ( Gen.2:1-3 ), Isus l-a păzit (Luca 4:16 ), Pavel l-a păzit (Fp.13:42-44 ) şi va fi păzit şi în ceruri ( Is.66:22.23 ). Biblia menţionează două feluri de sabate: Sabatul zilei a şaptea şi sabatele anuale. Sabatul zilei a şaptea, instituit la creaţiune şi făcând parte din Legea celor 10 porunci, este un memento săptămânal al Creatorului Atotputernic şi plin de iubire. Sabatele anuale sunt legate în mod specific de istoria poporului Israel. Col.2:16.17 afirmă: Nimeni să nu vă judece cu privire la zilele de sabat care sunt umbra lucrurilor viitoare". Sbatul zilei a şaptea este un memorial al creaţiunii şi nu o umbră a lucrurilor viitoare. Evrei 10:1 leagă legea umbrei lucrurilor viitoare de jertfele de animale. Ezech.45:17 foloseşte exact aceleaşi expresii în exact acceaşi ordine ca în Col.2:16.17 şi leagă acest lucru de sistemele ceremoniale cu privire la sărbători şi jertfe ( jertfe de mâncare, de băutură, adunări de sărbătoare, luni noi, şi sabate ca să se facă ispăşire pentru casa lui Israel ). Lev.23:3 vorbeşte despre Sabatul Zilei a Şaptea. Lev.23:5-32 vorbeşte despre sabatele ceremoniale ( paştele v.5; pâinea nedospită v.6; snopul de legănat v.10; Ziua Ispăşire v.27-32; corturile v.34-36 ). Atât sărbătoare trâmbiţelor (v.24 ) cât şi Ziua Ispăşirii (v.32 ) sunt numite în mod specific sabate. Aceste sabate anuale erau intim legate de evenimente care arătau înainte către moartea lui Isus şi către a doua Sa venire. Ele erau desemnate de Dumnezeu ca să arate către sau să prefigureze venirea lui Mesia. Lev.23:37 foloseşte limbajul din Col.2:16.17 pentru a descrie aceste sabate ceremoniale. Lev.23:38 face deosebire între sabatele ceremoniale şi Sabatul Zilei a Şaptea folosind expresia "pe lângă sabatele Domnului. Deoarece Hristos a venit, sabatele preînchipuitoare ale legii ceremoniale şi-au găsit împlinirea în El. Sabatul Zilei a Şaptea continuă să ne conducă înapoi la Dumnezeul care ne-a făcut. Poporul lui Dumnezeu va păzi acest Sabat ca pe un semn distinctiv al relaţiei lor cu El. ( Apoc.14:12; Ezech.20:12.20 )

Ce se poate spune despre Romani 14: 5? "Unul socoteşte o zi mai presus decât alta; pentru altul toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie pe deplin încredinţat în mintea lui". în realitate, ce deosebire poate face o zi ?

Uneori este de folos să observăm ce nu spune un text biblic în aceeaşi măsură în care trebuie să obsevăm ce anume spune el. Versetele 5 şi 6 nu spun nimic nici despre închinare şi nici despre Sabat. Ele vorbesc pur şi simplu despre o zi. Ca să spunem că această zi este Sabatul înseamnă să facem o presupunere nefondată. Romani 14:1 dă tonul pentru întregul pasaj, arătând faptul că discuţia se concentrează asupra " disputelor îndoielnice " sau dispute cu privire la chestiuni îndoielnice. Este Sabatul Zilei a Şaptea, cel pus deoparte de Dumnezeu de la creaţiune ( Gen.2:1-3 ) şi aşezat în chiar inima Legii morale ( Ex.20:8-11 ), o chestiune îndoielnică? Cu siguranţă nu ! Cheia pasajului nostru se află în versetul 6 care afirmă: "Cine face deosebire între zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile, pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă pentru Domnul mănâncă, pentru că aduce mulţumiri lui Dumnezeu". Discuţia gravitează în jurul zilelor de post şi nu al zilelor de sabat. Unii creştini iudei credeau că există un merit aparte în a ţine post în anumite zile. Ei Ii judecau pe ceilalţi după propriile lor standarde. Fariseii posteau de cel puţin de două ori pe săptămână şi se lăudau cu lucrul acesta ( Lc.18:12). în Rom.14, Pavel scoate în evidenţă faptul că a posti sau a nu posti în anumite zile este o problemă de conştiinţă individuală şi nu o poruncă a lui Dumnezeu

