Tabel cronologic

MAI
Mai 1359 – Patriarhul ecumenic Calist I şi Sinodul său au recunoscut oficial Mitropolia „Ungrovlahiei” sau a Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş, precum şi pe primul ei cârmuitor, mitropolitul Iachint, transferat aici de la Vicina, din nordul Dobrogei.
5 mai 1646 - aparitia la Iasi a primului cod de legi tiparit in limba romana, cunoscut sub numele... Pravila lui Vasile Lupu.
5 mai 1875 – A murit mitropolitul primat al României Nifon (1850-1875), fost arhiereu „titular” (1843-1850). A fost ctitorul unor biserici parohiale, preşedinte al Divanului Ad hoc din Bucureşti (1857), al Adunării elective care l-a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza (24 ianuarie 1853), apoi al Senatului, fondatorul Seminarului „Nifon” din Bucureşti (1872-1948), întreţinut din banii lăsaţi de el.
5 mai 1934 – S-a promulgat „Legea pentru înfiinţarea Episcopiei misionare ortodoxe române din America”, existentă şi azi, primul episcop fiind Policarp Moruşca (1935-1939, + 1958).
6 mai 1639 – Mitropolitul Varlaam al Moldovei a sfinţit noua biserică-mănăstire „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitoria domnitorului Vasile Lupu.
6 mai 1925 – S-a promulgat Legea şi Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române, prima legiuire bisericească din România întregită.
7 mai 1658 – S-a sfinţit biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab, de către patriarhul Macarie III al Antiohiei, înconjurat de alţi ierahi, egumeni, preoţi şi diaconi. Din 1668 a devenit catedrală mitropolitană, iar din 1925 catedrală patriarhală.
7-9 mai 1999 – Vizita papei Ioan Paul II la Bucureşti, la invitaţia patriarhului Teoctist, prima sa vizită într-o ţară majoritar ortodoxă.
9 mai 1877 – Proclamarea Independenţei de Stat a României de către Adunarea Deputaţilor din Bucureşti. În cursul Războiului de Independenţă din 1877-1878 şi-au adus aportul numeroşi slujitori ai Bisericii, fie ca preoţi militari, fie în cadrul serviciilor sanitare ale armatei (călugări şi mai ales călugăriţe), fie prin colectele organizate în parohii pe seama răniţilor, orfanilor şi văduvelor de război.
13 mai 1806 – A murit la Buda ieromonahul Samuil Micu (n. 1745 în Sadu, jud. Sibiu), unul din marii iluminişti transilvăneni, autor de lucrări istorice, lingvistice şi teologie, traduceri din Sfinţii Părinţi răsăriteni; a revizuit traducerea românească a Bibliei, tipărită la Blaj în 1795.
13 mai 1889 - S-a născut în Comana de Jos, jud. Făgăraş, Grigorie Gheorghe Comşa, viitor episcop al Aradului (1925-1935), renumit predicator şi misionar, autor a numeroase volume de predici şi alte lucrări; membru de onoare al Academiei Române (1934). A murit în Arad la 25 mai 1935.
13 mai 1906 (30 aprilie st.v).- S-a sfinţit catedrala mitropolitană din Sibiu - construită între anii 1902-1906), realizare arhitectonică în stil bizantin (după planul catedralei Sf. Sofia din Constantinopol), îmbinat cu cel specific transilvănean. O parte din pictură a fost executată de Octavin Smigelschi (1866-1912).
15 mai 1778 – A murit, la mănăstirea Putna, Iacob Putneanul, fost episcop de Rădăuţi (1745-1750), apoi mitropolit al Moldovei (1750-1760). S-a remarcat prin activitatea sa editorială, prin întemeierea unei „şcoli duhovniceşti” la Putna şi prin refacerea acestei ctitorii a lui Ştefan cel Mare.
