Propunere: Considerăm necesar să se ofere explicații și definiții despre ce reprezintă produsele din ierburi pentru fumat.
Amcham (JTI, BAT, PMI)
Problema 1 a devenit problema 5.
Descrierea problemei şi dimensiunea acesteia a fost modificate şi completată. În ceea ce priveşte neclaritatea, care sunt produsele din ierburi pentru fumat etc. în proiectul de lege se va da definiţia acestor noţiuni, inclusiv definiţia pentru produse asociate cu produsele din tutun.
Opțiunile propuse
Problema 2. Eficiența politicilor de control al tutunului
Articolul 5.3 din CCCT urmărește să protejeze procesul legislativ de influență excesivă. Nimeni nu ar trebui să exercite o influență nejustificată asupra legislatorilor. Acest articol își propune să păstreze integritatea procesului legislativ, în special, prin evitarea comportamentului ilicit. Acesta prevede că autoritățile nu trebuie să accepte ca politicile propuse să fie influențate de către agenții economici.
Excluderea oricărei părți interesate din procesul de reglementare nu trebuie să se întâmple și nu este adecvată, ea nu este soluția pentru a aborda obiectivele articolului 5.3, și anume prevenirea influenței nejustificate.
Principiile bunei guvernări sunt reflectate în articolele constituționale (în special art. 1 (3), art. 34, art. 52, art. 126. De asemenea trebuie menționate și principiile dreptului internațional cum sunt democrația participativă, de non-discriminare, libertatea de exprimare, precum și independența și imparțialitatea factorilor de decizie. Principiile naționale conținute în art. 4 (2) și art. 4 (3) din Legea nr. 780 din 27.12.2001 privind procesul legislativ și articolul 5.3 se referă la faptul că implementarea trebuie să fie " în conformitate cu legislația națională". Industria tutunului face parte din soluție, ea participă în mod constructiv la dezbaterile de reglementare și presupune acțiuni având drept obiective transparența politicilor publice în raport cu autoritățile.
Propunere: Este necesar ca Articolul 5.3 din CCCT să fie pus în aplicare în conformitate cu legislația națională. Articolele Constituționale 34 - dreptul la informare și 52 - dreptul la petiționare, sugerează că beneficiile fundamentale ale democrației participative și o bună reglementare nu sunt în conformitate cu articolul 5.3 din CCCT care are în general un caracter de recomandare (Vezi ANEXA 2).
Potrivit art. 5 al Legii nr. 239 din 13.11.2008 privind transparența procesului legislativ, care prevede principiile de transparență a procesului legislativ, autoritățile ar trebui să asigure informarea adecvată a populației (inclusiv industria tutunului), cu privire la modificările posibile și de a se asigura că toate părțile interesate participă la procesul de luare a deciziilor. Mai mult decât atât, în conformitate cu art. 6 din prezenta lege orice parte interesată are dreptul de a fi implicată la orice nivel al procesului decizional și (inclusiv, dar nu limitat la recomandări, propuneri solicitând informații în conformitate cu Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație). În plus, art. 7 din Legea nr. 239 cere de la autorități să consulte toate părțile interesate atunci când adoptă acte legislative. Este de remarcat faptul că Legea nr. 239 prevede de asemenea obligația de a oferi posibilitatea egală de participare la procesul legislativ a tuturor părților interesate (art. 5).
Ținând cont de cele menționate este recomandabil să fie eliminată prevederea cu referire la interzicerea parteneriatului cu și a tuturor contribuțiilor din partea industriei tutunului. Industria tutunului, asemenea altor agenți economici din țară sau companii multinaționale participă activ și se implică în lupta cu comerțul ilicit cu produse din tutun, contribuie prin proiecte de responsabilitate socială și prin acte filantropice la dezvoltarea culturii și a societății din Republica Moldova.
Amcham (JTI, BAT, PMI)
Conform HG Nr. 1230 din 24.10.2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi monitorizare a eficienţei actului de reglementare şi suplimentar sau ad minima prin analogie, Conform art. 5, p.3 a CCCT şi conform legii Nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la Conflictul de interese, MS nu este obligat să organizeze consultări, şedinţe separate cu reprezentanţii industriei tutunului. Dar în scopul facilitării procesului de perfecţionare a documentului și a luării în consideraţie a recomandărilor expertului şi ale GL pentru reglementarea activităţii de întreprinzător reprezentanţii industriei tutunului au fost invitaţi la Şedinţa GL din 19 august 2013, la care au fost prezenţi diverși reprezentanţi ai instituţiilor publice, ale societăţii civile, dar nu s-au prezentat. Procesul-verbal al Şedinţei GL e anexat.