Nu s-au întâlnit ucenicii în prima zi a săptămânii ? Fapte 20:7

Motivul pentru care această întâlnire este menţionată în relatare este acela că Pavel urma să plece a doua zi şi că a făcut acolo o mare minune, prin învierea lui Eutih din morţi. Este clar faptul că acea întâlnire a avut loc noaptea. Era partea întunecată ( noaptea ) a primei zile a săptămânii ( Fapte 20:7 ). în timpurile biblice, partea întunecoasă a zilei ( noaptea ) preceda partea luminoasă ( Gen. 1:5 ). Sabatul era păzit de vineri seara, de la apusul soarelui, până Sâmbătă seara, la apusul soarelui ( Lev.23:32; Marcu 1:32 ). Dacă această întâlnire a avut loc în partea întunecoasă a primei zile a săotămânii, înseamnă că, de fapt, ea a fost o întâlnire de Sâmbătă seara. Pavel se întâlnise cu credincioşii în întreg Sabatul. Urma să plece a doua zi, adică duminica, aşa că întâlnirea a continuat până Sâmbătă noaptea târziu. în ziua următoare, duminică, Pavel merge pe jos până la Assos şi apoi călătoreşte pe mare până la Mitilene. Textul din Fapte 20:7, aşa cum apare el în versiunea New English Bible, confirmă deasemenea faptul că aceasta a fost o întâlnire de Sâmbătă noaptea şi că Pavel a călătorit duminica. Dacă Pavel ar fi considerat duminica o zi sfântă în cinstea învierii, de ce şi-ar fi petrecut întreaga zi călătorind şi nu închinându-se ? Rapoartele ne arată faptul că Pavel era un păzitor al Sabatului. ( Vezi Fapte 13:42-44; 17:2; 16:12,13; 18;4 ).

Putem spune cu certitudine care zi este ziua a şaptea ?

Există cel puţin patru argumente pe baza cărora putem spune cu certitudine că Sâmbăta este Ziua a Şaptea:

1. Biblia arată clar faptul că Isus a fost crucificat în ziua pregătirii ( Luca 23:54).Prietenii Săi apropiaţi s-au odihnit în ziua de Sabat, după Lege, ( Luca 23:55,56 ) şi Isus a înviat din morţi în ziua întâi a săptămânii ( Luca 24:1; Marcu 16:9 ). Cei mai mulţi dintre creştini recunosc faptul că Isus a murit vinerea, în ziua pregătirii, că S-a odihnit în mormânt în ziua următoare şi că a înviat în prima zi a săptămânii - duminica. Sabatul este ziua dintre vineri şi duminică sau ziua a şaptea - Sâmbăta.

2. Limbajul: în peste 140 de limbi ale lumii, cuvântul pentru ziua a şaptea este sau provine din cuvântul " Sabat". Limbajul mărturiseşte în favoarea conservării ( păstrării) Sabatului de-a lungul secolelor.

3. Astronomia: Astronomii din întrega lume atestă faptul că ciclul săptămânal nu s-a schimbat niciodată. Centre precum Royal Naval Observatory din Statele Unite şi Royal Greenwich Observatory din Anglia afirmă existenţa unui ciclu săptămânal constant.

4.Istoria: Poporul iudeu a păstrat un raport exact al Sabatului de-a lungul secolelor. Timp de peste 4000 de ani, ei au păstrat adevăratul Sabat în ziua de Sâmbătă.

Eu păzesc duminica în cinstea învierii. Ce este greşit în aceasta? Nu a înviat Isus din morţi în ziua duminicii ?

Da, în mod sigur Isus a înviat duminica! Dar El nu ne-a poruncit niciodată să ne închinăm în cinstea învierii. Tot aşa cum împărtăşania sau Cina Domnului simbolizează moartea Sa ( 1 Cor. 11:24,26 ), în acelaşi fel botezul simbolizează învierea Sa ( Rom. 6:1-6 ). Simbolul învierii lui Isus nu este închinarea în ziua soarelui, care a fost adoptată în creştinism din închinarea la soare a Romei păgâne, ci o frumoasă ceremonie de botez, ca simbol al unei vieţi noi, transformată prin minunata putere a Duhului Sfânt. în mormântul de apă al botezului, omul cel vechi moare în mod simbolic şi este îngropat, şi un om nou, cu o viaţă nouă, înviază cu Hristos.

