Studiu sociologic

VII. Modalități de informare a populației cu privire la Parcul Național

1. „Noi avem aşa un aviz pe pagina noastră. Foarte demult şi nimeni nu se implică…- Lumea nici nu prea intră pe site, aici trebuie de lucrat” - FG_2

2. „Am practica mai multe metode de informare, anunțurile, adunările la primărie dar metoda axată pe prședinții de străzi este cea mai eficientă. Pe site se uită doar cei care au acces la internte„ – FG_5

3. „Mai folosim panouri, mai chemăm președinții de străzi, mai facem o masă rotundă cu cei de la grădinită și dacă este un proiect toată lumea știe despre el, cîteodată facem și adunare generală de exemplu asta cu FISM asta era o cerință ca oamenii să fie informați dacă nuștiu cîte % nu era prezentă la adunare generală noi puteam să pierdem și noi lucram asupra asta prin diferite metode: de exemplu președinții de străzi și folosim invitațiile pentru fiecare gospodărie. Invitația este în formă scrisă cu problema descrisă, ordinea de zi și totul și la fiecare acasă ... chemam președinții de străzi și le înmînam aceste scrisori și îi spuneam că este responsabil în mînă la fiecare gospodar trebuia să-i convingă că dacă nu vine noi pierdem proiectul de la școală, au fost create grupe de inițiative și ele mergeau cu convingerea așa se practica că cu telefonul era mai greu de convins oamenii să vină dar se poate și așa, totuși cînd se duce acasă personal îi mai duci o invitație, îi mai lămurești îi mai spui și se gîndește că acea 100 lei macar pe un an la școală și pentru binele satului au dat acea contribuție, sunt așa oameni care sunt săraci dar dintr-o pensie mizeră dau acei 100 lei, dar sunt acei bogați care nu vreau să dea„ – IA_ONG_2

VII.1. Informarea populației

1. „În primul rând vom începe de la informare, de la argumentare, crearea unei pagini web, poate o comuniune. Încă o variantă ar fi să facem o emisiune tevelizată, la Baştina, poate, tot ar fi interesant/Noi, totuşi, anul trecut am realizat câteva numere ale ziarului gimnaziului şi anul acesta cred că o vom face mai mult, să-l extindem pentru a face ziarul satului din el. Să putem plasa şi informaţia de la primărie, depre proiect şi să găsim o sursă de multiplicare a ziarului pentru a putea repartiza prin sat” - FG_2

2. „Iată oamenii nici nu știu la ziua de azi ce se întîmplă în localitate…/Mai multe întîlniri cu populația… Lumea-I nu-I informată, numai o dată în 2 ani cînd li se cere să deie deara de seamă cheamă lumea…Dar atunci e prea tîrziu.. lumea paremi-se că știe… Trebuie oleacuță mai des de anunțat… chiar dacă o să vină 10-20 …La cei 20 o să mai audă încă 20 de oameni./Vor spune unul la altul, și o să susțină cu ceva. Și cu dorința de a face ceva. Dar așa în pasivitate…nici ei nu doresc să fac nimic…” - FG_10

3. „Nu avem radio, dar a fost cîndva…/ a fost careva încercări, dar s-a stopat… Dar e bine cînd lumea e informată învoluntar…” - FG_19

4. „De vre-o 5 ani încerc să fac un post de radio local. Am folosit diverse metode, la început când am venit doar trimeteam paznicii în sat, de la casă la casă cu informaţie dădea în mână la fiecare şi îi spunea citeşte la data ceia facem şedinţă. La început am făcut foarte multe şedinţe în primul mandat, am avut vre-o 14 şedinţe generale, pentru că erau problemele este mari cu gazul pe fiecare stradă ieșeam la colţ şi discutam. De fapt eu folosesc metoda asta pentru mine aici e mai efectivă. Eu fac adunări în mahala, în stradă, eu anunţ strada ei au venit discutăm o oră, o oră jumătate. Eu le zic cea mai veridică informaţie, restul ce se transmite eu nu mă subsemnez sub nimic. Folosim anunţurile publicitare le afişăm avem locuri speciale, panouri informative şi în primărie şi în afara primăriei. Dar din păcate nu toată lumea citeşte, există populaţie mai în vârstă care nici nu ştie a citi cu grafie latină – recunosc. Sunt care nu prea bine înţeleg româna, fiind-că noi aici suntem un sat mai specific, lumea vorbeşte rusa, româna, ucraineana„ - IA_APL_2

