Subiecte Morfopatologie sem 2 Malformatii congenitale cardiace
Yüklə 219,64 Kb.
|
Pancreatita cronica Pancreatita cronica reprezinta distrugerea progresiva a pancreasului asociata cu fibroza si inflamatie cronica.din punct de vedere anatomopatologic sunt 2 tipuri:pancreatita acuta calcificanta(cea mai frecventa-90%) si pancreatita cronica obstructiva.factorul etiologic cel mai important este consumul de alcool care duce la precipitarea proteinelor in ducte cu formarea unei matrice la care se asociaza cellule descuamate prinse intr-o retea reticulara in jurul careia se depun proteine formandu-se astfel un agregat laminar.pe el se depune calciu ceea determina atacuri mici, intermitente de pancreatita acuta urmate de perioade de liniste timp in care are loc formarea cicatricei fibroase.
Tumori ale pancreasului exocrine pot fi benigne sau maligne.cele benigne sunt reprezentate de chistoadenomul seros(punct de plecare epiteliul ductelor mici) si chistoadenomul mucinos(punct de plecare epiteliul ductelor mici).pot fi localizate la corp sau la coada, sau multilocular avand potential de transformare malign.tumorile maligne sunt reprezenate de adenocarcinom.acesta este localizat cel mai frecvent(60% din cazuri) la nivelul capului pancreasului dra poate fi localizat si ductal.adenocarcinomul poate fi nodular sau difuz.se extinde prin contiguitate in stomac, duoden (aici determina obstructie prin compresia canalului coledoc cu acumulare de bila in colecist).din punct de vedere histopatologic sunt mai multe tipuri de adenocarcinom:mucinos, adenoscuamos, ce cellule gigante, cu cellule mici, cu cellule acinare.adenocarcinomul localizat ductal este pozitiv imunohistochimic la MUC1,MUC2,CEA.poate avea mai multe variante:scuamos, cu cellule clare, sarcomatoid, oncocitar.punctul de plecare este reprezentat de chistadenoamele seroase sau mucinoase.mai pot exista carcinoame pancreatice cu cellule acinare, cubice sau cilindrice cu nuclei bazofili la polul bazal,sunt positive la CD30, AFP, KL1.
Etiologie:bacterii,virusuri,ciuperci,paraziţi Forme anatomoclinice:cistita acută,cistoscopie.Forme particulare:c. Hemoragică,c. Supurativă,c. Ulcerativă,c. gangrenoasă Cistita cronică:c. foliculară,c. Eozinofilică,c. interstiţială (ulcerul Hunner),malakoplakia (corpusculi Michaelis-Gutmann) cistita chistică(prezenţa unor spaţii chistice în cuiburile Brunn)
Definiţie :forma de hipeplazie ce implica elemente epiteliale si stromale ca urmare a raspunsului anormal al celulei somatice la hormonii ovarieni(hiperstrogenism) Epidemiologie:vârsta 20-40 ani, vârf în premenopauză Patogeneză:dezechilibru hormonal, cu excesul estrogenilor • creştere absolută (tumori ovariene funcţionale) • deficit de progesteron (femei anovulatorii) Histologic:-hipeplazie epiteliala ductala si acinara(adenoza)-fibroza, -dilatii chistice ductale cu metaplazie apocrina Asocierea adenozei cu o fibroza intensa produce adenoza sclerozanta ce poate fi confundata clinico-radiologic cu un cancer mamar. 2 forme histologice.Simpla ,monoproliferativa ce intrunesate cele 3 criterii de diagnostic Proliferativa,ce are drept caracteristica o proliferare epitelial hiperplazica intraductala cu model cribriform sau papilar. Hipeplazia ductala atipica creste riscul dezvoltarii unui carcinom mamar(in forma proliferativa) Criterii de diferentiere intre hiperplazia ductala si CIS Hiperplazia ductala->1 populatie celulara,-nucleui paralel cu lumenele sec,-axe conjunctivo-vasculare prezente,-celule mioepiteliale prezenta CIS ductal-populatie de celule ,-nuclei perpendiculari pe lumene,-axe conjunctivo-vasculare absente,-celule mioepiteliale absente
BOALA PAGET A MAMELONULUI Clinic:pielea mamelonului şi areolei - fisurată, ulcerată, în jur, hiperemie, edem şi, ocazional ulcerarea totală a mamelonului.Asociere: cu carcinom subiacent intraductal sau invaziv.Leziunile mamelonare sunt expresia invaziei epidermului de către celule canceroase .Microscopie:celule mari, cu nuclei atipici în stratul bazal al epidermului, care se extind ascendent.
