Studiu sociologic

VIII. AŞTEPTĂRILE POPULAŢIEI CA URMARE A CREĂRII PARCULUI NAŢIONAL

Datele studiului relevă faptul că populaţia localităţilor investigate şi factorii de decizie la nivel local mizează pe crearea zonei Nistrului de Jos, văzând în acest proiect o oportunitate pentru dezvoltarea localităților. Se atestă un interes al populaţiei pentru dezvoltarea unor afaceri la nivel local, dar şi necesitatea de a se crea condiţii pentru investitori. Putem constata faptul că toți participanții au susţinut faptul că localităţile din zona Parcului Naţional vor avea de câştigat, fiind posibil de soluţionat problemele locale.

Analiza datelor ne-a permis determinarea următorului spectru de aşteptări, grupate pe categorii relevante de actori locali:

VIII.1. Aşteptările APL

Reprezentanţii APL consideră că în urma realizării Parcului Naţional:

• 
  Se va crea o zonă curată, frumoasă care ar putea fi utilizată pentru organizarea odihnei populaţiei. Această zonă ar putea fi valorificată de către localnici pentru a putea aduce venit localităţii (vezi Anexa VIII.1, 1). Într-o localitate investigată (Cioburciu) s-a propus ca în clădirea fostei grădiniţe de copii să fie deschisă o bază turistică. Amplasarea clădirii este avantajoasă, aflându-se în apropiere de rîul Nistru, astfel că ar atrage turişti.
  
• 
  Dezvoltarea turismului rural sau a eco-turismului, mai ales că sunt persoane interesate de acest domeniu (vezi Anexa VIII.1, 6, 20). În acelaşi timp, acest fapt ar conduce după sine la dezvoltarea meşteşugăritului, precum confecţii din stuf, coşuleţe din ramuri de salcie (mlajă), confecţionarea de embleme, suvenire, broderii, etc. (vezi Anexa VIII.1, 7). Chiar dacă în unele localităţi există persoane care se ocupă cu meşteşugăritul, nu au piaţă de desfacere a acelor create. De asemenea, turismul local ar putea fi dezvoltat prin diferite festivaluri care se pot desfăşura în zona Nistrului. Spre exemplu, în sat.Palanca se organizează în ultima duminică a lunii octombrie festivalul-expoziţie a hulumbofililor, la care participă hulumbofili din ţară, Ucraina, România. Acest festival ar putea fi extins ca şi activităţi şi implicare a localnicilor. În acelaşi timp, reprezentanţii APL consideră că populaţia ar investi în diverse localuri de agrement (cafenea, discotecă) în cazul în care s-ar dezvolta turismul local (vezi Anexa VIII.1, 8). De asemenea, s-a propus ca la Palanca să fie instalate nişte pante sau turnuri de pe care s-ar putea de fotografiat sau filmat păsările (vezi Anexa VIII.1, 12) sau s-ar putea de creat o zonă de odihnă tip aquapark la marginea satului în zona unde s-a extras lut (vezi Anexa VIII.1, 14).
  
• 
  Dezvoltarea traseului turistic ce ar cuprinde câteva mănăstiri şi monumente istorice din zonă: Tighina, mănăstirea Chiţcani, mănăstirea Marta şi Maria, este o altă așteptare a unor reprezentanți ai APL. În același timp, zona dată este renumită şi prin vinurile locale, care ar putea fi un punct de atracţie pentru turişti. Localnicii ar putea fi implicaţi în agroturism, căci „Oamenii sunt disponibili toţi, fiindcă noi în afară de agricultură mai avem şi turismul.” (IA_APL_4) (vezi Anexa VIII.1, 20). Reprezentanţii APL conştientizează importanţa şi beneficiile creării Parcului Naţional: turismul local ar aduce persoane mai multe în localitate ca turişti, ceea ce înseamnă consum şi creşteri la bugetele locale.
  