5. „Oamenii se informează de pe internet avem site deschis Popeasca Baștina noastră. Oamenii deschid internetul și se uită la noutăți sau ce a mai apărut în satul nostru chiar și eu așa fac. Primăria administrează site-ul acolo sunt toate noutățile toate realizările noastre și video, fotografii, anunțuri ...„ – (FG_20)

6. „La noi cînd se fac adunări generale fiecare gospodărie primește invitație la adunare și este rugată să vină o persoană din casă, la adunare ei se înregistrează și toate lucrurile astea ele se explică oamenilor de primar, secretar și alte persoane responsabile în direcția asta. Și lumea înțelege și transmite informația celor de acasă care nu au fost prezenți. „ – (FG_19)

7. „Au ei un panou de informație.. au în parte de sus aici, la primărie, acolo unde se termină asfaltul, la magazin tot este un panou și mătincă la moară.. și apoi, pun acolo ceva decizii. Spuneau că toate deciziile de la consilii, de la ședințe o să fi, ca oamenii să fie informați„ – IA_Profesor_1

8. „Prin consiliul, prin grădinițe și școli adunări nu facem pentru că oamenii nu vin la adunări am încercat de cîteva ori dar 20-30 de oameni nu vin. Oamenii nu cred în nimic și nu le trebuie nimic, mai sunt care mai vin cu propuneri mai critică dar el socoate că nu e treaba lui și gata„ – IA_APL_1

VII.2. Strategii de informare ulterioară

1. „Eu n-aș vrea mult. Aș vrea mai mult pliante de acestea și la fiecare primărie, niște seminare în localități. Anume, eu inițiez, primăria împreună cu mine asigură prezența. Oameni buni, iată sunt proiecte, cu atît mai mult c-am primit nu demult acolo cu împădurirea, cu aiestea.. cît acolo.. se dau granturi acestea 700 și ceva„ – IA_APL_4

2. „Iată la noi înainte era radiou, noi știam la ora 6 cînta tot satul, ce s-a făcut, așa și era: „Radio Uzel”. dar acum.. nu se știe, satul acesta e așa de mare. Înainte știam dintr-un capăt în altul tot ce se face. Iată e de dorit, iată Un radiou. Radiotocică, toți avem în casă, dar acum e foarte greu. Bătrînica ceea nu mai poate să-și cumpere tranzitorul cela și iată cum.. „ – IA_Profesor_1

3. „Va săzică din școală din grădiniță pe pagina noastră deschisă la primărie ceea ce avem, ce proiecte sunt, ce avem de gînd să facem, ce-am făcut, aceastea sunt căile de comunicare. Dar ar fi foarte bine dacă ar fi un radiou local dar nu există nici finanțări nici inițiative„ – IA_APL_1

4. „Cea mai bună metodă ar fi un mini-stație să fie undă specială pentru localitate și fiecare familie să aibă radio și zilnic să fie transmise anunțuri, știri, informație locale, să fie seara la o oră anumită cînd sunt toți acasă. A doua metodă eu aș vrea să fie o mini-tipografie unde să fie implicați doi, trei oameni și toată informația tot ce se petrece în administrația publică locală și să fie publicate buclete care să fie repartizate săptămînal, lunar dar să fie o informație vie ceea se petrece în localitate. O altă metodă ar fi table de anunțuri care la noi astăzi ele și funcționează, avem de aceste table la grădiniță, la școală în capătul satului unde omul poate să meargă și să citească ca să se informeze„ – IA_ONG_1

VIII. Aşteptările populaţiei ca urmare a creării Parcului Naţional

VIII.1. Aşteptările APL

1. În primul rînd cîştigă natura în al doilea rînd cîştigă omul are o zonă de protecţie curată, frumoasă te-ai dus şi te odihneşti ceea ce e plăcut, avantajele sunt foarte mari. Da şi pentru localitate există avantaje, că ai o aşa zonă alături de sat e un foarte mare avantaj. (IA_APL_1)