Carcinomul ductal invaziv ( caractere generale :factori favorizanti , varsta , localizare) Este un adenocarcinom desmoplazic cu model de crestere radiar. Este compus din glande si cuiburi de celule solide,uneori in trabecule,incluse intr-o stroma fibroasa dispusa in benzi.carcinomul tubular este format din celule epitelilae cubo-cilindrice dispusee in tubi bine individualizati ,inclusi intr-o stroma conjunctivo-fibroasa..Carcinomul medular se caracterizeaza prin plaje intinse de celule poligonale ,compacte cu aspect sincitial cu stroma saraca ,inconjurate de multe limfocite.Carcinomul mucinos contine „lacuri” de mucus in care „plutesc” insule de celule tumorale sau celule in „inel cu pecete”.Pacientele au istoric familiar de cancer mamar (predispozitie genetica),tumori la ambii sani;asocierea tumorilor mamare cu tumori ovariene sau antecedente familiare cu tumori multiple metacrone sau sincrone de san,ovar,endometru,colon,sau sarcoame atat la barbati cat si la femei. In cancerele sporadice apare amplificarea genei c-erb B2(her2/ceu) de pe cr 17p printr-o translocatie cu juxtapozitie genica(identificabila prin FISH=hibridizare in situ cu fkluorescenta)exprimata prin supraexpresia mb a proteinei genei c-erb B2,identificabila imnohistochiomic) Carcinomul ductal invaziv mamar(tipuri histopatologice) Carcinom ductal invaziv,Carcinom lobular invaziv,Carcinom mixt,Carcinom tubular ,Carcinom mucoid,Carcinom medular. 1. Carcinomul ductal invaziv (NOS, not otherwise specified):Forma cea mai frecventă(80). 2. Macroscopie • noduli duri cu un diametru de 2-3 4-5 cm • ataşare infiltrativă de structurile înconjurătoare cu fixare la peretele toracic subiacent, • cutarea pielii şi retracţia mamelonului • suprafaţa de secţiune are margini infiltrative, slab definite • culoare albă-cenuşie, adesea cu striuri alb-cretoase (elastoză stromală), ocazional mici focare de calcificare • la secţionare scârţâie • Microscopie • celulele prezintă un pleomorfism variabil, acvtivitate mitotică variabilă • arhitectură • plaje extinse, insule solide, spaţii glandulare mai mult sau mai puţin bine diferenţiate, cordoane infitlrative sau celule individuale • fibroză variabilă • ţesut elastic (90 din cazuri) • calcificări focale (60) • infiltrat inflamator cronic • Extindere prin limfatice 3.Carcinomul tubular • Incidenţă: 2 din carcinoamele invazive • Macroscopie • mici (aproximativ 1 cm diametru) • suprafaţă de secţiune nisipoasă • Microscopie • tubi bine conformaţi, plasaţi într-o stromă fibroelastică • poate fi confundat cu o leziune benignă • Prognostic – excelent
• Incidenţă: 2-3 • Survine în post-menopauză • Macroscopie • moale, aspectul şi consistenţa unei gelatine palide cenuşii-albăstrui • Microscopie • lacuri de mucină extracelulară • în mucină plutesc insule mici şi celule neoplazice izolate, care pot forma uneori glande • Prognostic – favorabil
• Incidenţă: 1 • Survine la femei mai tinere • Macroscopie • tumorămare (aproximativ 5 cm diametru), moale, cărnoasă, bine circumscrisă • Microscopie • plaje extinse “sinciţiale” de celule mari, veziculare, cu nuclei pleomorfi, nucleoli
• infiltrat limfoplasmocitar la periferie şi în tumoră • margine compresivă, nu infiltrativă • Prognostic – mai favorabil. Carcinomul ductal invaziv mamar(gradarea=scorul Scarf-Richarson si aspecte imunohisrtochimice) Carcinoamele ductale se pot grada dupa scorul Scarf-Richarson:formare de tubi bine diferentiati(1 punct) mediu diferentiat(2 puncte) slab diferentiat(3 puncte). Anizocoria=pleomorfism nuclear(de la 1la 3 puncte) Miroze atipce(de la 1la 3 puncte) Scorul minim este 3(tumora cu grad scazut de malignitate)iar maxim este 9(cu grad inalt de malignitate).Imunohistochimic carcinoamele mamare pot fi pozitive pt receptorii hormonali (estrogeni progesteron) la c-erbB2(factor de agresivitate) la catepsinaD(factor de invazivitate) la PCNA,la K1-67(factor de proliferare) si EGFR(factor angiogenic).factorii