15 mai 1838 - S-a născut în satul Pitaru, jud. Dâmboviţa, Nicolae Grigorescu, pictor şi desenator, considerat ca un adevărat „ctitor” al picturii moderne româneşti: peisaje, portrete, scene din Războiul de Independenţă. A pictat – în stil neorenascentist – bisericile din Puchenii Mari şi cele de la mănăstirile Zamfira şi Agapia. Membru de onoare al Academiei Române (1899). A murit la Câmpina la 21 iulie 1907.
15 mai 1848 (sau 3 mai st.v.) – S-a întrunit Adunarea Naţională de la Blaj, la care au participat circa 40.000 de români, majoritatea ţărani, prezidată de episcopii Andrei Şaguna de la Sibiu şi Ioan Lemeni de la Blaj. Adunarea a adoptat aşa numita „Petiţiune naţională”, un program revoluţionar în 16 articole, cu principalele revendicări româneşti.
17 mai 1855 – S-a născut în Aciliu, jud. Sibiu, Nicolae Ivan, preot, protopop, consilier la Arhiepiscopia Sibiului, apoi primul episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului (1921-1936), militant pentru drepturile naţional- politice şi economice ale românilor transilvăneni, membru de onoare al Academiei Române (1934). A murit la 3 februarie 1936, fiind înmormântat în catedrala pe care o ctitorise la Cluj.
18 mai 1861 – A murit la mănăstirea Slatina Sofronie Miclescu, fost episcop la Huşi (1826-1851), apoi mitropolit al Moldovei (1851-1861), preşedinte al Divanului Ad hoc (1857) şi al Adunării elective din 5/17 ianuarie 1859 care l-a ales ca domn pe Alexandru Ioan Cuza.
20 mai 1388 – Domnitorul Mircea cel Bătrân al Ţării Româneşti semnează două hrisoave de danie pentru mănăstirea Cozia, ctitoria sa.
24 mai 1948 – Alegerea celui de al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române Justinain Marina, până atunci mitropolit al Moldovei -, învestit şi înscăunat la 6 iunie 1948 (+26 martie 1977).
25 mai 1850 – S-a născut Vasile Mangra, istoric, ziarist, militant pentru drepturile românilor transilvăneni, profesor la Institutul teologic din Arad, apoi vicar al Consistoriului din Oradea (1900-1916) şi mitropolit al Ardealului (1916- 1918); membru titular al Academiei Române (1909). A murit la 1/14 octombrie 1918.
28 mai 1812 (16 mai, st. v) – Prin tratatul de pace de la Bucureşti dintre Imperiul ţarist rus şi cel otoman, Basarabia a fost anexată în mod abuziv la Rusia ţaristă.
31 mai 1878 – S-a născut în Galaţi Iuliu Scriban, arhimandrit, profesor şi director la Seminarul, „Central” din Bucureşti, apoi profesor la Facultăţile de Teologie din Chişinău şi Bucureşti (1928-1943), unul din marii teologi din prima jumătate a secolului al XX-lea şi unul din „pionerii” ecumenismului la noi; participant la mai multe întruniri ecumenice peste hotare. A murit în Bucureşti la 4 ianuarie 1949.
31 mai 1883 – S-a născut în Sălişte, jud. Sibiu, Onisifor Ghibu, pedagog, teolog şi ziarist. A fost „referent şcolar” la Arhiepiscopia Sibiului, profesor de Pedagogie la Universitatea din Cluj (1919-1945), autorul multor lucrări de pedagogice, istoria culturii româneşti, probleme confesionale din Ardeal în perioada interbelică etc., membru corespondent al Academiei Române (1919). A murit în Sibiu la 31 octombrie 1972.