2. Cum ar putea influenţa dezvoltarea parcului asupra dezvoltării localităţii? Foarte mult dacă e să vorbim despre parc naţional să vorbim la nivelul canalizaţiei asta ar trebui să intră în planul strategic de dezvoltare a parcului a toate localităţilor din zona Nistrului trebuie să fie asigurate cu staţie de epurare moderne nu aşa ca Topaz, şi peste doi ani deja nu funcţionează şi nimeni nu poate influenţa, eu m-am dus la Ecologie şi le spun că uite aşa, aşa da ei da noi ştim d-nul primar dar e greu să stopez şi să-ţi ei o staţie de epurare europeană modernă pentru că aici e corupţie şi interese mari, şi noi nu avem dreptul să îţi spunem că acestea e mai bună decît cealaltă cu toate că noi ştim. Un primar vecin din localitate şi-a luat staţia de epurare Topaz şi eu verificînd am văzut ce înseamna staţia aceasta am spus stop şi am spus că nu mai fac şi mi-am luat altă staţie de epurare ca să o schimb şi mi-a spus că dacă îmi i-au altă staţie de epurare mă dau în judecată şi bine că am găsit la ministerul mediului un om care m-o ajutat şi mă ajută în continuare ca să nu mă mănince dracii şi încă nu ştiu unde o să ajung. Dezavantaje nu văd în crearea parcului naţional dacă statul se gîndeşte aşa cum trebuie nu văd dar dacă ei spun că aici e parc naţional şi nu ai dreptul să calcă pe aici asta deja e un avantaj, tot trebuie dă făcut în favoarea oamenilor dar dacă facem ceva şi e în defavoarea oamenilor şi atunci omul se duce şi distruge ce este acolo. (IA_APL_1)

3. În primul rînd infrastructura ar fi rezolvată asta îi cel mai important dacă merge vorba de parc naţional trebuie să ai un drum numai de cît. Toată zona aceasta de unde începe parc naţional trebuie făcute drumurile nu trebuie ca banii să fie investit în parc noi aici în sat trăim în mezerie nu aşa nu merge treaba pararel trebuie să meargă treaba şi atunci oamenii o să vadă că datorită parcului naţional avem în sat drumuri asfaltate, trebuie de făcut condiţii la oameni şi atunci ei acceptă şi alte lucruri. (IA_APL_1)

4. Localitatea o văd schimbată dacă se începe dezvoltarea parcului naţional. Schimbarea eu o văd în drumuri făcute, canalizare şi apa. (IA_APL_1)

5. Deci anul acesta facem asta, anul viitor asta, dezvoltăm de exemplu sfera asta ajutăm agricultorii să cultive produse agricole pure. Nu numai ca îi ajutăm să le cultive, dar să le facem şi piaţă de desfacere, că ei de cultivat le cultivă şi singuri pure că nu are nimeni bani acum de pesticide, la noi se prăşeşte destul de bine cu sapa. Daţi-le oamenilor unde să-şi vândă producţia asta să fie special pentru asta un contract da asta ar fi un ajutor. (IA_APL_2)

6. Ce ar da parcul localnicilor? În primul rând eu înţeleg că dezvoltarea Parcului ar trebui să fie un avantaj una din ideile ar fi dezvoltarea turismului eco-turismului asta neapărat. Ar fi extraordinar, să zicem nu-i neapărat să fie hoteluri, s-ar găsi persoane care ar fi gata să ia la gazdă în chirie pentru o noapte, două nopţi, trei nopţi trei zile. S-ar găsi persoane fiindcă sunt familii care au comodităţi destul de bune, care locuiesc singuri, copii sunt plecaţi deja şi locuiesc în doi în case mari unde sunt 2-3 camere unde ar putea să le dea în chirie, asta ar fi un beneficiu. Doi s-ar putea dezvolta o infrastructură, am văzut în Polonia, chiar balta asta noastră plină cu stufiş, zone de sus de unde priveşti, faci fotografii, vezi cum trăiesc, locuiesc localnicii. Dezvoltarea eco-turismului ar fi ceva extraordinar. Eu înţeleg că noi am pierde faţă de ceia ce este la Cioburciu, Talmaza sunt zone mult mai agreabile acolo. S-ar putea până la urmă de dezvoltat cel puţin măcar pe Nistru , să-l facem naval cum a fost odată. De ca nu, să călătorim pe Nistru de exemplu cu barca cu câteva opriri. Înainte se circula până la Bender, oamenii mergeau la Bender cu barcaz, bine să-l facem măcar navigat, excursii până la Cetatea Albă cu ieşire. Asta ar fi a doua, deci tot ca turism dar să zicem turism naval, fluvial, turism terestru prin zonă. Tot pentru turism ar debloca pensiunile. (IA_APL_2)

7. Dar pentru localitate asta este. Turistul vine şi lasă banii în localitate, când vine să se odihnească aici el cheltuie, cumpără o sticlă de apă şi altă ceva. Eu intuiesc că nu ar fi o problemă dacă ar veni turiştii ca în Palanca să înceapă a dezvolta meşteşugăritul, confecţii din stuh, corzine coşuleţe din mlajă. Mai sunt meşteri care cu asta se ocupă. Lumea ar face nişte embleme şi alte chestii că magnitele astea. (IA_APL_2)

