Studiu sociologic

SOCIETATEA ECOLOGICĂ BIOTICA

STUDIU SOCIOLOGIC

ATITUDINI ŞI PRACTICI

DE IMPLICARE ALE POPULAŢIEI

ÎN DEZVOLTAREA PARCULUI NAŢIONAL

NISTRU DE JOS

Chişinău, 2015

Acest studiu a fost realizat în cadrul Proiectului „Măsuri pentru sustenabilitate a ecosistemelor acvatice în zona Nistrului de Jos” implementat de Societatea Ecologică BIOTICA cu suportul financiar al Agenţiei Austrice pentru Dezvoltare.

Autori:

Anastasia OCERETNÎI, doctor în sociologie, conferenţiar universitar

Aliona CRISTEI, magistru, cercetător

Aliona CHIRA, magistru, cercetător

Veaceslav BĂTRÂNESCU, magistru, cercetător

La elaborarea acestui raport au mai contribuit:

Alexei ANDREEV, Preşedinte al Consiliului SE BIOTICA

Liliana JOSAN, asistent proiect SE BIOTICA

Gabriel MĂRGINEANU, consultant, SE BIOTICA

Datele şi constatările prezentului raport reflectă opinia intervievaţilor şi nu reprezintă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor. Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru interpretările şi concluziile studiului.

Mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit în realizarea acestui raport.

CUPRINS

CONTEXTUL STUDIULUI 5

METODOLOGIA DE CERCETARE APLICATĂ ÎN FAZA I A STUDIULUI 7

I. PROFILUL COMUNITĂŢILOR CERCETATE 9

II. IMPLICAREA COMUNITĂŢILOR ÎN DEZVOLTAREA ZONEI ŞI PROTECŢIA FLOREI ŞI FAUNEI 14

III. CUNOŞTINŢE ALE POPULAŢIEI REFERITOR LA CREAREA PARCULUI NAŢIONAL 20

IV. VIZIUNI ALE POPULAŢIEI PRIVIND PARCULUI NAŢIONAL 23

V. ATITUDINI ALE POPULAŢIEI FAŢĂ DE CREAREA PARCULUI NAŢIONAL NISTRU DE JOS 25

VI. FORME ŞI MECANISME DE IMPLICARE/PARTICIPARE A LOCALNICILOR ÎN CREAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARCULUI NAŢIONAL 27

VII. MODALITĂŢI DE INFORMARE A POPULAŢIEI CU PRIVIRE LA PARCUL NAŢIONAL 34

VIII. AŞTEPTĂRILE POPULAŢIEI CA URMARE A CREĂRII PARCULUI NAŢIONAL 37

IX. MONITORIZAREA ACŢIUNILOR CE URMEAZĂ A FI DESFĂŞURATE 43

X. POSIBILE OBSTACOLE ÎN CREAREA ŞI FUNCŢIONALITATEA PARCULUI NAŢIONAL 45

INDICATORI 48

CONCLUZII 49

RECOMANDĂRI 55

ANEXE 56

Acest parc trebuia de creat cu mulţi ani în urmă fiindcă biodiversitatea ceea ce a fost, acum dispare şi dispare din an în an, dispare şi flora, dispare şi fauna, dacă ne uităm, acum nu este aceea ce a fost cândva. Odată cu dispariţia florei şi faunei va dispărea şi rîul Nistru. Aceasta este o metodă de a păstra ceea ce mai avem, de a salva, şi iată din ce cauză este nevoie de creat acest parc naţional. (IA_ONG_1)

CONTEXTUL STUDIULUI

Parcurile naţionale reprezintă una din categoriile fondului ariilor naturale protejate de stat, care cuprinde spaţii naturale reprezentative cu diverse landşafturi geografice, obiecte şi complexe naturale, o amplă diversitate de specii floristice şi faunistice autohtone. Teritoriile lor sunt destinate efectuării investigaţiilor ştiinţifice şi desfăşurării activităţilor în scopuri recreative, economice, culturale, instructive, educative, eventual şi altor scopuri ce nu contravin legislaţiei în vigoare. Perimetrele lor includ, de asemenea, diverse ecosisteme naturale cu o bogată diversitate biologică, sectoare silvice deosebit de valoroase, diferite monumente ale naturii din domeniul geologiei, arheologiei, paleontologiei, hidrologiei, zoologiei, botanicii, precum şi monumente istorice, etnografice, arhitecturale¹.

În Republica Moldova pot fi întîlnite mai multe parcuri sau rezervaţii naturale protejate de stat, precum: Parcul Naţional „Orhei”, „Pădurea Domnească”, „Codrii”, „Iagorlîc”, „Prutul de Jos”, „Plaiul Fagului”.

