Îngrijirea stomiilor
Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă creearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument, sau realizarea unei noi deschideri între două formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenție chirurgicală, în vederea eliminării conținutului intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și anume:
- Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui abdominal. Poate fi temporară sau definitivă. Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau descendent.
- Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei comunicări între rinichi și piele printr-o sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele printr-o stomă (poate fi temporară sau definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea perineală printr-o stomă
- Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și peretele abdominal print-o stomă creată chirurgical. Scopul fiind nutriția pacientului.
Echipamentul necesar îngrijirii stomelor
- măsuță sau tavă pentru materiale
- un vas cu apă caldă
- fașă sau prosoape de hârtie
- aparat colector - există o mare varietate de aparate colectoare sau pungi.alegerea tipului de material colector se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,activitățile pacientului, timpul pe care îl are pacientul la dispoziție pt îngrijirile sale, etc.
- foarfeci
- cană de măsurat conținutul
- mănuși nesterile
- cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei
- recipient pt. material murdar
Conduita asistentei în practica de îngrijire
În primele zile din perioada post-operatorie asistenta:
- pansează rana abdominală
- din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice
- în a 2-a a 3-a zi după operație,chirurgul verifică permeabilitatea stomei,acuma se elimină un scaun pastos, mirositor.
- protejează patul cu mușama și aleză
- asigură intimitatea pacientului ,îl ajută să adopte o poziție confortabilă
- il incurajează să participe la îngrijire
- îmbracă mănuși
- așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a proteja zona înconjurătoare de scurgeri sau revărsări
- golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul
- îndepărtează aparatul
- spală pieelea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru, săpunul obișnuit poate irita pielea
- observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur
- aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează
- fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici o scurgere în jurul stomei
Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă menținute standarde ridicate de curățenie. Îngrijirea stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori de câte ori este posibil, majoritatea pungilor sunt rezistente și permit băile și dușul. pacientul trebuie învățat să-și protejeze pielea împotriva iritării și infecțiilor. Conținutul pungii de la stomă trebuie golit la toaletă. Pungile murdărite trebuie tratate ca și gunoi.
Plan de îngrijire pacientul cu Gastrostomie
Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea gastrică şi mediul extern prin intermediul unei sonde Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat alimentaţie pe cale artificială (stricturi esofagiene)
1.DIAGNOSTIC DE NURSING
|
2.OBIECTIVE
|
3.INTERVENȚIILE ASISTENTEI
|
4.EVALUARE
|
Alimentaţie inadecvată:
Deficit
Manifestări: - scădere în greutate.
|
Pacientul să fie echilibrat nutritional
|
alimentează pacientul: - pregăteşte bulionul alimentar din amestecuri de alimente cu valoare calorică mare, cu conținut în vitamine, ușor de digerat(lapte, zahăr, supă strecurată,unt, ou crud, sucuri de fructe, cacao, zeamă de compot
-reguli de preparare:-amestec omogen,lichid cu temperatura de 37gradeC
-administrează bulionul alimentar prin intermediul sondei cu ajutorul seringii Guyon, cantitatea la o masă fiind de 500ml.,injectarea se face lent și se închide sonda după injectarea alimentelor
-educă pacientul pt. ași pregătii singur alimentele și să se alimenteze la domiciliu.
|
Pacientul este echilibrat nutriţional, greutatea corporală se menţine constantă.
|
Anxietate
Cauza: - neliniştea în legătură cu starea sa.
Manifestări: - depresie psihică
|
Pacientul să fie echilibrat psihic
|
-menajează psihicul
pacientului prin asigurarea unui mediu de intimitate atunci când se aplică tehnicile de nursing;
-implică familia în îngrijirea pacientului
|
Pacientul are capacitatea de a se îngrijii.Pacientul acceptă infirmitatea sa.
|
1.
|
2.
|
3.
|
4.
|
|
Alterarea integrităţii ' tegumentelor din jurul fistulei
Cauza:
-
iritaţie produsă de sucul gastric. Manifestări:
-
roşeaţă;
-
ulceraţii.
|
Tegumentele să fie curate, integre, fără leziuni în jurul fistulei.
|
-
îngrijeşte tegumentele din jurul fistulei prin curăţare, uscare, protejare cu cremă şi aplicarea unui pansament uscat;
-
învaţă pacientul să se îngrijească singur.
|
Pacientul prezintă tegumente integre, în jurul fistulei.
|
Riscul alterării dinamicii familiale
Cauza:
-
modificarea schemei corporale. Manifestări:
-
izolare;
-
singurătate.
|
Familia să fie implicată în îngrijirea pacientului.