Conform CEDO art. 9 al. 2, art. 11 al. 2 și art. 2 din Protocolului nr. 4 la CEDO și jurisprudenţei CtEDO, limitarea unor drepturi și libertăți fundamentale e posibilă prin lege, cu condiţia unei justificări legitime, precum este coordonarea unor interese divergente în cadrul unor colizii de drepturi, balanța fiind de partea interesului public în vederea protecției sănătății publice. Prin urmare, reglementarea va avea drept consecință restrîngerea anumitor drepturi subiective cu stabilirea unui regim pentru exercitarea drepturilor, dar nicidecum nu diminuarea lor.
În plus, în ce privește ingredientele e bine de știut că:
Principalul ingredient din ţigarete este tutunul. Pe lângă tutun, producătorii de ţigarete utilizează ingrediente şi alte componente.
Există două tipuri principale de ingrediente adăugate la tutunul folosit pentru producerea ţigaretelor – ingrediente de aromare şi ingrediente care facilitează procesul de fabricaţie sau care prelungesc termenul in care produsele își păstrează proprietățile inițiale.
Ingredientele de aromare contribuie la gustul de tutun al fumului de ţigaretă şi creează caracteristicile specifice de gust ale fiecărei mărci. Exemple de astfel de ingrediente includ extrasele naturale şi uleiurile esenţiale din ierburi aromatice, din condimente sau fructe, precum şi substanţe aromatizate naturale, identic naturale sau artificiale. Agenţii de umidificare, apă și altele constituie exemple de ingrediente care facilitează procesul de fabricaţie prin păstrarea umidităţii şi pliabilităţii tutunului sau prelungesc perioada în care produsele își păstrează proprietățile inițiale. În plus, se folosesc şi materiale precum hârtie şi filtre pentru ţigarete, care la rândul lor conţin diferite ingrediente.
Toate ţigaretele, cu sau fără ingrediente adăugate, sunt periculoase pentru sănătate. Fundamentarea ştiinţifică pentru reglementarea ingredientelor din produsele din tutun nu a fost încă analizată pe o scară largă. În prezent, nu există metode de testare ştiinţifice acceptate la nivel internaţional pentru evaluarea ingredientelor din produsele din tutun.
În ceea ce priveşte interzicerea produselor cu arome caracterizatoare (sau caracteristice), în special a produselor mentolate (inclusiv cele cu capsule mentolate în filtru), a țigaretelor cu diametru mic (așa-numitele “slims” și "super-slims, precum și interzicerea plasării pe piaţă a produselor din ierburi pentru fumat (destinat de a fi utilizat în narghilele), considerăm că această măsură va determina o contracţie semnificativă din totalul pieţei legale, o reorientare a consumului către produse similare venite pe canale ilicite, precum şi diminuarea corespunzătoare a veniturilor bugetare.
Este necesar de menționat faptul că anumite soiuri de tutun prezintă o ”aromă caracterizatoare”, iar în contextul în care tutunul este un ingredient, iar cel de tip ”Oriental” este cunoscut ca aromat, acesta poate fi interzis din conținutul țigaretelor care sunt comercializate în Republica Moldova. Cele mai populare țigarete comercializate spre consum sunt țigaretele de tipul ”American Blend” (ameste american), obținute dintr-un amestec de tutunuri Virginia, Oriental și Burley. Aceste țigarete sunt consumate în marea majoritate a țărilor europene și în SUA. Ținând cont de faptul că tutunul ”Burley” având o aromă caracterizatoare, iar ”Oriental” care necesită aditivi pentru prelucrare, este necesară o interpretare cât mai complexă a ceea ce se înțelege prin aditivi și arome caracterizatoare.
Mai mult ca atât, nu există dovezi științifice care să ateste faptul că fumătorii vor renunța la fumat dacă vor fi eliminate ingredientele, inclusiv tipurile de tutun cu aromă caracterizatoare.
În acest context şi având în vedere situaţia economică curentă, este imperios necesar a se face o analiză aprofundată a impactului pe care măsura de interzicere a așa-numiților aditivi în baza criteriilor generale de toxicitate, adicție și atracție (care necesită la rândul lor o analiză mai complexă și o definiție exactă), ar putea-o avea asupra veniturilor la bugetul de stat din accize şi TVA, asupra exporturilor de produse finite, asupra comerţului ilicit cu ţigarete, precum şi a impactului social.
Propunere: Dacă va fi revăzută problematica actualei raportări și după aprecierea carențelor acesteia se va ajunge la necesitatea introducerii unei raportări mai costisitoare, electronice, trebuie să se țină seama de următoarele aspecte: În ceea ce privește raportarea electronică prevăzută de AIR este recomandabil ca autoritățile de control să admită utilizarea unor sisteme deja existente în Europa, cum ar fi EMTOC (Model Electronic de Control al Tutunului). Aceasta reprezintă o aplicație web din Uniunea Europeană care permite transmiterea în siguranță a listelor de ingrediente din produsele din tutun către autoritățile implicate. EMTOC este în conformitate cu Ghidul practic UE și Directiva Europeană 2001/37. Datele prezentate la EMTOC sunt accesibile numai autorităților naționale de reglementare competente. Autoritățile naționale ale unui stat membru al UE au acces numai la datele transmise de statul membru respectiv. EMTOC este disponibil pentru submiterea obligatorie a ingredientelor în Austria, Bulgaria, Olanda și în bază de voluntariat în Belgia, Danemarca, Germania, Malta și Polonia.