8. Există nişte tineri care se ocupă, dar ei nu au pentru cine face. Nu se realizează pentru fac pentru uz casnic pentru noi. Aceleaşi mături din mălai, coşuri din mlajă, din papură cum făceau înainte. La noi se fac dacă o să vedeţi prin sat diferite locuri Foişoare din stuh, din nu ştiu ce. Că stuh în baltă este Slava domnului. S-ar mai găsi meşteşugari să lucreze în lemn. La noi mai înainte în şcoală era specializat, bieţii făceau lucrări din lemn, desene, fluiere şi altele. S-ar mai face poate şi din lut şi din altceva. Lumea este dispusă să facă ceva, numai să aibă cui să le vândă, broderii, cusătorii. Am putea organiza aici şi nişte festivaluri noi avem în toamnă festivalul expoziţie a hulumbofilelor pe data de 29/28 în dependenţă cum cade ultima duminică din octombrie vin hulumbofilii din toată zona. Vin din Ucraina, Transnistria, România cu specii de hulubi şi păsări decorative de care vrei. S-ar putea lega de ideea asta am mai face şi noi ceva la festival, şi găluşte, si sarmale, şi opinci şi la Palanca. Există. Vă zic atunci când nu este cerere oferta asta moare cum o să apară cererea şi au să vină oameni ele au să învie tradiţiile acestea. Eu nu zic că ele acum nu sunt apoi ele nici n-au să mai fie şi nici n-au fost. Ele s-ar dezvolta încetişor, ca infrastructură eu nu zic că noi stăm cel mai prost din toate localităţile. Şi cu starea drumurilor şi cu casele, şi cu iluminarea şi cu condiţii cu apă cu gaz. Eu mă gândesc că s-ar mai găsi oameni care ar investi în ceva. S-ar deschide şi aceiaşi cantină la care astăzi nu are cine mânca , dar dacă aici ar fi doritori permanent care a vrea să ia masa, eu sunt sigură, că o să se deschidă, fiindcă la noi era înainte Noroc aşa se numea cantina ceia. Care s-a închis de câţiva ani de zile fiindcă nimeni nu era să se oprească şi să ia masa acolo. Maşinile care staţionează la vamă ele stau chiar acolo în vamă, acolo există careva cafenele unde ei se alimentează. Ei nu vin tocmai în sat, dar dacă ar veni anume în sat cred că s-ar mai deschide, o terasă – De ce nu? unde să se odihnească seara, o discotecă pentru ei. Acum pentru cine s-o faci? Majoritatea tineretului stau la calculatoare. (IA_APL_2)

9. Din păcate eu nu ştiu cum o să îmbine câteva proiecte care ele merg în comun, deci unul cu zona Ramsar şi iniţierea Parcului Naţional alta e cu reorganizarea terminalului şi portului vamal mixt Palanca şi tot aşa. (IA_APL_2)

10. Ca infrastructură, bine, drumurile că noi de ele vorbim, ar fi minunat. Şi acestea de la vamă cu construcţia Terminalu-lui ne promit că au să ne facă au să construiască din nou traseul Naţional Odessa –Chişinău, el e drum de acces central, va fi renovat din nou va fi adus într-o stare mai bună decât acuma. (IA_APL_2)

11. canalizarea este o necesitate a localităţii noi oricum am să o facem am s-o realizăm. (IA_APL_2)

12. Nişte pante, nişte turnuri de supraveghere de fotografiat, cu toate că noi suntem aici fotografiaţi de vre-o 40 de camere a poliţiei de frontieră, poliţie, securitate, ne filmează şi ne fotografiază toată ziua. Trebuie de îndreptat încolo înspre păsări. Adică s-ar putea de făcut ceva. (IA_APL_2)

13. S-ar putea de organizat nişte locuri frumoase de exemplu s-ar putea de făcut cu aceiaşi copiii locuri de hrană pentru căprioare. Foarte mult se vorbeşte la Chişinău despre Palancă, că la noi se poate de pescuit şi de vânat. Foarte mulţi, din aceşti, cu buzunarele pline numai asta îi interesează, vor «Зрелище, хлеб и прелести» altceva nu-i mai interesează. (IA_APL_2)

14. Pentru ai noştri din localitate poate infrastructură turistică – eu mă gândesc. Noi avem aici chiar în marginea localităţii o groapă de unde am extras lutul pentru digul de protecţie. Le-am zis: Hai investiţi, faceţi o zonă de agrement, acva-parc, ori şi ce n-ar fi. Stă deja groapa săpată, că de nu oricum o s-o astupăm la urmă. Dacă cineva vrea acolo ceva va trebui să facă lucrările de la început, din nou. Dacă ea deja este gândiţi-vă acum cât este momentul ce s-ar putea de făcut, o zonă de odihnă. E o zonă lângă traseu poate se vor reface relaţiile cu Ucraina şi fluxul de călători va fi mai mare cum a fost odată. (IA_APL_2)