|
- poartă discuţii cu familia şi o antrenează în îngrijirea pacientului.
|
Familia ajută pacientul în îngrijire devenind suportul său moral.
|
„Plan de îngrijire - ghid"
Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale chirurgicală,
după o intervenţie pe colon
DIAGNOSTIC DE NURSING
|
OBIECTIVE
|
INTERVENȚIILE ASISTENTEI
|
EVALUARE
|
Perturbarea imaginii de sine
Cauza:
-neadaptarea la schimbarea schemei corporale
Manifestări:
-izolare
|
Pacientul să se adapteze la noua lui formă corporală
|
-menajează psihicul bolnavului, asigurând intimitate în timpul manevrelor de îngrijire
- identifică cu pacientul influența modificării schemei corporale asupra vieții sociale și profesionale
|
Pacientul se adaptează la noua sa situație, cunoaște cum să se autoîngrijească
|
Deshidratare
Cauza:
-intoleranță digestivă
Manifestări:
-scăderi în greutate
|
Pacientul să-și mențină echilibrul hidroelectrolitic și nutritiv
|
-asigură alimentația pacientului :2-3 zilealimentație parenterală apoi alimentația hidrică, continuându-se cu alimentație semipăstoasă, neflatulentă.
-asigură măsurile pt.prevenirea escarelor și a complicațiilor pulmonare
-educă familia pacientului în vederea preparării hranei
|
Pacientul își menține greutatea corporală constantă, nu apar semne de deshidratare.
|
Risc de infecții
Cauza:
- scăderea rezistenței organismului
|
-Să se vindece plaga chirurgicală fără complicații, pacientul să știe să folosească aparatul de fixare la nivelul colostomiei pt. colectarea materiilr fecale.
|
- Pansează plaga chirurgicală
- Supraveghează drenajul
- Îngrijește colostomia
a) Primele zile pansament gros absorbant; pt menținerea umidității intestinului;se aplică comprese îmbibate în ser fiziologic
b) după reluarea alimentației naturașle, se aplică pansamentul gros absorbant care se schimbă frecvent ;curăță tegumentele din jur cu ser fiziologic, se protejează cu pomadă.
C) adaptarea aparatului de colectare a materiilor fecale pt. a putea cereea independență pacientului
|
Plaga chirurgicală vindecată
|
Riscul alterării dinamicii familiare
Cauza:
-modificarea schemei corporale
|
Familia să fie implicată în îngrijirea pacientului
|
- Educă familia pt. a creea pacientului un mediu de liniște și încredere
|
Fsamilia se implică în îngrijirea pacientului și este suportul său moral
|
Patologia esofagului
Esofagul - este un organ muscular cu rol în deglutiție
- este un organ profund inabordabil examenului fizic, informațiile provin numai din anamneză și examenele paraclinice
Semne și simptome ale patologiei esofagiene:
-disfagia- dificultate în deglutiția alimentelor cu senzația de oprire a bolului alimentar undeva în traiectul esofagului
- durere cu variantele de pirozis și durere toracică anterioară
- regurgitația
Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă superioară
Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag, stomac, duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin varsaturi( hematemeză), fie pe cale inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele. Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de sânge proaspat sau partial digerat, "in zaț de cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de culoare negră.
Este o urgență medico-chirurgicală
Plan de îngrijire
Diagnostic de nursing
|
Obiective
|
Intervențiile asistentei
|
Evaluare
|
Deficit de volum lichidian
Cauze:
-
pierderi anormale de lichide
-
hematemeză;
-
melenă
-
transpiraţie. Manifestări:
-
sete;
-
astenie;
-
ameţeli;
-
paloarea tegumente lor;
-
anemie.
|
Pacientul să fie echilibrat volemic și hidroelectrolitic în zilele următoare
|
-
evaluează gravitatea hemoragiei la locul accidentului prin măsurarea pulsului, tensiunea arterială;
-
transportă imediat pacientul la spital;
-
colectează produsele eliminate: scaun, vărsături, apreciind cantitatea şi aspectul;
-
asigură repausul digestiv prin alimentaţia pe cale naturală până la oprirea hemoragiei;
-
aplică măsurile de hemostază: pungă cu gheaţă pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică, administrează medicaţia hemostatică, administrează soluţii hemostatice pe cale orală cu cubuleţe de gheaţă;
-
asigură echilibrul hidroelectrolitic şi corectează anemia prin soluţiile prescrise de medic (ser fiziologic, soluţie Ringer, sânge integral, plasmă);
- alimentează pacientul pe cale naturală după oprirea hemoragiei ziua I. 20-30 ml/h ceai rece;
ziua II. se creşte cantitatea de lapte şi ceai;
ziua III, piure, griş cu lapte;
ziua IV. budincă, cremă de lapte; ziua V. se adaugă legume fierte, ou fiert moale
|
Pacientul prezintă scaun cu aspect normal, nu prezintă vărsături, anemia este corectată
|
Anxietate
Cauze:
-
necunoaşterea prognosticului bolii. Manifestări:
-
nelinişte;
agitaţie
|
Să diminueze anxietatea.