• 
  Dezvoltarea infrastructurii navale, reabilitarea Nistrului pentru a-l face navigabil, fapt care ar contribui la dezvoltarea localităţilor amplasate pe malurile rîului. Aşteptarea dată este întărită de experienţele anterioare când Nistru era navigabil şi erau organizate rute către Bender, excursii la Cetatea Albă etc. La fel, această acţiune ar contribui la dezvoltarea turismului local (vezi Anexa VIII.1, 6). Foarte mult se mizează pe finisarea proiectului de reorganizare a terminalului şi portului vamal mixt Palanca (vezi Anexa VIII.1, 9).
  
• 
  Se vor instala în toate localităţile vizate sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor, care să funcţioneze. S-au menţionat situaţii când, chiar dacă s-au montat staţii de epurare a apelor, acestea nu au funcţionat după o perioadă de timp scurtă. S-a menţionat necesitatea procurării şi montării de staţii calitative, care să nu fie achiziţionate în urma unor înţelegeri, care prezintă suspiciuni de corupţie (vezi Anexa VIII.1, 2, 11).
  
• 
  Dotarea gospodăriilor cu apeduct centralizat (vezi Anexa VIII.1, 4)
  
• 
  Îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor (vezi Anexa VIII.1, 3, 10). S-a menţionat necesitatea ca drumurilor locale să fie reparate. În acelaşi timp, s-a relevat necesitatea reabilitării drumului L530 care leagă malul drept cu malul stâng al Nistrului, astfel că reabilitarea ar aduce după sine o creştere a fluxului de maşini şi călători. În acelaşi context, reabilitarea drumului ar necesita şi deschiderea unei staţii de alimentare, o staţie de deservire tehnică (vezi Anexa VIII.1, 17).
  
• 
  Oferirea de ajutor agricultorilor de a cultiva produse ecologice (vezi Anexa VIII.1, 5). Un exemplu oferit pe unii participanți a fost cultivarea porumbului ecologic, din care se poate de făcut furaj ecologic cu care să fie hrănite animalele, astfel că va crește calitatea cărnii.
  
• 
  Deschiderea unor pieţe de realizare a producţiei agricole (vezi Anexa VIII.1, 5). În zona cercetată realizarea producţiei are loc de cele mai multe ori pe marginea traseelor naţionale, fapt care nemulţumeşte şi agricultorii şi APL (vezi Anexa VIII.1, 16). Unii reprezentanţi ai APL intervievaţi cunosc despre standardele europene de cultivare, de creştere a animalelor şi sacrificare, fapt care ar uşura intervenţia ulterioară în zonă.
  
• 
  Deschiderea unor fabrici de procesare a producţiei agricole şi a unor frigidere, care ar asigura cu producţie necesară fabrica tot anul. În unele localităţi există careva proiecte demarate cu parteneri din Ucraina pentru procesarea fructelor (exemplu sat.Grădiniţa), însă este necesară continuarea celor începute. Astfel de proiecte determină pe producătorii autohtoni să planteze noi soiuri, spre exemplu, măcieş, coacăză, diverse sorturi de pomuşoare. În acelaşi timp, fabricile care există necesită a fi dotate cu echipament modern, mai puţin costisitor ca întreţinere și consum de energie (vezi Anexa VIII.1, 21)
  
• 
  Pentru protejarea faunei s-a propus crearea împreună cu copiii a unor locuri de hrană pentru căprioare (vezi Anexa VIII.1, 13)
  
• 
  Restabilirea Nistrului „chior” – albia veche a Nistrului - care este bogat prin fauna, flora şi ar asigura cu apă şi peşte zona. Zona poate fi valorificată şi atraşi turişti, fiind renumită prin diferite specii de păsări şi animale (vezi Anexa VIII.1, 15). În acelaşi timp, una dintre problemele şi aşteptările unor reprezentanţi ai APL este umplerea luncii Nistrului cu apă, care ar soluţiona problema irigării, menţionându-se faptul că astfel va creşte productivitatea în sectorul agricol.
  
• 
  În acelaşi timp, s-a menţionat necesitatea împăduririi zonei care a fost defrişată prin anii 70 ai sec.XX-lea (vezi Anexa VIII.1, 19).
  