15. Turunciuc, Nistrul albia veche a Nistrului e Turunciuc am auzit vrio 2 ani în urmă da eu nici nu am ştiut de asta noi îi spuneam Nistrul chior ca atare, cînd se ridica Nistrul el se umplea cu apă şi noi aveam peşte şi aşa mai departe niciodată nu m-am gîndit la asta. Partea asta, zona asta chiar şi nu numai decît trebuie să fii expert în asta că vezi fauna, flora păsările cu totul altceva e aici, aici multe poţi să vezi şi să nu îţi dea în cap că într-adevăr trăieşti aici, că aici sunt aşa animale sau altceva nu-i. (IA_APL_3)

16. Nu adică produs ecologic şi eu trebuie să stau pe marginea trasei şi să vînd carne de vacă sau de purcel nu este normal. Porcul trebuie să fie sacrificat cum se cade la ecologic de asta la abator, fără să se chinuie şi aşa mai departe ca el să aibă statutul lui pînă la final (IA_APL_3)

17. eu mult mă axez şi pe drumul care v-am spus L530 el o să deschidă nişte oportunităţi foarte mari legate de Transnistria în mare parte accesul cu transportul în regiunea Ştefan Vodă şi Căuşeni e pe la Bender, pe la traseul central unicul drum bun să zicem aşa, ca atare e greu de traversat şi marea majoritate vin pe aicea, dacă traseul e bun, în primul şi în primul rînd pe aicea o să se tripleze sau poate chiar şi de 10 ori mai mult transport care are nevoie de mai multe în primul rînd de aceiaşi staţie de alimentare PECO, care eu deja am pregătit terenul să se construiască staţia, o vulcanizare fiindcă intrăm în zona asta şi ieşim în zona asta şi multe care o să ridice economia în sat (IA_APL_3)

18. plus în afară de aceasta persoanele deja o să se implice aceiaşi farmacie care ne trebuieşte în sat, vreau să o fac, o casă sau un atelier de deservirea tehnicii fiindcă atunci o să fie oportunităţi atuncea o să fie cerere şi dacă este cerere eu cred că atunci localitatea mea o să beneficieze şi ea o să se ridice economic. (IA_APL_3)

19. Ţinînd cont de toate toate chestiile astea.. că nu avem pieţe de desfacere, că avem foarte multă producţie agricolă, avînd în vedere producţie de legumerit din alte ţări, oamenii ar fi foarte bucuroşi ca să cultive în partea asta mai ales unde este irigare, unde este apă, mai ales dacă vrem să facem o curăţire în partea asta, să ridicăm nivelul apei înapoi şi aşa mai departe.. eu gîndesc că o să întoarcă tot cu picioarele invers. Oamenii aşteaptă apă, noi cînd am fost în părţile celea şi am văzut ce pămînt ca aurul stau îmburienite stau şi nu numai din cauza mistreţilor, asta e o problemă, asta e a doua problemă, dar prima problemă fiindcă nu este apă. Eu vreau să spun aşa: că la terenurile iregabile, de exemplu la Copînca acolo cît merge Nistru, acolo iau băieţii apă şi prin staţii de pompare şi irigă. Au strîns anul trecut, să zicem 10 tone la hectar de porumb. La neiregabile, unde nu au fost ploi şi aşa mai departe – 2-3 tone. Anul acestape terenuri iregabile s-au strîns 8 tone de grăunţe, dar pe cele neiregabile – 1 tonă jumătate. Toţi localnicii în zona asta a Nistrului de jos, ei de asta şi se ocupă cu producerea produselor aagricole, anume în zona asta, pentru că aici, cum n-ar fi, apă subterană oleacă mai este, macăr capilare venită pe dedesubt, dacă pe deasupra nu este. Şi totodată, vă spun că dacă cred că ştiţi ce înseamnă apa, noi odată intrînd în legile naturii şi distrugîndu-le, de aceea şi am ajuns la aşa ceva. Că aici era de la Căuşeni pînă la Chircăieşti, toată lunca asta a fost apă. În 72, cuiva ia venit în cap să pună că nu-i ajungea pămînt să hrănească oamenii.. şi de atunci la noi ploile s-au micşorat, pădurea se mai taie, la fel, nu este apă. Circuit de unde să vină? Voi ştiţi cum merge circuitul, da? Da, de împădurit terenul, fîşii forestiere acolo, îi pus tot pentru APL cu atît mai mult şi agenţii care acolo.. pămînturile degradate şi aşa mai departe. Care s-ar putea de implementat şi mai multe sunt acolo (IA_APL_4)