IUNIE

9 iunie 1893 – S-a născut în Boteni, jud. Dâmboviţa, Teodor M. Popescu, profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1927-1959), unul din cei mai iluştri istorici bisericeşti din secolul al XX-lea; deţinut politic în închisorile comuniste (1959-1963). A murit în Bucureşti la 4 aprilie 1973.

2 iunie 1247 – Regele Bela IV al Ungariei dă o diplomă cavalerilor ioaniţi, în care erau consemnate mai multe formaţiuni politice româneşti la sud de Carpaţi: voievodatul lui Litovoi pe Jiu până în Ţara Haţegului, cnezatele lui Ioan şi Freaş în dreapta Oltului şi „ţara lui Seneslau, voievodul românilor”, în stânga Oltului, cu centrul în zona Argeşului. Diploma dă şi unele date privitoare la organizarea bisericească a românilor.
5 iunie 1779 – S-a născut în Avrig, jud. Sibiu, Gheorghe Lazăr, repzentant de frunte al iluminismului românesc, cu studii la Viena, fost profesor la şcoala teologică de la Sibiu (1811-1815), apoi la şcoala românească superioară de la Mănăstirea „Sf. Sava” din Bucureşti (1818-1823). A murit în Avrig la 17 septembrie 1823.
5 iunie 1871 – S-a născut în Botoşani marele savant Nicolae Iorga, istoric, literat, ziarist şi om politic, profesor la Universitatea din Bucureşti (1893-1940), fondatorul unor importante instituţii de cercetare istorică şi al „Universităţii populare” de la Vălenii de Munte, îndrumătorul unor ziare şi reviste („Neamul românesc”, „Neamul românesc literar; „Revista istorică”, etc), preşedinte al Consiliului de Miniştri (1931-1932), ministru al Instrucţiunii şi Cultelor, preşedinte al Senatului şi al Camerei Deputaţilor etc. Şi-a consacrat peste 50 de ani de viaţă cercetărilor istorice, concretizate în câteva mii de titluri (100 de volume, peste 12.000 de studii şi articole, recenzii) care privesc istoria românilor şi cea universală; aproape 500 de studii privesc trecutul Bisericii şi al artei eclesiale româneşti. Membru corespondent (1897), apoi titular (1910) al Academiei Române, precum şi al unor Academii străine, doctor honoris causa al mai multor Universităţi străine.
6 iunie 1948 – A avut loc înscăunarea celui de al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Marina.
10 iunie 1693 – S-a sfinţit mănăstirea Hurezi din jud. Vâlcea, ctitoria domnitorului martir Constantin Brâncoveanu.
12 iunie 1854 – A murit Alexandru Scarlat Sturza (n. 1791 în Iaşi), filosof creştin, diplomat în cadrul Ministerului de Externe din Sankt Petersburg. A publicat mai multe lucrări teologice în limbile: rusă, greacă, franceză şi germană, care au fost apoi strânse şi reeditate în patru volume la Paris; a făcut traduceri în limba franceză din literatura omiletică rusă, publicate la Paris. O parte din lucrările sale au fost traduse şi în limba română încă din secolul al XIX-lea.
12 iunie 1977 – Alegerea celui de al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Iustin Moisescu, până atunci mitropolit al Moldovei şi Sucevei; înscăunat la 19 iunie 1977 (+ 31 iulie 1986)-
13 iunie 1641 – Aşezarea moaştelor Cuvioasei Parascheva în biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, dăruită de Patriarhia ecumenică din Constantinopol domnitorului Vasile Lupu, drept mulţumire pentru că plătise toate datoriile acesteia.

16 iunie 1753 – A murit mitropolitul Neofit Cretanul (Criteanu) al Ţării Româneşti (1738-1753), entuziast sprijinitor al activităţii cultural-editoriale.