• 
  Deschiderea unor servicii, precum farmacie, casă de deservire, problemă enunţată în special la Plop-Ştiubei (vezi Anexa VIII.1, 18).
  

Reprezentanţii APL consideră că în momentul în care se vor realiza anumite acţiuni concrete, încrederea populaţiei în reuşitele Parcului Naţional va creşte, acceptând cu uşurinţă schimbările care vor solda în urma creării parcului.

VIII.2. Aşteptările fermierilor şi proprietarilor de pământ

Analiza datelor relevă următoarele aşteptări cu referire la Parcul Naţional reliefate în urma discuţiilor cu fermierii şi proprietarii de pământ:

• 
  Dezvoltarea turismului local prin valorificarea florei şi faunei, a locurilor pitoreşti din raza zonei (vezi Anexa VIII.2, 1, 14). Malul Nistrului să fie iluminat, să fie amplasate căsuţe, foişoare pentru odihnă. Însă există un risc ca acestea să fie inundate dacă s-ar ridica apa râului. Unii oameni de afaceri consideră că localităţile vor avea de cîştigat doar dacă o bună parte a populaţiei va dezvolta activităţi turistice, în caz contrar primăriile locale nu vor avea un câştig pe măsură (vezi Anexa VIII.2, 3). În acelaşi timp, crearea zonelor de odihnă pe malul râului ar permite şi organizarea timpului liber al localnicilor. Dezvoltarea turismului în zona dată va contribui la dezvoltarea ţării (vezi anexa VIII.2, 7).
  
• 
  Amenajarea unor zone de odihnă/popas pe marginea traseelor (vezi Anexa VIII.2, 4).
  
• 
  Protejarea mediului natural, prin supravegherea tăierii copacilor, a vânatului animalelor (vezi Anexa VIII.2, 2, 15).
  
• 
  Deschiderea unor fabrici de procesare a fructelor şi legumelor. Din cauza că în zonă lipseşte o astfel de fabrică, anual o parte din roadă (în special piersici) rămâne neprelucrată. De obicei sunt comercializate fructele şi legumele în stare proaspătă (vezi anexa VIII.2, 5). Deschiderea fabricilor vor crea şi locuri de muncă în localităţile din zonă (vezi Anexa VIII.2, 9), în special pentru femei (fabrica de roşii). S-a menţionat la fel şi necesitatea construirii unor frigidere pentru depozitarea legumelor şi fructelor (vezi Anexa VIII.2, 23).
  
• 
  Curăţarea Nistrului, unii proprietari de terenuri menţionând că apa râului este murdară şi otrăvită: scăldatul nu se permite dat fiind riscul infectării cu diverse boli (vezi Anexa VIII.2, 6). În acelaşi timp, s-a menţionat necesitatea curăţării albiei Nistrului pentru a se evita inundațiile (vezi Anexa VIII.2, 19).
  
• 
  Dezvoltarea infrastructurii drumurilor. Spre exemplu, drumul de la Purcari până la Olăneşti, iluminarea străzilor (vezi Anexa VIII.2, 8). În acelaşi timp, o aşteptare de a fermierilor este de a fi reparate şi drumurile secundare, nu doar cele principale ale localităţilor (vezi Anexa VIII.2, 10).
  
• 
  Dezvoltarea unor servicii pentru tineri pentru a-i distrage de la comportamente deviante (vezi Anexa VIII.2, 11, 16).
  
• 
  Construcţia unui stadion modern (sat.Purcari) (vezi Anexa VIII.2, 8).
  
• 
  Dezvoltarea agriculturii ecologice, fapt ce ar favoriza dezvoltarea exportului de produse ecologice (vezi Anexa VIII.2, 13).
  
• 
  Creşterea fazanilor în balta Nistrului (vezi Anexa VIII.2, 14).
  
• 
  Păstrarea curăţeniei în localităţile din zonă (vezi Anexa VIII.2, 15).
  
• 
  Crearea locurilor de muncă pentru tineri, care să nu fie puşi în situaţia de a pleca peste hotare (vezi Anexa VIII.2, 16).
  