20. De exemplu eu am fost în satul Chircăieştii Noi şi începînd de aici de la noi de la Chircăieşti, să zicem, zona asta Tighina, Chiţcani, mănăstirea Chiţcani, Marta şi Maria mănăstirea, la Chircăieşti e biserică frumoasă, mare, reconstruită din anii ceia de demult care a fost distrusă.. acum iar.. aşa mai departe. Biserica asta veche de aici, deja o ştiţi, care de la Căuşeni încă din perioada turcească şi terminînd cu Chircăieştii Noi, asta sunt. Am zis traseul acesta să-l facem turistic. Pur şi simplu e simplu, adică.. Chircăieştiul.. mergînd pe traseul acesta, văzînd cîte sunt biserici şi cîte monumente.. tot tot tot. Una. Al doilea, la noi se ocupă mult cu viile, vinăritul. Vine omul acasă, să vadă, să bea un pahar de vin. Nu de acesta, de acesta putem să vă turnăm, dar nu o să înţelegeţi ce e cu el, dar unul de casă, cum o să-l fac eu. Vor. Noi deja şi am sondat olecuţă acolo. De exemplu, eu singur am propus, eu singur m-aş implica în chestiunea asta fiindcă.. dar acolo, cînd vin turiştii de exemplu, vine o familie sau 2 acolo.. el vrea. sunt hoteluri, dar el vrea undeva la sat, să vadă ceva şi mai sunt şi condiţii. De exemplu cînd vine acolo, dacă vine cu copii, trebuie să aibă acolo un teren de joacă, aţi văzut cred că.. eu copii nu am văzut, dar terenuri la fiecare casă. Copii să aibă acolo, să aibă un duş şi să le facă mîncare. Eu le-am spus că am aşa încăpere, mai am ceva care.. pot să le arăt cum se taia raţa, cum se face zeamă, dar i-o fac eu, nu o face soţia, mai bea şi un pahar de vin şi cînd s-a duce, să zică că o să vină şi la anul aici. La noi aşa a fost un caz chiar. A venit şi.. i-a pus mîncare dar el a întrebat cum e făcută şi a zis că vrea să vadă. A scos 100 de euro şi a zis: „Taie găina să văd”. Acela cînd a văzut 100 de euro o zis că le taie pe toate.. :D. A tăiat găina, acolo, tot aşa, aşa.. a lămurit că asta se taie asta se curăţă, cealaltă o fierbi, dacă vrei, o fierbi de 2 ori dacă te temi, dacă nu – nu. După ce a tăiat-o, i-a zis că îi mai dă 50 de euro, dar să fac cu mîna mea, cînd o să mă duc, să ştiu cum să fac. Oamenii disponibili toţi, fiindcă noi înafară de agricultură mai avem şi turismul. (IA_APL_4)

21. Eu vreau să spun una.. chiar şi avînd acea fabrică de procesare, trebuie de avut frigidere, fiindcă fabrica de procesare dacă ar trebui să lucreze anul împrejur şi avînd un frigider, înseamnă că lucrătorii o să aibă de lucru tot anul împrejur. O parte din producţie ar merge la realizare în stare proaspătă, dar o parte.. ştiţi că acolo deja.. de exemplu, în.. depozita poama sau merele şi cîteodată dacă temperatura cealaltă, acolo se mai strică ceva acolo. puţine fabrici de procesare avem şi nu este convenabil cred că. Sunt de acestea de tip vechi cu inventar care cere multă energie, resurse pentru renovare multe trebuie. La Grădiniţa, care are deja 100 şi ceva de hectare de coacăză şi de lucrează cu ucrainenii, au nişte măcieş şi vor să mai planteze, acum am studiat toată producţia din raionul Căuşeni, din Ştefan-Vodă, s-au luat analize şi la piersic, şi la măr, şi la prună, cireşe, tot aşa la fiecare producţie se ia să vadă cum. Şi anume pentru sucuri şi gemuri pentru copii. Toată coacăza asta au spus că o să o ducă, anul acesta abia au plantat-o toamna şi acum primăvara, deja ceva a fost coacăză, dar cred că la anul o să procure nişte combine s-o strîngă şi cred că o să uşureze cumva că la noi mulţi au început de acestea cu pomuşoarele, cu coacăza. (IA_APL_4)