de prognostic defavorabili:tumora primara>2 cm,fixarea la tesuturile inconjuratoare,metastaze in ggl axilari sau diseminarea sanguina,grd tumoral in grd I de 85% in grd II de 10 ani In grd II de 5% Pozitivitatea tumorii pentru receptorii de strogen si progesteron arata un prognostic favorabilc-erb B2 intens pozitiv(+++)corelet cu P53 arata un prognostic defavorabil ,iar EGFR evalueaza densitatea microvasculara a tumorii. Din punct de vedere molecular,in cancerul familiar,apar mutatii ale genei BRCA1de pe cr 17b (asociate si cu dezvoltarea carcinoamele ovariene )mutati ale genei BRCA2 de pe c r 13 ,iar in 55 din cazuri apar pierderi ale heterozigozitatii (LOH) ale genei P53 de pe cr 17. Pacientele au istoric familiar de cancer mamar (predispozitie genetica),tumori la ambii sani;asocierea tumorilor mamare cu tumori ovariene sau antecedente familiare cu tumori multiple metacrone sau sincrone de san,ovar,endometru,colon,sau sarcoame atat la barbati cat si la femei. . In cancerele sporadice apare amplificarea genei c-erb B2(her2/ceu) de pe cr 17p printr-o translocatie cu juxtapozitie genica(identificabila prin FISH=hibridizare in situ cu fkluorescenta)exprimata prin supraexpresia mb a proteinei genei c-erb B2,identificabila imnohistochiomic). 108.Tipuri histopatologice particulare de carcinoma mamara:medular.metaplazic,apocrin,coloid. Carcinomul mucinos (coloid):Survine în post-menopauză • Macroscopie • moale, aspectul şi consistenţa unei gelatine palide cenuşii-albăstrui • Microscopie • lacuri de mucină extracelulară • în mucină plutesc insule mici şi celule neoplazice izolate, care pot forma uneori glande • Prognostic – favorabil
• Macroscopie:tumorămare (aproximativ 5 cm diametru), moale, cărnoasă, bine circumscrisă • Microscopie:plaje extinse “sinciţiale” de celule mari, veziculare, cu nuclei pleomorfi, nucleoli proeminenţi şi mitoze frecvente ,infiltrat limfoplasmocitar la periferie şi în tumoră,margine compresivă, nu infiltrativă • Prognostic – mai favorabil Metaplazia apocrină:celule poligonale sau cilindrice, cu citoplasmă eozinofilă, granulară şi proiecţii apicale; nuclei bazali,pot alcătui proiecţii papilare
Macroscopie:mucoasa – roşie, tumefiată, granulară Microscopie:infiltrat mononuclear(cervicită foliculară),epiteliul(hiperplazie şi modificări reactive cu atipii,pierderea glicogenului (testul Schiller – negativ) confuzie cu displazia),glandele endocervicale(metaplazie pavimentoasă),stenoza glandelor cervicale datorită inflamaţiei şi fibrozei,dilataţii chistice (chiste Naboth)
Condilomul:formatiune exofitica.Transmis pe cale sexuală HPV (human papilloma virus) 6 şi 11 Macroscopie:vegetatii cu aspect de „fire de iarba”,”creasta de cocos”,pe vulva,vagin,col uterin Microscopie:akantoza(ingrosarea stratului spinos),parakeratoza,infiltrat inflamator cronic limfo-plasmocitar si prezenta koilocitelor(celule epiteliale infectate cu HPV,care au un nucleu „in stafida” ,cu halou clar perinuclrear).HPV da un aspect citopatic nuclear incluzionar. Polipul endocervical Frecvenţă 5 din femeile adulte.Patogeneză proliferare focală exagerată a epiteliului endocervical şi a stromei Macroscopie :mici şi sesile sau voluminoase (5 cm), când proemină prin canalul cervical Microscopie:Stromă laxă, fibromixoidă, care conţine glande endocervicale, adesea dilatate,inflamaţie.metaplazie scuamoasă Date clinice mici sângerări
Este o leziune maligna in care celule neoplazice nu au depasit mb bazala. Histopatologoic se prezinta sub 3 forme: -CIS cu celelule mici:celule rorund-ovalare,dispuse „in sir indian”,bazofile cu raport N/C1;ocazional exista „saci de PMN”(celule maligne ce au fagocitat PMN=canibalism celular) -CIS keratinizat :grupuri neregulate de celule maligne cu aspect nodular cu perle keratozice -CIS non-keratinizat:grupuri rotunde ,regulate de celule ,fara perle keratozice ;celulele de acest tip pot fi celule „fibra”(spindle-cell),celule „momioloc”(tad-polecell)sau celule intermediare (din „al treile grup”) Examenul citologic exfoliativ Babes-Papanicolau se bazeaza pe studiul morfologic al celulelor epiteliale descuamate din stratul superficial al mucoase cervico-vaginale si acumularea lor in fundul de sac vaginal post. Exita 5 tipuri de frtiuri(clasificarea Pap): Tip I-celule de aspect normal Tip II-celule de aspect inflamator Tip III-celule discarjotice(suspect d e malignitate sau infectia cu Trichomonas) Tip IV-celule neoplazice izolate Tip V-celule neoplazice dispuse in placarde.
