Exemplificativ: AsociațiaFunky Citizens,Institutul Român pentru Informații Juridice,Wolters Kluwer România, organizații dinCoaliția pentru date deschise, dezvoltatorii aplicațiilorAgenda Juridică și/sauTermene.ro, [alte entități]
Situația sau problema adresată
În mod tradițional, sistemul judiciar este analizat doar din perspectiva rezultatelor (dacă verdictele sunt juste sau echitabile, conforme cu legislația în vigoare). Tot în mod tradițional, CSM analizează performanța individuală a magistraților, atribuție ce ține de gestionarea carierei magistratului și de dezvoltarea resurselor umane din sistemul judiciar.
Se simte nevoia unor analize privind performanța instituțională a instanțelor și parchetelor, pentru a se putea lua decizii de politici publice privind îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar și îmbunătățirea calității serviciilor oferite justițiabilului.
Creșterea transparenței sistemului judiciar și responsabilizarea deciziilor de politici publice privind sistemul judiciar, prin eliberarea periodică a datelor statistice care reflectă performanța instituțională a tuturor instanțelor și parchetelor.
Transparența sistemului judiciar este un deziderat înscris succesiv, la nivel fie de valoare, fie de obiectiv, înStrategia de întărire a integrității în justiție 2011-2016,Strategia națională anticorupție 2012-2015 șiStrategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.
Portalul instanțelor deja oferă acces parțial la datele despreperformanța instanțelor, darperformanța parchetelor este mai dificil de evaluat. Nici datele parțiale deja publicate înportalul datelor deschise nu sunt suficiente pentru o evaluare deplină a performanțelor instituționale ale instanțelor și parchetelor, luate una câte una.
Nu există evidențe din care să rezulte că deciziile privind sistemul judiciar și/sau anumite instanțe ori parchete se bazează pe date statistice preluate direct din portal și/sau din sistemul ECRIS.
Ținta OGP urmărită prin angajament
Integritate publică [parțial]
Managementul eficient al resurselor publice
Îmbunătățirea serviciilor publice
Relevanța
Angajamentul deschide accesul publicului la informațiile privind performanța instanțelor și parchetelor, responsabilizează decidenții în privința politicilor publice relevante pentru justițiabili și deschide calea reutilizării informațiilor în aplicații care utilizează noile tehnologii, fie în beneficiul justițiabilului, fie în beneficiul managerilor din instanțe și parchete, fie chiar în beneficiul decidenților din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii.
Există potențial de utilizare chiar și pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv Curțile de Apel, pentru unificarea practicii judiciare, obiectiv corelat cu obiectivul de referință nr. 1 din Mecanismul de Cooperare și Verificare.
Ambiția
Angajamentul conduce la evaluarea calității actului de justiție, pe toate dimensiunile comparabile cu așteptările justițiabilului, pentru a putea decide în cunoștință de cauză cu privire la reorganizarea instanțelor și parchetelor, eventuala desființare a unor instanțe sau parchete neperformante sau inutile, respectiv modificarea normelor de procedură, cu scopul de a veni în întâmpinarea nevoilor concrete ale justițiabilului.
Momente cheie: Activități cu rezultate și dată de implementare măsurabile
Start Date
End Date
1. Definirea indicatorilor de performanță necesari pentru evaluarea instanțelor și parchetelor (de exemplu, atacabilitatea și casabilitatea pentru fiecare instanță, luată individual; distincția lucrări vs. dosare, la nivelul parchetelor; trasabilitatea inculpaților/suspecților din fiecare dosar, pentru fiecare parchet; trasabilitatea măsurilor asigurătorii pentru fiecare parchet, în relația cu instanța, ANAF și ANABI etc.)
iun
2016
oct
2016
2. Identificarea modalității automatizate de extragere a acestor indicatori din sistemele informatice existente (portalul instanțelor sau ECRIS)
sept
2016
nov
2016
3. Definirea procedurilor pentru eliberarea periodică a seturilor de date (indicatorii de la #1, extrași prin metoda de la #2) în formatul optim pentru publicarea pe portalul datelor deschise
dec
2016
ian
2017
4. Publicarea periodică a seturilor de date în secțiunea relevantă din portalul datelor deschise (conform procedurii stabilite la #3)
ian
2017
iun
2018
5. Analizarea periodică a seturilor de date (publicate la #4), pentru fundamentarea deciziilor privind reorganizarea instanțelor și parchetelor, respectiv îmbunătățirea normelor de procedură
mar
2017
iun
2018
12.2. Registrul Național ONG
Data de start: Iunie 2016
Date de finalizare: Iunie 2018
Angajament nou
Instituția responsabilă
Ministerul Justiției
Numele persoanei responsabile
Funcția, departamentul
Email
Telefon
Alți actori implicați
Instituții publice
Cancelaria Primului-Ministru
Societatea civilă și mediul privat
Coaliția pentru Date Deschise
Situația sau problema adresată
Registrul Național ONG sau indexul persoanelor juridice fara scop patrimonial este baza de date care include informații despre asociațiile și fundațiile existente în România.