VIII.2. Aşteptările fermierilor şi proprietarilor de pământ

1. este necesar, eu cred că o să fie multe bune, o să fie turişti, deja turismul vine la noi în sat diferiţi englezi, că le arată ţînţari pe glod şi le arată, este un ţărat Victor şi el este ghid, dar dacă ar fi la nivel naţional să fie mai mare spaţiul .... . Lumină să fie acolo, că dacă o să fie căsute să fie şi lumină. Idei sunt multe dar aici este malul Nistrului şi dacă apa se ridică nu prea faci nimic, nici căsuţe nici altele (IA_Business_1)

2. tot aceeaşi copaci mai mulţi, să fie protejaţi, primăria tot şi vînătorii să nu se ducă acolo trebuie un om care să controleze mereu în toată ziua să controleze situaţia eu cred că trebuie să fie supravegherea omului. (IA_Business_1)

3. cîştigul nu prea văd eu că turistul cam cît ar cheltuit el acolo un 10-20 euro asta nu so fie mare cîştig pentru primărie, asta tot statul trebuie să se ocupe de asta, din ciubucul statului acolo să facem frumuseţe şi să ne bucurăm de asta (IA_Business_1)

4. este mai dezvoltată, noi trebuie să ne dezvoltăm că mă uit în România ei atît de mult s-au dezvoltat chiar pe traseu cînd mergi sunt măsuţe şi scaune şi tot aşa mai departe, oamenii se opresc, mănîncă şi apoi se pornesc mai departe, asta trebuie schimbări ca să fie ceva frumos în ţara asta, nu ştiu o să fie mai bine sau mai rău, dar trebuie schimări. Schimbarea este binevenită (IA_Business_1).

5. De exemplu eu aş dori ca la noi în zonă să fie o fabrică de prelucrat fructele, legumele asta e cea mai mare problem la noi iată la mine eu strâng piersicii îi pun frigider dar jos rămîne aşa de mult piersic că îmi pare tare rău că la noi în Raion dar se poate să fie şi la Căuşeni pentru că la noi î zonă se ocupă toţi cu fructele, legumele. Iată anul trecut puteam să duc 30-40 de tone de persic la prelucrare dare le s-au pierdut. Noi strângem ceea ce este bun de realizat proaspătă şi le punem în frigider, piersicul trebuie ales ori s-o muiat şi ea trebuie prelucrată. (IA_Fermier_2)

6. Eu de mic copil mă scăldam dar acum nu pot să mă scald deoarece am probleme am alergie din cauza că apa din Nistrul nu este curată, medicii aşa şi mi-au spus că scăldatul e strict interzis, m-am dus la mare nu am această problemă. Eu nici la nepoţii mei nu le dau voie să se scalde, lumea se duce la scăldat mai ales Duminica, dar eu ascult radio şi acolo au spus că poţi să te îmbolnăveşti şi de holeră sunt foarte mulţi viruşi în Nistru. Şi într-adevăr apa e foarte murdară în Nistru. (IA_Fermier_1)

7. Eu socot că pentru satul nostru Purcari ar fi un avantaj foarte mare. La fabrică vin turişti şi am putea să le arătăm multe ca să atragem turistul în ţară, pentru că ţara dezvoltate în turism se îmbogăţesc şi satul nostru s-ar îmbogăţi dar şi ţara. Turismul e o ramură care dezvoltă ţara şi economia ţării. Noi avem locuri pe baltă unde se poate de făcut ca lumea să se odihnească sunt foarte bune locuri. Se poate de făcut baze de odihnă pe malul Nistrului şi pentru copii se poate de făcut terenuri de joacă la aer curat, trebuie de gîndit bine de construit ca oamenii să se odihnească. La noi de la Purcari pînă la Răscăieţi pe Nistru sunt aşa 8 km., iar pe Nistru sunt 33 de km., şi în locurile acelea în cozile acestea se poate de făcut acolo sunt păduri unde şi cum sunt locuri frumoase unde poţi să duci turistul să îi arăţi să se odihnească o zi două o săptămînă numai că să nu fie ţînţarii aceştia. (IA_Business_1)

8. Noi vrem tare să facem drum de la fabrică pînă la Olăneşti mai pe scurt să facem drumurile să fie străzile iluminate să meargă oamenii noaptea pe stradă şi să nu să se teamă, stadionul aş vrea să fie unul modern. (IA_Fermier_2)