Este o tumora epiteliala maligna cu punct de plecare la nivelul jonctiunii scuamo-cilindrice(zona de conflict biologic). Etiopatogenie:Carcinomul epidermoid este o proliferare maligna epiteliala,cu punct de plecare in jonctiunea dintre epiteliul pavimentos si cilindric. In aparitia lui este incriminat virusul papilomatozei umane(HPV) serotipurile 16 si 18. Carcinomul epidermoide este precedat de leziuni dispalzice cu evolutie progresiva(CIN ICINIICIN IIICIScarcinom microinvaziv) CIN=neoplazie intraepiteliala cervicala,CIS=carcinom in situ. Morfologie:Exista forme de carcinom epidermoid de col uterin din punct de vedere macroscopic. Prima forma este reprezentata de forma ulcerata/endofitica. A doua forma este vegetanta,iar a treia este infiltrativa. Din punct de vedere microscopic carcinomul epitelioid de col uterin este compus in marea majoritate a cazurilor(95%) din celule mari keratinizate(bine diferentiate)sau nekeratinizate(slab diferentiate). Restul de 5% este constituit din tumori cu celule mici cu pattern slab diferent sau extrem de rara cu pattern nediferentiat (carcinoame neuroendocrine sau carcinoame cu celule mici). Cel din urma se aseamana cu carcinomul in bob de ovaz al plamanului si are de obicei un prognostic rezervat,datorita diseminarii rapide pe cale limfatica si pe cale sanguina.
Definiţie:Prezenţa glandelor endometriale şi stromei în afara uterului Vârsta medie în momentul diagnosticului:25-30 ani Localizare:în ordinea frecvenţei • ovare – ligamente uterine – sept rectovaginal – peritoneul pelvian – cicatricile de laparotomie • mai rar – ombilic, vagin, vulvă, apendice, limfoganglioni pelvieni • la distanţă- plămâni, pleură, rinichi • Patogeneză:reflux mentrual,metaplazia seroasei peritoneale,embolie limfatică sau hematogenă • Macroscopie :noduli roşii - albăstrui (1-5 mm),glandele,fibroză în jurul focarelor ,ovar – chiste “şocolat” • Microscopie:glande endometriale şi stromă,vindecare ţesut fibros şi macrofage încărcate cu hemosiderină • Trăsături clinice:dismenoree (corelaţii cu implantele pe ligamentele uterosacrate),infertilitate
Adenomyosis A benign uterine condition in which endometrial glands and stroma are found deep in the myometrium Affects the parous women over 40 y Symptoms: dysmenorrhea, menorrhagia Etiology: basal endometrial hyperplasia invading a hyperplastic myometrial stroma. Theories Heredity Trauma Hyperestrogenemia
• Incidenţă - 20 din cancerele ovariene;frecvent la femeile obeze cu HTA,diabet sau nulipare • Bilateralitate - 1/3 din cazuri • Vârstă -după menopauză • Macroscopie - arii chistice şi solide • Microscopie - aspect similar cu al unui carcinom endometrioid
• în 15-50 din cazuri - cancer endometrial sincron (probabil independent) Histopatologic:poate fi de 4 tipuri-adenocarcinom de tip intestinal,de tip mucinos, carcinom adenoscuamossia denochatom
:este cea mai frecv tum benig uterina -deriva din musculat uterina si pot deveni simptomatice prin aparitia de sangerari sau durere Macro-uterul este marit de volum,cu cavitatea deformata prin prez de noduli bine incapsulati,de consistenta crescuta cu localiz subseroasa -pot avea dimens de la cativa mm pana la 10cm Micro-este alcatuit din fibre musc netede similare celor miometriale,cu dispoz dezordonata -cel sunt alungite,au cant moderata de citoplasma -intre fibrele musc se gaseste o cant variabila de fibre si cel conjuctive.