Nu este suficient să ţii o zi din şapte ? De ce puneţi un aşa accent pe Sabat ?

Aceasta este mai mult decât o problemă de zile; este o problemă de stăpâni. Ca maestru al înşelăciunii, Satana a lucrat prin intermediul religiei apostaziate pentru o schimba Legea lui Dumnezeu ( Dan. 7:25 ). El a aruncat adevărul la pământ ( Dan. 8:12 ). El a făcut o spărtură în zidul adevărului lui Dumnezeu. Dumnezeu ne cheamă să reparăm spărtura prin păzirea Sabatului Său ( Isa. 58:12,13 ). Noi trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni ( Fapte 5:29 ). A te închina în Ziua a Şaptea înseamnă a accepta autoritatea Domnului nostru Creator, care a poruncit ce zi să fie ţinută ( Ex. 20:8-11 ). A accepta în mod conştient o zi de închinare contrafăcută înseamnă să accepţi o instituţie iniţiată şi stabilită doar de om, în apostazie. Astfel, adevărata întrebare este: " Ai cui robi suntem - ai lui Dumnezeu sau ai omului? "( Rom. 6:16 ). Sărbătorirea unei zile de dinaintea sau de după ziua mea de naştere, nu face ca această zi să devină ziua mea de naştere. Ziua de naştere a lumii noastre este Sabatul Biblic, Ziua a Şaptea. Este un memorial al Creatorului nostru Cel plin de iubire. Nici o altă zi nu-i poate ţine locul.

Texte cu privire la ziua întâi a săptămânii

_____________________________________________________________________

Ex. 31:17,18 Sabatul este un semn veşnic între Dumnezeu şi poporul Lui

Ezech. 20:12 Sabatul este un simbol al sfinţirii

Evr. 4:4-6,9 Sabatul simbolizează odihna noastră în Isus, încrezându-ne în El

pentru mântuire

Luca 23:56 Prietenii apropiaţi ai lui Isus nu I-au îmbălsămat trupul în ziua

Sabatului. Cu siguranţă că Sabatul nu a fost pironit pe cruce, din

moment ce urmaşii lui Isus l-au păzit şi după moartea Sa.

Luca 24:1 Ucenicii merg la mormânt ca să-I îmbălsămeze trupul în ziua întâi a

săptămânii

Mat. 28:1 Femeile vin la mormânt în prima zi a săptămânii

Marcu 16:2 Femeile vin la mormânt în ziua întâi

Marcu 16:9 Isus a înviat în ziua întâi a săptămânii

Ioan 20:1 Maria merge la mormânt pe când era încă întuneric.

( Notă - textele de mai sus nu pot indica nici un ataşament sfânt al

primilor credincioşi faţă de ziua duminicii din moment ce ei nici măcar

nu ştiau că în acel moment Isus deja înviase )

Rom. 6:3-5 Simbolul învierii etse botezul prin scufundare, şi nu închinarea în ziua

duminicii

Fapte 20:7 In întâlnirea de Sâmbătă seara ( vezi New English Bible) care s-a

desfăşurat în partea întunecoasă ( noaptea ) a primei zile a săptămânii, Pavel a predicat până la miezul nopţii. In ziua următoare, duminica, el a călătorit pe jos până la Troa, apoi a luat o corabie până la Mitilene. Cu siguranţă că Pavel nu a ţinut duminica

Ioan 20:19 Ucenicii s-au adunat în prima zi a săptămânii nu ca să se închine, ci pentru că se temeau de iudei

1 Cor. 16:2 " Fiecare să pună deoparte " implică fiecare la el acasă.Limbajul

original se referă la a face socotelile.Sabatul a trecut. Este ziua întâi a

săptămânii - un timp potrivit pentru a face socotelile, pentru a achita

datoriile şi, apoi, pentru a pune deoparte un dar pentru lucrarea Domnului

Gen. 2:1-3 Dumnezeu a binecuvântat Sabatul Zilei a Şaptea la Creaţiune

Rom. 13:10 Dragostea pentru Dumnezeu ne conduce pe noi, ca robi ascultători,

să împlinim sau să păzim Legea

Mat. 5:17 Isus nu a venit să strice Legea, ci să o împlinească

Rom. 8:4 Atunci când venim la El, prin Duhul Său El ne face în stare să păzim Legea