9. Da, de o fabrică de precesare a piersicilor am avea nevoie, şi lumea ar lucra aici în sat. (FG_13)

10. Tare-s rele. Chiar ar fi de dorit drumurile să le facă. Pe aici, dar prin mahale, nu. Doar pe central e asfelt. Dar măcar să fie îndreptat. La noi drumurile tare-s rele. (FG_10)

11. Drumurile şi pentru copii să se facă ceva să nu se ducă să fure. Să aibă acasă cu ce să se ocupe, mai mult săli să se ocupe (IA_Business_1)

12. Dar pentru femei ce s-ar putea face? o fabrică, de roşii unde se fac sucuri de roşii. (IA_Business_1)

13. Există potenţial, s-ar putea de dezvolta creşterea fructelor ecologice cu export în Ucraina şi cred că în general este o zonă cu relief favorabil pentru de pentru culturile agricole, sau creşterea nucilor de exemplu, este o idee foarte bună, potenţial este ca peste tot, dar trebuie iniţiativă şi un pic de susţinere din partea statului. (IA_Fermier_2)

14. Cred se vor planta pădure ceva, zone de odihnă, dar nu ştiu că aici trebuie investiţii mari, să crească fazani că sunt aici în baltă fazani măcar că pământul i-a oamenilor. Asta văd eu. Lucru ista bun tare, tare-i bun, numai că de-acum trebuie ... (IA_Fermier_1)

15. Da aici tot trebuie de protejat începând de la copăcel mititeluţ până la animal, pasăre, tot ce este acolo, tot trebuie de protejat. Ele-s cam puţine, dar cred că dacă se va dezvolta parcul ar apărea şi animale mai măşcate şi copaci frumoşi şi curăţenia va fi păstrată. (IA_Fermier_1)

16. Locuri de muncă trebuie. Dacă să ne uităm şi grădiniţa şi dintr-un sat şi din altul şi casa de cultură, şi dintr-un sat şi din altul că suntem două sate aici ca tineretul cela să nu se ducă doar în parc, dar să se mai ducă şi la casa de cultură cum era înainte. Să le organizeze cercuri cum era acolo. Dar e puţin tineretul ista, dar nu numai în sat şi-n republică să-l ţină, să nu-l scăpăm să se ducă peste hotare. Asta-i starea socială că adică el să aibă de lucru în primul rând şi de odihnă, că sunt ţări care ştiu a lucra şi ştiu şi a se odihni. (IA_Fermier_1)

19. În primul rând trebuie albiile de curăţit, pentru că dacă o să cumuleze apa, apa trage la apă şi o să fie mai multă umezeală şi aici trebuie de adus în ordine cu toate fâşiile mici, pentru că toate fâşiile de pădure, după cum am spus, s-au distrus. Copacii trebuie restabiliţi şi toate vegetaţia trebuie restabilită şi celelalte cred că o să meargă după dânsa. (IA_Fermier_2)

20. De asta trebuie consolidate pământurile, dacă pământurile nu vor fi consolidate după legea care este la noi, n-o să putem folosi niciun proiect, nici o investiţie. (IA_Fermier_1)

21. O fabrică de prelucrare a laptelui. 120 de vaci. Noi am avut mult mai multe, dar omul din ce considerente le vinde, fiindcă el nu are unde să dee laptele ista. Dar lui cât lapte îi trebuie? (IA_Fermier_2)

22. E o altă întrebare că păşunile trebuie şi ele căutate cât de cât. Măcar o dată în 4 ani de arat, de mai semănat nişte iarbă. Nu aşa ... lăsăm lotul şi an de an calcă (IA_Fermier_2)

23. Dar şi ceva de păstrare – un frigider. Depozităm prin beciuri, mai închiriem alte ... la noi cartofi peste 2 mii de tone precis că din sat se cresc, dar poate şi mai bine şi ce pot băieţii realizează, dar sigur că nu se poate de realizat tot şi depozitează care şi pe unde, care prin beciuri sau îl îngheaţă sau ... dar înainte era ca un fel de „zagot cantori”, un fel de punct de primire, de colectare a produselor, şi omul ştia că n-am unde să dau vişina şi mărul, dar zagot cantori, acolo, îl primea şi omul ştia că-l duce acolo şi gata. Dar acum cum să realizeze producţia ceea? Piaţă de desfacere nu-i. Toată producţia, mai multă îi din import decât autohtonă. Poama o dădeau la zavoadele astea, dar acum nu o mai primesc fiindcă cisteenele-s pline cu vin şi n-au unde-l realiza şi oamenii au lăsat şi vii şi tot. Tot îi lăsat în voia soartei. Noi avem pământuri fertile, dar dacă nu poţi realiza ... (IA_Fermier_1)