Pacientul să cunoască boala sa şi măsurile de prevenire a complicaţiilor
|
-
explică pacientului factorii declanşatori ai hemoragiei;
-
îl învaţă să păstreze repausul fizic şi psihic;
-
favorizează un climat de linişte şi securitate.
|
Pacientul cunoasște modul de viață ce trebuie respecta pt. a prevenii un nou episod hemoragic
|
Risc de complicaţii
Cauze:
-
dezechilibrul hidroelectrolitic;
-
anemia
Manifestări:
-
alterarea circulaţiei: tahicardie, hipotensiune arterială, colaps;
- stare de şoc.
|
Pacientul să aibă respiraţia şi circulaţia restabilite, să fie corectată anemia în decurs de ...zile.
|
-
asigură repausul la pat în decubit dorsal, după caz, poziţie Trendelenburg;
-
repausul se menţine cca 3 zile după oprirea hemoragiei;
-
monitorizarea pulsului, T.A. respiraţie la intervalele stabilite în funcţie de gravitatea cazului (30-60 min).
-
recoltează sânge pentru examene de laborator în vederea aprecierii anemiei şi şocului hemoragie;
-
pregăteşte sonda Blackmoore pentru a fi introdusă când hemoragia nu se opreşte după administrarea medicaţiei hemostatice;
pregăteşte preoperator pacientul, la indicaţia medicului
|
Pacientul este echilibrat circulator, hodro- electrolitic şi psihic.
|
Lipsa autonomiei in îngrijirile personale
Cauze:
-
anemie;
-
astenie; Manifestări:
-
incapacitatea de a-şi acorda îngrijiri igienice, de a se alimenta, de a se deplasa.
|
Pacientul autonom în asigurarea îngrijirilor personale în...zile
|
- ajută pacientul în satisfacerea nevoilor igienice ale organismului, pt a-i conserva energia;
-
deserveşte bolnavul la pat cu bazinet şi urinar;
îl ajută să se alimenteze.
|
Pacientul se îngrijește în mod autonom
|
Ptologia stomacului și intestinului subțire
Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă
Boala ulceroasă este o ulcerație pe stomac, pe porțiunea inferioară a esofagului, sau pe duoden.Boala interesează întregul organism.Ulcerația este favorizată de secreția gastrică crescută de HCl și aproape întotdeauna de infecția locală cu Helicobacter pylori.Este cea mai frecventă boală digestivă, fiind corelată cu condițiile geografice (zone industrializate) și condițiile de stres.Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventă decât localizarea gastrică.
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu orar neregulat de alimentație, exces de condimente, alcool și tutun
- persoane cu teren ereditar
- persoane cu stres fizic si psihic
- persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene
- frecvența mai mare la bărbați
- incidența maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani, pentru localizarea gastrică a ulcerului.
Pan de îngrijire Boala ulceroasă
Diagnostic de nursing
|
Obiective
|
Intervențiișle asistentei
|
Evaluare
|
Disconfort abdominal
Cauze:
-alterarea integrităţii mucoasei gastrice;
Manifestări:
-
durere epigastrică care apare la 1-2 ore după mese sau nocturn;
-
pirozis:
-
foame dureroasă
|
Pacientul să aibă o stare de confort fizic să se poată alimenta în decurs de...zile.
|
-
asigură repausul fizic şi psihic al pacientului (12 -14 ore pe zi repaus la pat, repaus obligatoriu post-prandial) în perioada dureroasă;
-
asigură dieta de protecţie gastrică, individualizată în funcţie de fazele evolutive ale bolii; alimentaţia este repartizată în 5-7 mese pe zi.
Alimente permise: laptele dulce, făinoasele fierte în lapte, ou fiert moale sau sub formă de ochi românesc, carne de viţel sau de pasăre (fiartă sau ia grătar), pâine veche de o zi, supe de zarzavat, legume sub formă de pireuri, sufleuri, biscuiţi, prăjituri de casă, fructe coapte.