• 
  Împădurirea zonei, menţionându-se faptul că restabilirea vegetaţiei va conduce la restabilirea zonei (vezi Anexa VIII.2, 19).
  
• 
  Consolidarea terenurilor agricole, ceea ce va permite dezvoltarea agriculturii prin irigare (vezi Anexa VIII.2, 20).
  
• 
  Deschiderea de fabrici de procesare a laptelui din gospodăriile localnicilor. În momentul în care populaţia nu are cum realiza laptele, este pus în situaţia de a vinde animalele (vezi Anexa VIII.2, 21).
  
• 
  Însămânţarea păşunilor şi îngrijirea păşunilor, chiar dacă în unele localităţi există păşuni neutilizate dar ele în timp au degradat (vezi Anexa VIII.2, 22).
  

Per ansamblu, această categorie de respondenţi aşteaptă ca localităţile în următorii 5 ani să se dezvolte, să aibă un aspect mai frumos decât în prezent. În acelaşi timp, se consideră că la nivel local este necesară schimbarea de atitudine faţă de comunităţile rurale a autorităților și a însăși membrilor comunităților date.

VIII.3. Aşteptările altor actori cheie

Un aport important în dezvoltarea localităţilor rurale îl au profesorii, inginerii cadastrali, pădurarii etc. În cadrul studiului s-a evidenţiat că aceştia au următoarele aşteptări cu referire la Parcul Naţional:

• 
  Desfăşurarea de manifestări artistice, care să ocupe timpul liber al localnicilor, ca de exemplu ansamblu de dans, cor etc. Există obiceiuri naţionale care au fost date uitării şi ar putea fi reînviate datorită lucrătorilor caselor de cultură (vezi Anexa VIII.3, 1).
  
• 
  Crearea unor zone de odihnă de a lungul malului Nistrului, îngrijite şi curate, în stil european (vezi Anexa VIII.3, 2, 13). Una din aşteptări este iniţierea unei forme de agrement – plimbatul cu caii prin pădure (vezi Anexa VIII.3, 3), care ar putea fi solicitată de către străini.
  
• 
  Crearea zonelor de odihnă pe malul iazurilor din localităţi, utilizând stuful. Zonele de agrement ar cuprinde terenuri pentru fotbal, volei, căsuţe amenajate pentru odihnă şi înnoptare (vezi Anexa VIII.3, 14)
  
• 
  Crearea unor linii de procesare şi ambalare a fructelor şi legumelor (vezi Anexa VIII.3, 4, 12).
  
• 
  Netransformarea parcului naţional într-o afacere, frică care există în rândul unor actori comunitari. Aceştia au relevat experienţa MoldSilva care, în concepţia acestora, a transformat pădurile în afaceri (vezi Anexa VIII.3, 5).
  
• 
  Desfăşurarea de concursuri sportive pentru tineri (vezi Anexa VIII.3, 6).
  
• 
  Dezvoltarea infrastructurii rurale (drumuri, opriri, sală de festivităţi, locuri de agrement, staţii de epurare, amenajarea fântânilor) (vezi Anexa VIII.3, 7, 8, 16).
  
• 
  Diminuarea vânatului ilegal, o parte dintre intervievaţi considerând că braconajul este practicat de către persoane influente (vezi Anexa VIII.3, 9). Această aşteptare şi problemă nu a fost expusă de către pădurari.
  
• 
  Dezvoltarea parcului pe ambele maluri ale Nistrului (vezi Anexa VIII.3, 10), ceea ce va asigura dezvoltarea durabilă a zonei. Fiecare localitate de pe ambele maluri ale Nistrului ar trebui să fie implicată în protejarea zonei.
  
• 
  Dezvoltarea agroturismului (vezi Anexa VIII.3, 11)
  
• 
  Împădurirea zonei, care ar contribui la diminuarea riscului de sectă, eroziunea solului etc. „Oamenii vor ca să se schimbe ceva, să se sădească mai multe păduri, mai multe fâșii forestiere, s-ar apăra solul de eroziune, ar atrage ploile, s-ar forma un microclimat care ar favoriza menţinerea unei clime stabile.” (IA_Pădurar_1). În acelaşi timp, se va îmbogăţi flora şi fauna zonei.
  