16 iunie 1872 – S-a născut în Câmpulung Moldovenesc Vasile Gheorghiu, preot şi profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1901- 1938), unul din cei mai de seamă teologi biblişti ortodocşi, autor a numeroase lucrări de specialitate; membru de onoare al Academiei Române (1938). A murit la 29 noiembrie 1959 în Cut, jud. Neamţ.
19 iunie 1887 – S-a născut în Cernăteşti, jud. Buzău, Şerban Ionescu, profesor de Morală la Facultatea de Teologie din Bucureşti; participant la mai multe întruniri ecumenice peste hotare, autor de lucrări de Morală socială şi Filosofie morală. A murit în Bucureşti la 1 aprilie 1957.
19 iunie 1929 – S-a născut în Telega, jud. Prahova, Ion Bria, preot şi cadru didactic la Institutul teologic din Bucureşti, între anii 1973-1994 a lucrat în Consiliul Ecumenic al Bisericilor de la Geneva. Participant la numeroase întâlniri ecumenice, autor al unor lucrări cu profil dogmatic, misionar şi ecumenic. A murit la Geneva la 1 iulie 2002, înmormântat la Cernica.
20 iunie 1992 – Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor noi sfinţi de neam român, între care: domnitorii Ştefan cel Mare şi Constantin Brâncoveanu, mitropolitul Antim Ivireanul, Daniil Sihastrul, preoţii mărturisitori Moise Măcinic din Sibiel şi Ioan din Galeş.
22 iunie 1834 – A trecut la cele veşnice mitropolitul Grigorie Dascălul al Ţării Româneşti (1823-1834, cu o întrerupere între anii 1829-1833, când a fost exilat la Chişinău şi Buzău din dispoziţia autorităţilor ruseşti de ocupaţie). A fost un remarcabil traducător din literatura patristică şi post patristică greacă. În anul 2005 Sf. Sinod al Bisericii noastre l-a trecut în rândul sfinţilor, cu prăznuire în această zi.
28 iunie 1873 (16 iunie st.n.) – A trecut la cele veşnice mitropolitul Ardealului Andrei Şaguna (vicar din 1846, episcop din 1848, arhiepiscop şi mitropolit din decembrie 1864). Datorită demersurilor sale, s-a reînfiinţat vechea Mitropolie a Ardealului (desfiinţată de Curtea imperială din Viena în 1701), care a fost organizată apoi potrivit Statutului organic din 1868; a reorganizat Institutul teologic pedagogic din Sibiu, a înfiinţat Tipografia patriarhală(1850), în care au apărut zeci de cărţi (de slujbă, teologice, Gimnaziul din Braşov, care îi poartă numele şi a coordonat activitatea celor aproximativ 800 de şcoli primare din Arhiepiscopia Sibiului; a fost implicat direct şi în viaţa naţional-politică a românilor ardeleni.
28 iunie 1878 – S-a născut în Bucovina Valerian Şesan, preot, profesor de Drept bisericesc la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1913-1940), decan al acesteia şi rector al Universităţii de acolo; a publicat diverse lucrări în specialitatea sa. A murit în Cernăuţi la 10 mai 1940.
30 iunie 1939 – Alegerea celui de al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim Munteanu, până atunci mitropolit al Moldovei şi Sucevei (învestit şi înscăunat la 5 iulie 1939; + 27 februarie 1948).

IULIE

2 iulie 1504 – A trecut la cele veşnice domnitorul Ştefan cel Mare al Moldovei, mare ctitor de locaşuri sfinte şi apărător energic al hotarelor ţării sale. Canonizat de Sf. Sinod al Bisericii noastre în 1992 şi prăznuit în fiecare an în această zi.