Un astfel de parc naţional se planifică să se creeze în zona din sudul-estul Republicii Moldova situată pe malul Nistrului numită „Nistru de Jos”, încă din anul 2003. Crearea acestui parc este un obiectiv de o importanţă majoră prevăzut în proiectul „Planificarea naţională în domeniul biodiversităţii pentru a susţine implementarea Planului Strategic al CBD 2011-2020 în Republica Moldova”, conform căruia pînă în 2020 se planifică extinderea substanţială a teritoriilor incluse în fondul ariilor naturale protejate de stat (de la 4,65% până la 8% din teritoriul ţării), prin crearea Parcului National „Orhei” (în 2013), Parcului National „Nistru de Jos” (către 2018), Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” (către 2016), precum şi creării reţelei ecologice naţionale (către 2018).²

Zona „Nistrul de Jos” cuprinde localităţi din raioanele Căuşeni şi Ştefan Vodă, iar teritoriul ei se întinde pe o arie de circa 60000 ha. Această zonă este una protejată datorită statutului de zonă internaţională primit în cadrul Convenţiei Ramsar la 20 august 2003, graţie studiilor, descrierii şi cartării valorilor biologice, realizate de Societatea Ecologică „Biotica” în colaborare cu Ministerul Mediului.³

Teritoriul parcului naţional „Nistrul de Jos” se divizează în cîteva zone funcţionale⁴:

A. Zona de protecţie strictă – constituie spaţiile naturale unice, care fac parte din patrimoniul natural al Republicii Moldova şi servesc ca depozit natural de păstrare a fondului genetic de plante şi animale autohtone. Această zonă cuprinde 1801,89 ha şi include cele mai valoroase teritorii ale 12 complexe naturale, printre care cele mai mari sunt localizate în Lunca Talmaza, Tudora-Palanca şi Copanca - Leuntea.

B. Zona tampon de reconstrucţie ecologică – această zonă se întinde pe un teritoriu de 3515,6 ha, şi cuprinde teritorii valoroase, care necesită o administrare specială pentru mărirea şi conservarea resurselor naturale situate în 15 complexe.

C. Zona cu activitate economică limitată – are o suprafaţă de circa 10079 ha, aceste terenuri sunt implicate cel mai mult în exploatarea economică, care ar trebui să fie parţial limitată, în legătură cu necesitatea creşterii calităţii resurselor acestora sau pentru a reglementa accesul vizitatorilor în contextul utilizării lor în scop recreativ, unde se permite amplasarea de campinguri, hoteluri, moteluri, poiene pentru bivuacuri, baze turistice, birouri de excursii, centre informaţionale, unităţi de alimentaţie publică, unităţi comerciale şi de asistenţă socio-culturală.

D. Zona cu activităţi economice – are o suprafaţă de circa 45195,61 ha, care nu contravin regimului parcului naţional, cum ar fi: cultivarea plantelor agricole tradiţionale pentru zona în cauză, în care se folosesc metode biologice de combatere a dăunătorilor şi se aplică îngrăşăminte şi preparate chimice în strictă conformitate cu normele tehnologice şi cu regulile de securitate sanitară.

Ţinând cont de contextul şi importanţa creării Parcului Naţional „Nistrulde Jos”, a fost lansat studiul „Atitudini şi practici de implicare a populaţiei în dezvoltarea Parcului Naţional Nistru de Jos”, realizat în cadrul proiectului „Măsuri pentru sustenabilitate a ecosistemelor acvatice în zona Nistrului de Jos”implementat de Societatea Ecologică BIOTICA. Scopul studiului este analiza atitudinilor, percepţiilor şi cunoştinţelor populaţiei cu referire la crearea acestui parc, prin determinarea modalităţilor de implicare în crearea şi menţinerea zonei protejate.

Obiectivele studiului:

• 
  stabilirea specificului comunităţilor aflate în zona Nistrului de Jos;
  
• 
  identificarea atitudinilor şi cunoştinţelor populaţiei cu referire la crearea Parcului Naţional;
  
• 
  evidenţierea percepţiilor diferitor categorii sociale (femei/bărbaţi, tineri/adulţi etc.) referitoare la perspectivele de dezvoltare a localităţilor şi a gospodăriilor ca urmare a creării Parcului Naţional;
  
• 
  determinarea potenţialilor actori-cheie implicaţi în dezvoltarea şi monitorizarea acţiunilor de creare a Parcului Naţional;
  
• 
  identificarea modalităţilor de implicare a comunităţilor în dezvoltarea zonei;
  
• 
  stabilirea problemelor care pot să pericliteze înfiinţarea şi buna funcţionare a parcului naţional şi a potenţialelor probleme care pot să apară o dată cu crearea Parcului Naţional;
  
• 
  relevarea posibilelor soluţii a problemelor care pot să apară pe parcursul implementării proiectului;
  
• 
  identificarea aşteptărilor populaţiei cu referire la dezvoltarea zonei ca urmare a creării Parcului Naţional.
  

Studiul sociologic va fi desfăşurat în două etape:

• 
  etapa I, prin care se vor determina atitudinile, aşteptările şi modalităţile posibile de implicare a comunităţilor în dezvoltarea zonei;
  
• 
  etapa II, scopul căreia va fi evaluarea post implementare a unor măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a zonei prin care se va determina impactul acestor măsuri şi ulterioare intervenţii necesare pentru o dezvoltare durabilă a zonei.
  

În prezentul raport vor fi prezentate rezultatele studiului în etapa I.