• 
  Crearea unor drumuri de acces în zonele protejate (păduri) care vor cuprinde zone de odihnă (vezi Anexa VIII.3, 17). La moment accesul în aceste zone este asigurat de câteva cărăruşe.
  
• 
  Amenajarea localităţilor prin sădirea de flori şi controlul accesului animalelor prin localitate (vezi Anexa VIII.3, 18). Chiar dacă localnicii ar sădi flori în preajma gospodăriilor, este necesar de a impune careva reguli cu referire la gospodăriile în care sunt crescute vite pentru a se proteja plantele. Astfel, aspectul localităţilor nu va avea de suferit. Acest aspect a fost dezvoltat în special de către femei (profesoare, lucrători ai primăriei, casei de cultură).
  

Analiza datelor permite să conchidem că crearea parcului va mulţumi populaţia: „Crearea parcului … eu cred că multă lume ar fi mulţumită, pentru că la noi lumea este foarte bună” (IA_Cultura_1) şi va contribui la dezvoltarea localităţilor.

VIII.4 Aşteptările populaţiei, inclusiv a femeilor

În cadrul cercetării au fost evidenţiate un şir de probleme ale comunităţilor urale, acumulate pe parcursul anilor. Aşteptările populaţiei se focusează în mare parte pe rezolvarea acestor probleme, evidenţiindu-se grija localnicilor faţă de viitorul zonei. Astfel, principalele aşteptări ale realizării zonei protejate sunt:

• 
  Repararea drumurilor, care este o precondiţie pentru dezvoltarea turismului local (vezi Anexa VIII.4, 1). În perioada ploioasă a anului în unele localităţi accesul turiştilor poate fi îngreunat din cauza drumurilor neasfaltate. Femeile speră în același timp ca să nu fie reparate doar drumurile centrale ale localităților, dar și cele prin mahale, îmbunătățindu-se astfel accesul acestora la anumite locații din localitate.
  
• 
  Crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri (vezi Anexa VIII.4, 2). În sat.Talmaza una dintre aşteptările populaţiei se referă la restabilirea fabricii de fazani, produsele căreia erau procurate atât în ţară, cât şi peste hotare. Acest fapt a fost enunțat atât de către bărbați, cât și femei.
  
• 
  Deschiderea unor fabrici de procesare, unele din ele au fost lichidate în perioada după anii 1990. Acest fapt ar permite prelucrarea materiei prime şi crearea locurilor de muncă în localităţile date (vezi Anexa VIII.4, 16, 24). Această așteptare este una menționat în deosebi de către femei, căci activitatea acestora este centrată fie pe servicii, fie activitate agricolă manuală (prășit). Odată cu deschiderea unor fabrici acestea consideră că „ar scăpa” de prășit.
  
• 
  Crearea unor mici afaceri. Spre exemplu, femeile consideră că ele ar putea dezvolta afaceri în domeniul alimentar, prin prepararea bucatelor tradiţionale: plăcinte, sarmale, măliguţă etc. (vezi Anexa VIII.4, 18) sau în domeniul croşetatului, brodatului (vezi Anexa VIII.4, 27) care ar putea fi oferite turiştilor. La Palanca, spre exemplu, unii, în special bărbații, consideră că ar putea fi dezvoltată o afacere cu peştii: creşterea şi procesarea lor prin deschiderea unei fabrici (vezi Anexa VIII.4, 22); sau o linie de fabricare a bricheților (vezi Anexa VIII.4, 28).
  
• 
  Deschiderea unor noi pieţe de desfacere a producţiei agricole. (vezi Anexa VIII.4, 16). Această problemă și așteptare este una carcateristică și femeilor, și bărbaților, însă cu precădere a fost enunțată de către bărbați dat fiind sarcina acestora de a îndestula financiar familia.
  
