10.1. Adoptarea unor politici de transparență parlamentară
|
Data de start: Iunie 2016
Date de finalizare: Iunie 2018
|
Angajament nou
|
Instituția responsabilă
|
|
Numele persoanei responsabile
|
|
Funcția, departamentul
|
|
Email
|
|
Telefon
|
|
Alți actori implicați
|
Instituții publice
|
Camera Deputaților, Senatul României
|
Societatea civilă și mediul privat
|
Fundația Median Research Centre
Centrul pentru Inovare Publică
|
Situația sau problema adresată
|
Deși este instituția fundamentală a democrației, în România mai puțin de unul din cinci cetățeni are încredere în Parlament (van der Meer 2010: 526). Dincolo de scandalurile de corupție, această neîncredere se datorează și lipsei informațiilor referitoare la activitatea Parlamentului precum și a diseminării acestor informații într-un format accesibil publicului larg. În absența transparenței parlamentare eforturile pozitive rămân neapreciate, iar eșecul îndeplinirii rolurilor și atribuțiilor de reprezentare nu poate fi sancționat efectiv. Fără adoptarea unor politici de transparență parlamentară capacitatea mass-media și a societății civile de a monitoriza activitatea parlamentară este sever limitată. De exemplu, în momentul de față situl Senatului conține zero informații legate de activitatea individuală a senatorilor în cele mai multe dintre comisiile sale.
|
Obiectivul principal
|
Creșterea transparenței informațiilor parlamentare
|
Scurtă descriere
|
Un prim pas pentru creșterea transparenței parlamentare îl reprezintă adoptarea unor politici care să asigure diseminarea proactivă a informațiilor legate de funcționarea și activitatea instituției, inclusiv reglementări legate de formatul în care sunt publicate aceste informații. Aceste politici ar tebui să fie disponibile public și să prevadă termene la care vor fi revizuite pentru a se putea beneficia de dezvoltarea tehnologiilor și de evoluția bunelor practici. Dacă Parlamentul nu are capacitatea și resursele necesare de a publica imediat în mod comprehensiv informații parlamentare, pot fi dezvoltate parteneriate cu organizații ale societății civile (precum cele care monitorizează activitatea parlamentară) pentru a asigura un acces larg la informații parlamentare.
|
Ținta OGP urmărită prin angajament
|
Integritate publică
Managementul eficient al resurselor publice
|
Relevanța
|
Existența unei astfel de politici va impulsiona procesul de deschidere al activității parlamentare. De exemplu, în continuare, cele mai multe dintre comisiile parlamentare de la Senat nu publică pe situl instituției nici un fel de raport de activitate: nu știm nimic despre rata de participare a senatorilor, sau despre contribuțiile lor individuale în dezbaterile referitoare la proiectele de lege trimise la respectiva comisie. La Camera Deputaților aceste rapoarte de activitate sunt realizate și publicate într-un format nestandardizat (ce variază de la comisie la comisie) din care este extrem de dificil de înțeles, respectiv de comparat contribuția fiecărui parlamentar. Adoptarea unor politici de transparență parlamentară poate crea cadrul legal pentru remedierea unor astfel de probleme.
|
Ambiția
|
Adoptarea acestei politici și urmărirea aplicării ei inițiale într-un număr restrâns de domenii precum rapoartele de activitate ale comisiilor parlamentare, activitatea individuală a parlamentarilor sau informațiile financiare defalcate pe aleși și birouri parlamentare.
|
Momente cheie: Activități cu rezultate și dată de implementare măsurabile
|
Start Date
|
End Date
|
Prezentarea solicitărilor către Parlament
|
03.2016
|
03.2016
|
Dezbaterea publică a politicilor propuse
|
04.2016
|
06.2016
|
Stabilirea procedurilor interne pentru implementarea acestor politici
|
07.2016
|
10.2016
|
Urmărirea implementării acestor politici într-un număr de domenii-cheie
|
11.2016
|
06.2017
|