2 din tumorile uterine.Vârsta medie: 55 ani Este compus din celule alungite ,eozinofile cu citoplasma fibrilara dispuse in benzi si fascicule care uneori se intersecteaza in unghi drept. Se descriu mai multe tipuri histologice:bine diferentiat,epitelioid,mixoid,pleomorf sau diferentiat. Da frecvent metastaze sangvine in plaman si ficat . Prgnosticul este defavorabil cand diametrul tumorii depaseste 6 cm,cand exista hemoragii si necroze sau >de 5 mitoze/HPF(camp cu obiectiv mare-40x) Imunohistochimic este pozitiv la alfa actina muschiului neted si desmina.
seros-tumora benigna .Proliferare adenomatoasa cu formare de chiste tapetate de celule cubice(un singur rand)asezate pe o mb si cu secretia unui lichid seros mucinos-proliferare de celule cilindrice inalte asezate pe un singur rand cu secretie de mucus. Prin rupere poate da pseudomixoma peritoneala(insamantarea tumorala a acavitatii peritoneale) papilifere-proliferari papilare sub forma unor papile cu un ax conjunctivo-vacular
• Epidemiologie • cele mai comune tumori ale celulelor germinale • incidenţa maximă: decada a treia • Patogeneză • partenogeneză: celulele germinale haploide (postmeiotice) se autofertilizează celulele tumorale diploide care sunt genetic feminine (46,XX) • Patologie • Macroscopie • tuberculul Rokitansky • Microscopie • Evoluţie • 1 se malignizează • de obicei carcinom scuamos • mai rar carcinom tiroidian, melanom
Poate fi de tip juvenil sau adult.Are 3 forme histologice:foliculara,trabeculara(celule dispuse in cordoane),difuza(cu celule dispuse in plaje solide) -tip adult Epidemiologie:1,5 din tumorile ovariene,vârsta Microscopie • celulele • aranjament • trabecular • microfolicular(corpusculi Call-Exner) • difuz • macrofolicular • Date clinice75 - semne de secreţie estrogenică • fetiţe • pseudopubertate izosexuală precoce • post-menopauză • hiperplazie simplă sau atipică adenocarcinom endometrioid (5-10) metroragii foarte rare – efecte androgene Evoluţie :potenţial maligne,grad de malignitate redus Date clinice:precocitate izosexuală Evoluţie:5 - maligne
Sarcina tubară constă într-o grefare şi dezvoltare a oului la nivelul trompelor uterine (evolueaza max. 2 luni). Apare datorită aderenţelor secundare salpingitelor, a mobilităţii scăzute a trompelor, a existenţei unor malformaţii sau datorita unei endometrioze. Trompa apare crescută în dimensiuni, acoperită de cheaguri şi fibrină, cu existenţa unui orificiu de perforare. Lumenul este îngustat, remarcându-se prezenţa unui cheag hematic cu resturi embrionare. Aspectul microscopic relevă lumenul trompei plin cu cheaguri fibrino-hematice în care se găsesc vilozităţi coriale. Se observă de asemenea şi transformarea deciduală a corionului mucoasei cu secreţie crescută.
Este un proces degenerativ distrofic al vilozitatii coriale insotita de proliferare trofoblastica,ca urmare a decesului fetal in utero. Etiologie:Importanta molei hidatiforme consta in faptul ca aceasta este un precursor al coriocarcinomului. Apare mai frecvent la rasa neagra. Microscopic: -distrofie hidropica a vilozitatii coriale Yüklə 219,64 Kb. Dostları ilə paylaş:
|