O încercare de schimbare a Legii lui Dumnezeu

_____________________________________________________________________

Ioan 17:17 Cuvântul Tău este adevărul

Prov. 23:23 Cumpără adevărul şi nu-l vinde

Evr. 13:8 Isus Hristos este acelaşi ieri, azi şi în veci

Ps. 89:34 Nu-Mi voi călca legământul

Ex. 31:18 Poruncile scrise cu degetul lui Dumnezeu

Mat. 5:17,18 Isus a venit să împlinească Legea lui Dumnezeu, nu să o schimbe

Gen. 2 :1-3 Sabatul sfinţit şi binecuvântat în Eden

Luca 4:16 Isus a păzit Sabatul

Fapte 13:42-44 Pavel a păzit Sabatul

Fapte 20:28-31 Apostazia din creştinismul timpuriu prezisă a intra curând în biserică

Dan. 8:12 Adevărul aruncat la pământ

Dan. 7:25 O încercare de a schimba Legea lui Dumnezeu

Isa. 8:16 Pecetluieşte Legea

Ex. 20:8-11 Sabatul conţine trei elemente ale Sigiliului Regal Ceresc oficial : Numele lui Dumnezeu, titlul Său şi teritoriul Său

Apoc. 7:1-3 Poporul lui Dumnezeu va primi sigiliul Sabatului înainte de sfârşitul timpului

Apoc. 14:7,12 Ultimul mesaj al lui Dumnezeu ne cheamă la închinare înaintea Creatorului şi la păzirea poruncilor lui Dumnezeu

Păzirea Sabatului

_____________________________________________________________________

Isa. 56:2 Dumnezeu asigură o binecuvântare deosebită acelora care păzesc Sabatul

Deut. 28:1,2,15 Dumnezeu oferă binecuvântări celor care ascultă de poruncile Sale

Ex. 20:8-11 Sabatul este o zi "sfinţită", pusă deoparte faţă de celelalte zile

Lev. 23:3 Sabatul este numit " o adunare sfântă " sau întrunire a poporului lui Dumnezeu. Este o zi destinată special pentru închinare

Luca 4:16 Isus S-a închinat în fiacare Sabat, la fel şi Pavel ( Fapte 18:4 )

Lev.23:32 Sabatul începe vineri seara, la apusul soarelui, şi se sfârşeşte sâmbătă seara, la apusul soarelui ( Marcu 1:32)

Ex. 20:8-10 Sabatul nu este o zi pentru lucrări profane, obişnuite

Isa. 58:13,14 Sabatul este o zi în care să ne desfătăm în Domnul. Nu este o zi pentru plăcerea noastră personală. Activităţi precum: sporturile, jocurile lumeşti sau distracţia nu sunt în armonie cu sfinţenia Sabatului

Neem. 13:15-22 Sabatul poate fi profanat prin vânzare, cumpărare sau prin alte activităţi lumeşti obişnuite

Mat. 12:11-13 Isus a ilustrat în viaţa Sa bucuria de a face bine în ziua de Sabat

Marcu 2:23-28 Isus S-a îngrijit de nevoile fizice ale ucenicilor Săi în ziua Sabatului. Sabatul este o ilustrare a faptului că Dumnezeu se îngrijeşte de nevoile noastre

Ex. 16:28-30 Atunci când unii dintre israeliţi au lucrat în Sabat încercând să adune şi să pregătească mană, deoarece neglijaseră să facă acest lucru în ziua de pregătire, vineri, Dumnezeu i-a mustrat în mod deschis

Mat. 11:28-30 învitaţia divină este de a veni să găsim odihnă în Isus. Fiecare Sabat ne oferă ocazia de a ne reânnoi consacrarea faţă de Domnul nostru

Credinţa

_____________________________________________________________________

Evr. 11:6 Fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu

Rom. 12:3 Dumnezeu dă fiecărui om o măsură de credinţă

Marcu 11:22-24 Dacă ne exercităm (punem la lucru ) credinţa pe care o avem, atunci munţi de dificultăţi vor fi mutaţi din loc