5 iulie 1832 – S-a născut în Caţa, jud. Braşov, preotul Ioan Popescu, profesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (1861-1892), autor de manuale de Pedagogie şi Psihologie, prim secretar al Astrei şi redactor al revistei „Transilvania”, membru în comitetul de conducere al Partidului Naţional Român din Transilvania, membru corespondent al Academiei Române (1877). A murit în Sibiu la 15 martie 1892.
6 iulie 1865 – Se înfiinţează Episcopia Caransebeşului, primul ei cârmuitor fiind braşoveanul Ioan Popasu (1865-1889).
11 iulie 1910 – S-a născut în satul Socet, jud. Hunedoara, Liviu Stan, profesor de Drept bisericesc la Academia teologică, „Andreiană” din Sibiu (1937-1948), apoi la Institutul teologic din Bucureşti (1948-1972), cel mai renumit canonist al Bisericii noastre, cu numeroase lucrări de specialitate (între care şi cartea Mirenii în Biserică, participant la mai multe întruniri ecumenice peste hotare. A murit în Bucureşti la 1 aprilie 1973.
12 iulie 1912 – S-a născut Nicolae Steinhardt, evreu încreştinat, filosof şi jurist, cu o detenţie în închisorile comuniste (1959-1964), călugărit la mănăstirea Rohia, autorul unor lucrări cu profil teologic şi filosofic. A murit la 30 martie 1989.
13 iulie 1774 – Generalul rus Petru Saltâkov dăruieşte mitropolitului Grigorie II al Ţării Româneşti moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov, care au fost aşezate în catedrala mitropolitană (azi patriarhală) din Bucureşti. Prăznuit la 27 octombrie.
15 iulie 1818 – S-a născut în Răzălăi-Soroca Iosif Naniescu, viitor egumen la câteva mănăstiri din Ţara Românească, profesor de Religie în Bucureşti, episcop de Argeş (1873-1875), apoi mitropolit al Moldovei (1875-1902); în timpul păstoririi lui s-a construit catedrala mitropolitană din Iaşi (1881- 1887); membru de onoare al Academiei Române (18888). A murit în Iaşi la 26 ianuarie 1902.
16 iulie 1838 – S-a născut în Pângărăcior, jud. Neamţ, Silvestru Bălănescu, profesor de Seminar şi la Facultatea de Teologie din Bucureşti, apoi episcop la Huşi (1886-1900), traducător al unor lucrări teologice ruseşti în româneşte. A trecut la cele veşnice la 25 noiembrie 1900.
18 iulie 1868 – S-a născut în Topliţa, jud. Harghita, Ilie Miron Cristea, devenit secretar şi consilier la Arhiepiscopia Sibiului, episcop la Caransebeş (1909- 1919), mitropolit primat (1920), apoi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925). Militant pentru Unirea din 1918, regent (1927-1930), prim-ministru (1938-1939), militant pe plan ecumenic, membru de onoare al Academiei Române (1919), fondatorul unor aşezăminte şcolare şi sociale, iniţiatorul ediţiei sinodale a Bibliei din 1936. A murit la Cannes în Franţa la 6 martie 1939, fiind îngropat în catedrala patriarhală din Bucureşti.
18 iulie 1905 – S-a născut în Poiana, jud. Bacău, Dumitru Fecioru, consilier patriarhal şi profesor la Institutul teologic din Bucureşti unul din cei mai activi traducători din literatura patristică greacă în româneşte, mai ales de Sf. Ioan Gură de Aur. A murit în Bucureşti la 22 februarie 1988.
18 iulie 1921 – Se înfiinţează Episcopia ortodoxă a Clujului (din 1973 Arhiepiscopie), primul episcop fiind Nicolae Ivan (+1936).
20 iulie 1874 – S-a născut în Celei, jud. Olt, istoricul bisericesc Nicolae Dobrescu, profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti şi membru corespondent al Academiei Române. A murit la 10 iulie 1914.
20 iulie 1921 – S-a promulgat „Legea clerului militar”, cu o Episcopie a Armatei, niţial cu sediul în Bucureşti , apoi la Alba Iulia.
22 iulie 1951 – S-a născut în Dobreşti, jud. Timiş, I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei (din botez Dan-Ilie), doctor în teologie de la Strasbuourg şi Bucureşti, profesor şi director la Institutul ecumenic de la Bossey, Elveţia eminent ecumenist şi om de cultură, participant la zeci de întruniri cu profil ecumenic sau de alt gen. La 7 iunie 1990 ales mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, înscăunat la 1 iulie 1990.
26 iulie 1401 – Recunoaşterea Mitropoliei Moldovei şi a mitropolitului Iosif de către Patriarhia ecumenică din Constantinopol.
29 iulie 1806 – S-a născut în Sălişte, jud. Sibiu, Dionisie Romano, profesor în Buzău, apoi director al Seminarului din Bucureşti, participant la Revoluţia din 1848, egumen la două mănăstiri din Oltenia, stareţ la mănăstirea Neamţ, episcop la Buzău (1859-1873), autor de manuale didactice pentru seminarii i traduceri, membru de onoare al Societăţii Academice Române (1868). A murit la Buzău, 18 ianuarie 1873.
31 iulie 1986 – Moare patriarhul Iustin Moisescu, îngropat în catedrala patriarhală din Bucureşti.
AUGUST

4 august 1948 – Autorităţile de stat comuniste au promulgat „Legea pentru regimul general al cultelor din România”, cu prevederi dure pentru acestea, inclusiv pentru Biserica Ortodoxă Română.