• 
  Crearea zonei de odihnă pentru populaţie (vezi Anexa VIII.4, 8), care va contribui la dezvoltarea economică a zonei. În acelaşi timp, unii participanţi la studiu consideră că deschiderea accesului populaţiei la locurile „sălbatice” ale zonei conduce la apariţia unui sentiment de jale, de frică de a nu fi distruse (vezi Anexa VIII.4, 3). Pentru protejarea şi menţinerea zonei în stare curată s-a propus angajarea unor persoane responsabile de menţinerea ordinii în zona dată şi montarea unor lăzi de gunoi. În acelaşi timp, populaţia, în special tinerii, ar dori să fie montate piste pentru biciclişti şi pentru practicarea sportului (vezi Anexa VIII.4, 6), topogane pentru copii (vezi Anexa VIII.4, 25). Zona de odihnă ar trebui să cuprindă loc special amenajat pentru prepararea unor mâncăruri (vezi Anexa VIII.4, 7). În acelaşi timp, s-a menţionat necesitatea de a se redeschide/crea tabere de odihnă pentru copii, mai ales ţinând cont de faptul că este o zonă pitorească. În același context, putem menționa că dacă femeile pun accentul pe dezvoltarea zonei de odihnă din perspectiva petrecerii timpului liber împreună cu copiii, atunci bărbații pun accentul în acest caz pe dotarea acestei zone de odihnă cu grătare pentru prepararea mâncării.
  
• 
  Dezvoltarea turismului prin valorificarea resurselor naturale: plajă, pădure, (vezi Anexa VIII.4, 4, 21). În acelaşi timp, unii participanţi la studiu au menţionat că dezvoltarea turismului va contribui la realizarea producţiei agricole: „Dacă o să vină turişti, o să iasă bunicuţa cu mărar, cu roşii, cu castraveţi, o să-i placă că o să aibă o ocupaţie” (FG_1). Atât femeile, cât și bărbații consideră că zona dată este renumită prin bogățiile naturale care trebuie valorificate prin dezvoltarea turismului. La fel, s-a menţionat necesitatea creării unor zone amenajate special pentru pescuit, crearea unor trasee turistice pe Nistru, însoţite de ghid astfel că turiştii să afle istoria zonei (vezi anexa VIII.4, 5). Ca și celelalte categorii de participanți la studiu, localnicii consideră că dezvoltarea unei zone turistice va atrage după sine investiţii. În acest mod localităţile de pe malul Nistrului vor putea să se dezvolte (vezi Anexa VIII.4, 13, 21). Această zonă ar trebui să cuprindă căsuţe construite din materiale ecologice: stuf, lemn (vezi Anexa VIII.4, 14), păstrând stilul naţional. Femeile s-ar implica în oferirea de sfaturi pentru amenajarea zonei în stil național.
  
• 
  Contracararea vânatului ilegal, existând riscul rănirii populaţiei (vezi Anexa VIII.4, 9). Populaţia acuză de vânat ilegal nu doar pe localnici, dar şi pe reprezentanţii clasei politice, oameni de afaceri. Frica de a nu fi rănit a fost expusă pe larg de către femei, fiind preocupate de siguranța membrilor familiei.
  
• 
  Curăţarea Nistrului Chior, care va contribui la îmbogăţirea florei şi faunei zonei (vezi Anexa VIII.4, 10, 11). Populaţia vorbeşte cu nostalgie despre perioada când în albia Nistrului erau întâlnite diferite specii de lebede, raţe etc., care astăzi sunt mai rar întâlnite. Chiar dacă la Talmaza există careva iniţiative de a se restabili albia veche a Nistrului, lucrările sunt stopate, oamenii fiind nemulţumiţi de acest fapt. Ei consideră necesară şi benefică restabilirea albiei pentru a se evita pe viitor inundaţiile, pentru irigarea terenurilor agricole din preajmă, pentru dezvoltarea pescuitului. În acelaşi timp, populaţia speră că o dată cu curăţarea albiei se va îmbunătăţi şi starea ecologică: la moment dambele rîului sunt delăsate şi pline de gunoiul adus de ploi. În acest caz femeile pun accentul mai mult pe evitarea inundațiilor atât a gospodăriilor, cât și a terenurilor, în timp ce bărbații pun accentul pe posibilitatea de irigare a terenurilor și posibilitatea de pescui.
  