Datele din Registru sunt publicate pe portalul național de date deschise începând din anul 2014. Accesul liber la date este binevenit, dar a subliniat și punctele slabe ale registrului:
numerose câmpuri de date sunt introduse în format text, cu greșeli și fără corecții automate, ceea ce conduce la o consistență scăzută a datelor
numărul și tipul de date introduse în registru sunt limiate și insuficiente
datele nu sunt conectate cu alte seturi de date publice, mai ales cele de la ANAF, pentru a permite identificarea organizațiilor inactive
Calitatea și credibilitatea datelor din Registrul ONG, precum și transparența publicării unor informații detalitate, sunt importante pentru societatea civilă ca elemente care pot crește credibilitatea întregului sector.
Obiectivul principal
Publicarea transparentă a informațiilor privind organizațiile non-guvernamentale din România.
Scurtă descriere
Angajamentul urmărește actualizarea sistemului informatic pentru menținerea Registrului ONG și publicarea transparentă a datelor din acesta.
Ținta OGP urmărită prin angajament
Integritate publică [parțial]
Managementul eficient al resurselor publice
Îmbunătățirea serviciilor publice
Relevanța
Ambiția
Momente cheie: Activități cu rezultate și dată de implementare măsurabile
Start Date
End Date
1. Definirea specificațiilor tehnice pentru Registrul Național ONG, în colaborare cu reprezentanții societății civile
06
2016
09
2016
2. Identificarea resurselor pentru un proiect de actualizare a sistemului informatic și pregătire a persoanelor responsabile cu menținerea lui
09
2016
12
2016
3. Implementarea proiectului
01
2017
12
2017
13. Coordonarea OGP
13.1. Guvernanța OGP: Comitet de Coordonare
Data de start: Iunie 2016
Date de finalizare: Iunie 2018
Angajament nou
Instituția responsabilă
Cancelaria Primului Ministru
Numele persoanei responsabile
Funcția, departamentul
Email
Telefon
Alți actori implicați
Instituții publice
Ministerul Justiției
Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic
Societatea civilă și mediul privat
Coaliția pentru Date Deschise
Situația sau problema adresată
OGP este un proces care se bazează pe principiul cooperări permanente între Guvern și societatea civilă, în toate etapele: co-crearea planului de acțiune, implementare, monitorizare și evaluare.
Pe parcursul primelor două cicluri de programare, dialogul între guvern și societate civilă s-a desfășurat mai degrabă ad-hoc, în funcție de necesități și bazat pe inițiative punctuale ale celor două părți. Clubul OGP a jucat un rol important în acest dialog. Absența unui mecanism instituționalizat are avantajul flexibilității, dar poate duce la sincope de comunicare.
Coordonarea întregului proces, în toate etapele, a aparținut Cancelariei Primului Ministru, prin Departamentul pentru Servicii Online și Design. Acest lucru poate crea unele dificultăți, în proiecte transversale, dar și controverse, dacă aceleași persoane se ocupă și de implementare, și de evaluare.
Începând cu al treilea ciclu, propunem un proces de instituționalizare a acestui dialog. Primul pas este introducerea unui Comitet de Coordonare (Steering Committee), adaptat după modelul internațional al Open Government Partnership.
Comitetul va include în număr egal reprezentanți ai instituțiilor publice și ai societății civile. Din partea instituțiilor publice, este de preferat să participe acele ministere și agenții care au responsabilități mai mari în implementare, fie prin misiune, fie contextual (mai multe angajamente în ciclul curent de programare). Din partea societății civile, reprezentanții vor avea un mandat limitat, pe cicluri de programare, și se vor auto-selecta, similar cu mecanismul Steering Committee OGP.
Rolul principal al Comitetului de Coordonare va fi monitorizarea și evaluarea implementării de către toate instituțiile publice implicate a angajamentelor asumate.
Participarea în Comitet va fi voluntară.
Prim-ministrul își va asuma un dialog permanent cu Comitetul și sprijinirea acestuia pentru a impulsiona implementarea Planului Național de Acțiune.
Obiectivul principal
Îmbunătățirea guvernanței OGP și a eficienței implementării.
Scurtă descriere
Angajamentul instituie Comitetul de Coordonare al OGP, cu reprezentare paritară guvern / societate civilă, responsabil cu monitorizarea și evaluarea implementării Planului Național de Acțiune.
Ținta OGP urmărită prin angajament
Managementul eficient al resurselor publice
Relevanța
Angajamentul contribuie la eficiența implementării Planului Național de Acțiune și la îmbunătățirea guvernanței OGP.
Ambiția
Momente cheie: Activități cu rezultate și dată de implementare măsurabile
Start Date
End Date
1. Numirea unui Comitet provizoriu, prin decizie a prim-ministrului, la recomandarea Departamentului de Servicii Online și Design.
06
2016
06
2016
2. Elaborarea și adoptarea procedurilor Comitetului de Coordonare OGP.
06
2016
09
2016
3. Numirea Comitetului de Coordonare OGP pentru ciclul de implementare 2016-2018
09
2016
10
2016
4. Întâlniri periodice, cel puțin trimestrial, ale prim-ministrului cu Comitetul de Coordonare.
11
2016
06
2018
13.2. Formare și informare în administrația publică