Alimente interzise: lapte bătut, iaurt, carne grasă, legume tari (varză, castraveţi), pâine neagră, cafea, ciocolată, supe de carne, sosuri cu prăjeli, alimente reci sau fierbinți, conserve, condimente
-pregătește pacientul pt.explorări funcționale și îl îngrijește după examinare
- administrează medicația prescrisă de medic: antiacidă, alcalizantă, antisecretoare, sedativă.
|
Durerile diminuează, perioadele de acalmie se prelungesc; Pacientul respectă dieta prescrisă
|
1
|
2
|
3
|
4
|
|
|
- informează pacientul asupra efectelor secundare ale medicaţiei;
|
|
Anxietate
Cauze:
- necunoaşterea prognosticului bolii. Manifestări: -îngrijorare, teamă
|
Pacientul să fie echi- ibrat psihic în...zile; Să cunoască regimul de viaţă pe care trebuie să-l respecte.
| -
identifică împreună cu pacientul cauzele anxietăţii;
-
pregăteşte psihic pacientul în vederea tuturor investigaţiilor şi tratamentelor;
-
educă pacientul pentru profilaxia secundară a bolii; evitarea stresului', a alimentelor iritante pentru stomac, renunţarea la obiceiuri dăunătoare (alcool, fumat).
|
Pacientul este echilibrat psihic; abandonează fumatul şi alcoolul; cunoaşte regimul de viaţă impus.
|
Deficit de volum lichidian
Cauze:
-
vărsături;
-
inapetenţă. Manifestări:
-
anemie;
-
scădere ponderală;
-
astenie.
|
Pacientul să fie echilibrat volemic şi nutriţional în decurs de...zile.
| -
supraveghează pulsul, tensiunea arterială, apetitul, semnele de deshidratare, scaunul şi greutatea corporală;
-
pregăteşte pacientul preoperator atunc când aceasta se impune;
-
face bilanţul zilnic între lichidele ingerate şi cele eliminate (ingesta - excreta);
-
administrează pe cale parenterală soluţiile perfuzabile prescrise.
|
Pacientul este echilibrat nutriţional, nu prezintă semne de deshidratare.
i
|
Îngrijirea pacientului cu Enterocolită
Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și colonului.Enterocolita infecțioasă este o inflamție a mucoasei cauzată de o bacterie, de un virus sau de un parazit.Contaminarea se fcae prin ingestia alimentelor infectate,sau prin transmiterea între indivizi.
Plan de îngrijire Enterocolite
DIAGNOSTIC DE NURSING
|
OBIECTIVE
|
INTERVENȚIILE ASISTENTEI
|
EVALUARE
|
Deshidratare
Cauze:
-
vărsături;
-
scaune subţiri (lichide) 5-10-30/zi. Manifestări:
-
adinamie;
-
sete;
-
oligurie;
-
hipotensiune arterială;
|
Pacientul să-şi recapete echilibrul hidric şi nutriţional în...zile Pacientul să aibă o alimentaţie completă în cca 10 zile.
| -
asigură repausul fizic şi psihic al pacientului;
-
menţine igiena tegumentelor, a lenjeriei;
-
reechilibrează hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric 24-48 ore (apă şi zeamă de orez); apoi regim alimentar de tranziţie; orez fiert în apă, brânză de vaci, carne fiartă, ou fiert moale; după 8-10 zile se poate introduce laptele şi mezelurile;
|
Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic; este apetent.
| |
|
I'
| -
supraveghează scaunul, frecvenţa, consistenţa;
-
supraveghează manifestările de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului;
-
recoltează produsele pentru examen bacteriologic (coprocultură).
|
|
Disconfort abdominal
Cauza:
-
procesul inflamator intestinal. Manifestări:
-
dureri abdominale difuze sau colici abdominale;
-
greţuri
-
tenesme rectale.
|
Să diminueze greţurile şi durerile abdominale în...zile. .
-Să prezinte stare de comfort fizic
| -
supraveghează durerile abdominale şi caracteristicile lor;
-
recomandă pacientului poziţia antalgică' de diminuare a durerilor;
-
administrează tratamentul antispastic.
|
Durerile abdominale s-au redus.
|
Hipertermie
Cauza:
-
procesul infecţios. Manifestări:
-
temperatura peste 37 grade C.
|
Pacientul va avea temperatura corpului între 36 şi 37 grade C în...zile
| -
administrează tratamentul infecţios recomandat de medic;
-
măsoară temperatura corpului şi notează în foaia de temperatură.
|
Pacientul este afebril.
|
Riscul răspândirii in fecţiei
|
PacientulSăNu devinăSursăDe infecţie pentru alte persoane
|
- respectă măsurile de prevenire infecţiilor nosocomiale.
|
a Nu se înregistrează răspândirea procesului infecţios.
|
Dostları ilə paylaş: |