• 
  Restabilirea sistemelor de irigare, care au funcţionat în perioada sovietică (vezi Anexa VIII.4, 19).
  
• 
  Crearea în zona dată a unui parc naţional în care populaţia ar putea vedea animalele şi plantele în mediul lor natural. Această zonă ar fi o veritabilă rezervaţie naturală. Respondenţii au indicat că acest fapt este important pentru generaţia tânără, în special cei de la oraşe, care nu au avut posibilitatea de a vedea animalele şi plantele decât prin intermediul computerului (vezi Anexa VIII.4, 15). Acest fapt a fost enunțat în mare parte de către bărbați, dar și de unele femei, în special cele cu studii superioare, fiind preocupate de informarea tinerilor despre flora și fauna zonei.
  
• 
  Plantarea unor specii de copaci energetici, care cresc într-o perioadă de timp scurtă (vezi Anexa VIII.4, 26), idee prezentată de către bărbați.
  
• 
  Creşterea nivelului de cultură ecologică în rândul populaţiei, care este necesar de a conştientiza necesitatea protejării mediului (vezi Anexa VIII.4, 12). În acelaşi timp, s-a menţionat necesitatea înăspririi pedepselor pentru cei care nu menţin ordinea publică şi distrug bunurile localităţii (vezi Anexa VIII.4, 17). În calitate de sancţiuni s-a propus amendarea cu o sumă de bani sau muncă neremunerată în folosul comunităţii. În acesta caz femeile au menționat că bărbații nu vor dori să realizeze muncă comunitară, existând o gândire stereotipă față de un bărbat care face această muncă: mai des s-ar accepta ca o femeie să realizeze muncă comunitară decât un bărbat.
  
• 
  Restabilirea zonelor de păşunat. Spre exemplu, în sat.Talmaza localnicii au un acces limitat la păşuni. Terenurile destinate păşunilor satului au fost acaparate de anumite persoane cu funcţie de răspundere şi utilizate pentru recoltarea producţiei agricole. Astfel că pentru a ajunge la păşuni, localnicii cu vite trebuie să parcurgă o distanţă printre parcele de teren (vezi Anexa VIII.4, 20). Această problemă a fost enunțată atât de femei, cât și de bărbați.
  
• 
  Îmbunătăţirea şi dezvoltarea unor servicii locale: casă de cultură, frizerie, cizmărie etc. (vezi Anexa VIII.4, 23). În toate localităţile investigate există spaţii/clădiri nevalorificate, populaţia considerând că acestea ar putea fi utilizate pentru dezvoltarea unor servicii necesare populaţiei. În acest mod populaţia va economisi bani nefiind nevoiţi să meargă până în centrul raional.
  

Analiza datelor relevă o slabă diferențiere a așteptărilor femeilor și bărbaților față de crearea zonei protejate. Femeile consideră într-o măsură mai mare că o dată cu crearea Parcului Național vor avea posibilitatea de a dezvolta mici afaceri cu mâncare tradițională, broderie, croșetat. În același timp, necesitatea de fi dezvoltată zona sau de a se rezolva careva probleme de infrastură sunt preocupări și ale femeilor și ale bărbaților.

Studiul scoate în evidenţă faptul că toţi actorii intervievaţi, de la localnici până la factori de decizie, indică asupra necesităţii şi speranţei creării zonei Nistrul de Jos, conştientizând necesitatea intervenţiei şi a consecinţelor pe termen lung. Ei conştientizează că anumite probleme ecologice ţin de intervenţia omului în mediul natural, astăzi confruntându-se cu probleme, precum: imposibilitatea de a iriga, secetă, dispariţia unor specii de animale şi plante, insalubritate etc. În acelaşi timp, s-a relevat faptul că populaţia s-ar implica în dezvoltarea zonei, dar solicită şi o implicare a statutului, astfel că acţiunile vor fi conjugate.