6 august 1871 – S-a născut Ion Popescu Pasărea, profesor de Muzică psaltică la Seminariile „Central” şi „Nifon” din Bucureşti, autor a numeroase cărţi de muzică psaltică, cel care a fondat, „Asociaţia generală a cântăreţilor bisericeşti din România”. A murit la 10 aprilie 1943.
9 august 1580 – S-a născut în Sălişte, jud. Sibiu Ioan Lupaş, profesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, preot şi protopop în Sălişte, profesor la Universitatea din Cluj (1919-1946), deputat, ministru, autor a numeroase studii de istoria românilor şi a Bisericii noastre, membru titular al Academiei Române (1916); deţinut politic în închisoarea de la Sighet (1950-1955). A murit în Bucureşti la 3 iulie 1967.
12 august 1856 – S-a născut în Trohani, jud. Vaslui, viitorul mitropolit primat al României Athanasie Mironescu (1909-1911), fost profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, apoi episcop al Râmnicului (1898-1909), autor de lucrări teologice şi traduceri din limba germană; membru de onoare al Academiei Române (1909). A murit la 9 octombrie 1931.
13 august 1391 – Patriarhul ecumenic Antonie IV declară mănăstirea „Sf. Mihail” din Peri (Maramureş) stavropighie patriarhală; fusese refăcută de fraţii Balac şi Drag, fiii lui Sas Vodă al Moldovei şi nepoţii lui Dragoş Vodă.
14 august 1849 – S-a născut în Iaşi Gherasim Timuş, profesor de Vechiul Testament la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1884-1893), episcop la Argeş (1893-1911), autorul unor lucrări de specialitate şi traduceri din limba franceză (Dogmatica mitropolitului Macarie Bulgacov al Moscovei ş.a.). A murit la 22 decembrie 1911.
15 august 1517 – S-a sfinţit mănăstirea de la Curtea de Argeş, ctitoria lui Neagoe Vodă Basarab, de către patriarhul Teolipt al Constantinopolului, mitropolitul Macarie al Ţării Româneşti şi alţi ierarhi şi egumeni, greci şi români.
15 august 1714 - Domnitorul Constantin Brâncoveanu al Ţării Româneşti, împreună cu cei patru fii ai săi – Constantin, Ştefan, Radu şi Matei – şi sfetnicul Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Istanbul (Constantinopol) din dispoziţia autorităţilor otomane. În iunie 1992, Sf. Sinod al Bisericii noastre i-a trecut în rândul sfinţilor, cu prăznuire în ziua de 16 august.
18 august 1887 – S-a născut în Tunari, jud. Dolj, Toma G. Bulat, profesor la Facultăţile de Teologie din Chişinău şi Bucureşti (1927-1947), autorul a numeroase studii de istorie bisericească. A murit în Bucureşti la 12 mai 1979.
19 august 1925 – S-a deschis lucrările Conferinţei internaţionale a „Creştinismului practic” la Stockholm, la care a participat şi o delegaţie a Biserici noastre, în frunte cu mitropoliţii Nicolae Bălan al Ardealului şi Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei.
27 august 1850 – Se inaugurează „Tipografia Diecezană” (mai târziu „Arhidiecezană”) din Sibiu, prin grija lui Andrei Şaguna, fiind astăzi cea mai veche tipografie din ţară care funcţionează fără întrerupere.
28 august 1870 – S-a născut în Tincova, jud. Caraş Severin Timotei Popovici, compozitor şi dirijor, cu studii muzicale la Iaşi (cu Gavriil Musicescu ), profesor de Muzică vocală şi instrumentală la Institutul teologic-pedagogic (1899-1919) şi la Şcoala normală „Andrei Şaguna” din Sibiu (1919-1936), dirijor al corului catedralei mitropolitane din Sibiu (1899-1940). A murit în Lugoj la 11 iulie 1950.
29 august 1975 – Se înfiinţează Facultatea de Teologie din Cernăuţi în cadrul Universităţii de acolo.
30 august 1920 – Se reînfiinţează Episcopia ortodoxă a Oradiei, existentă şi azi, primul episcop fiind Roman Ciorogariu (1921-1936).
31 august 1898 – S-a născut în Hodoreasca, jud. Gorj, teologul neotestamentar Haralamebie Rovenţa preot şi profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1929-1946), autorul multor lucrări de specialitate ; un timp preşedinte al „Asociaţiei generale a clerului din România”. A murit în