Rom. 10:17 Credinţa creşte în urma auzirii Cuvântului lui Dumnezeu

Evr. 11:1 Credinţa este temelia care susţine întreaga noastră experienţă creştină

Evr. 4:2 Noi beneficiem de Cuvântul lui Dumnezeu numai în măsura în care Il aplicăm în vieţile noastre

1 Ioan 5:14 Credinţa este încrederea în Dumnezeu care ne conduce să facem voia Lui

Luca 5:20 Credinţa poate fi văzută. Ea se manifestă prin fapte

Mat. 17:20 Asemenea seminţei de muştar, o credinţă mică poate creşte

Ef. 2:8 Noi suntem mântuiţi prin har, prin credinţă

Rom. 1:5 Harul ne conduce la ascultarea credinţei

Gal. 2:20 Creştinul trăieşte prin credinţă

Evr.6:12 Noi moştenim făgăduinţele lui Dumnezeu prin credinţă

Iacov 2:17 Credinţa fără fapte este moartă

1 Ioan 5:4 Noi biruim lumea prin credinţă

Sănătate

_____________________________________________________________________

3 Ioan 1:2 Dumnezeu doreşte ca sănătatea noastră să sporească

1 Tes. 5:23 Sfinţirea include trupul, mintea şi sufletul în aceeaşi măsură cu facultăţile spirituale

Rom. 12:1,2 Aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie lui Dumnezeu

1 Cor. 6:19,20 Trupul vostru este templu al lui Dumnezeu

1 Cor. 10:31 Fie că mâncaţi, fie că beţi, faceţi totul spre slava lui Dumnezeu

Prov. 20:1 Vinul este batjocoritor şi înşelător iar băuturile tari sunt gălăgioase

Prov. 23:29-32 Să nu bei vin fermentat.El aduce vaiete, oftări şi neânţelegeri. El este înşelător şi întunecă judecata

Isa. 5:11 Vai de cei ce se îmbată de vin

Prov. 4:17 Consumul excesiv de vin conduce la violenţă

Prov. 31:4,5 Vinul nu este pentru împăraţi şi prinşi deoarece perverteşte judecata înţeleaptă

Apoc. 5:10 Fiind împăraţi şi preoţi pentru Dumnezeu, noi avem nevoie de minţi clare

Gen. 1:29 Dieta originală dată de Dumnezeu a fost o dietă vegetariană

Gen. 7:2 Noe a înţeles deosebirea dintre animalele curate şi cele necurate. Deoarece la potop Dumnezeu a dat permisiunea să se consume animale curate, acestea au fost aduse în corabie câte şapte perechi. Animalele necurate, doar câte o pereche

Lev. 11:1-12 Animalele curate trebuie să aibă copita despicată şi să rumege. Animalele necurate sunt cele precum porcii, care nu au caracteristicile de mai sus . Animalele marine ( de apă) curate trebuie să aibă atât aripioare cât şi solzi

Isa. 66:15-17 Cei care se răzvrătesc împotriva standardelor de alimentaţie lăsate de Dumnezeu nu vor fi în împărăţia Sa

Isa. 65:1-5 Dumnezeu leagă consumarea alimentelor necurate de idolatria păgână

Fapte 10:9-16 Faţa de masă pe care a văzut-o Petru în viziune era plină cu tot soiul de animale necurate, inclusiv şoareci, şobolani, aligatori şi crocodili. Dumnezeu Ii spune : "scoală-te şi mănâncă! ". Petru este îngrozit! Ce vrea să spună Dumnezeu? Versetul 17 ne arată faptul că Petru nu ştie ce să creadă.

Fapte 10:28 Petru explică faptul că viziunea nu se aplică la alimente ci la prejudecăţile evreilor, care considerau că Neamurile sunt necurate. în această viziune, Dumnezeu înlătură barierele rasiale. Petru poate acum să predice Neamurilor. Viziunea descoperă faptul că , prin Cruce, toate barierele dintre oameni sunt înlăturate

Filip. 4:13 Isus ne dă putere spirituală pentru a birui obiceiurile rele

Evr. 4:15,16 Isus a fost ispitit ca şi noi. El a postit 40 de zile şi a biruit, aşa că şi noi putem să primim puterea Lui pentru a birui ispitele