Bucureşti la 17 iunie 1946.

SEPTEMBRIE

1 septembrie 1803- S-au deschis cursurile Seminarului teologic de la Mănăstirea Socola de lângă Iaşi, care a funcţionat până în anul 1948.

1 septembrie 1847 – S-a născut în Ilişeşti, jud. Suceava, Simeon Florea Marian, preot-paroh, apoi profesor de Religie în Suceava, reputat folclorist şi etnograf, cu zeci de culegeri de folclor din toate zonele locuite de români, dar şi cu studii despre sărbători, datini româneşti ş.a.; membru titular al Academiei Române (1881). A murit în Suceava la 11 aprilie 1907.
3 septembrie 1470 – S-a făcut sfinţirea mănăstirii Putna, ctitoria lui Ştefan cel Mare, de către mitropolitul Teoctist I, episcopul Tarasie al Romanului şi alţi 62 de slujitori (egumeni, preoţi şi diaconi).
4 septembrie 1886 – S-a născut în Naipu, jud. Giurgiu, viitorul ierarh Tit Simedrea (din botez Teodor), preot paroh, arhiereu-vicar la Bucureşti, episcop la Bălţi, apoi mitropolit al Bucovinei (1941-1945), autorul unor lucrări referitoare la cultura românească medievală. A murit în mănăstirea Cernica la 9 decembrie 1971.
5 septembrie 1842 – S-a născut în Sohodol-Bran, jud. Braşov, Ilarion Puşcariu, rofesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, consilier apoi vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (hirotonit arhiereu în 1921), autor de manuale de teologie şi lucrări de istorie bisericească; membru de onoare al Academiei Române (1916). A murit la 8 septembrie 1922.
9 septembrie 1916 – S-a născut în Războieni, jud. Neamţ, scriitorul Virgil Gheorghiu, stabilit în 1944 în Occident (din 1948 la Paris), hirotonit preot în 1963. A scris mai multe romane în limba franceză, cel mai cunoscut fiind „La vingt cinquième heure” (Ora 25), reeditat mereu şi tradus în mai multe limbi,ecranizat la Hollywood. A murit la Paris la 26 iunie 1992.
12 septembrie 1882 – S-a născut în satul Cenade, jud. Alba, poetul, prozatorul şi ziaristul Ion Agârbiceanu, devenit preot în Bucium_Şasa jud. Alba, Orlat, jud. Sibiu, apoi în Cluj, deputat şi senator. A scris lucrări teologice, dar mai ales romane şi nuvele cu subiecte din lumea satelor ardelene (Arhanghelii, Legea trupului, Legea minţii, Vremuri şi oameni, Vâltoarea, File din cartea naturii, Domnişoara Ana, Strigoiul). Membru corespondent al Academiei Române (1919), apoi titular (1955). A murit în Cluj la 28 mai 1963.
14 septembrie 1488 – S-au încheiat lucrările de zidire a bisericii la mănăstirea Voroneţ, ctitoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (începute la 28 mai 1488).