În ce privește interdicțiile propuse la ingrediente, acestea trebuie revăzute, după cum urmează:
Reglementarea ingredientelor în baza principiului “atractivității“ este lipsită de temei științific credibil. Produsele din tutun, cu ingrediente adăugate, nu sunt mai dificil de renunțat decât la cele care nu conțin componentele adăugate.
De asemenea nu exista o baza științifică pentru măsurarea potențialului de dependență și nu a fost identificat niciun ingredient care să crească, în sine, potențialul de dependență.
Este recomandabil să fie exclusă noțiunea și conceptul de “atractivitate", ca fiind unul pur subiectiv. În acest sens este inacceptabil să fundamentăm o politică publică de reglementare a ingredientelor conținute în produsele din tutun. Conceptul de "atractivitate" este lipsit de orice temei probatoriu și este în mod inerent nesigură și arbitrară. Nu există criterii științifice stabilite care ar fi fost elaborate pentru a evalua și reglementa în bază de "atractivitate" produsele din tutun. Există o lipsă de metode standardizate pentru evaluarea atractivității conținutului produselor din tutun.
Este inacceptabilă idea conform căreia o politică obiectivă a reglementării ingredientelor ar putea să transforme fumatul într-o activitate mai puţin plăcută.
Fumatul este alegerea persoanelor adulte. Ingredientele facilitează alegerea, deoarece acestea joacă un rol important în dezvoltarea mărcilor de țigarete care să răspundă preferințelor consumatorilor, în special în privința gustului și al aromei. Ingredientele contribuie la menținerea tutunului în stare umedă, în general menține consistența și calitatea de-a lungul timpului și facilitează procesul de fabricație. Iar investițiile în mărcile de țigarete duc la concurență loială
Amcham (JTI, BAT, PMI)
Problema 3 a devenit problema 4.
A fost descrisă problema şi cauzele acesteia. De asemenea s-a explicat necesitatea schimbărilor.
Opțiunile propuse
Problema 4. Ambalarea şi etichetarea
Reiterare comentariu similar
În plus la definirea soluțiilor ar trebuie să se țină seama de următoarele:
În ceea ce privește mijloacele de comunicare, cercetările oficiale sugerează că televiziunea este în rândul adulților și al minorilor o sursă importantă de informare cu privire la riscurile pe care le are fumatul asupra sănătății. O altă sursă principală de informare pentru minori sunt școlile. Ziarele, revistele și Internetul sunt de asemenea surse importante de informare. Astfel reglementări care ar viza aceste surse de informare în masă, de genul campaniilor de prevenire sau de informare despre dauna fumatului ar fi mult mai eficiente decât avertismentele de sănătate mărite și disproporționate.
Introducerea prevederilor referitoare la mărirea avertismentelor de sănătate, în speță introducerea avertismentelor pictoriale mărite (ilustrație plus text) pe ambele părți, precum si posibilitatea introducerii standardizării complete a ambalajelor produselor din tutun (inclusiv culorile și caracterele înscrisurilor) pot fi interpretate ca restrângeri evidente ale dreptului de a folosi mărcile comerciale, incluzând mărci verbale, figurative si nume de comerț. Reducerea suprafeței de afișare la 25% din totalul suprafeței pachetului, cât și propunerile de standardizare ale formatelor (si formelor) pachetelor (forma cuboidă) în care se vând produsele exclud drepturile de proprietate industrială pre-dobândite ale titularilor, echivalând cu o expropriere sau anulare a acestora, elimină funcțiile inerente ale acestora (imposibilitatea de a distinge între produse de același gen) și descurajează orice forma de inovație.
Măsura supradimensionării avertismentelor de sănătate la 75%, precum şi a dimensiuni minime ale lăţimii şi grosimii pachetului pot avea ca primă consecinţă erodarea politicilor de poziţionare de marcă şi înlocuirea acestora cu o poziţionare de preţ. Astfel, concurenţa bazată pe preţ poate pune în pericol veniturile la bugetul de stat, adaosurile comerciale din lanţul de distribuţie al produselor, precum şi o potenţială scădere a numărului de locuri de muncă din comerţul cu amănuntul.
Restricţiile privind forma pachetelor de carton pentru ţigări va restrânge capacitatea industriei tutunului de a adăuga complexitate la un pachet de tutun şi elimină un obstacol important în calea contrafacerii. Complexitatea ambalajului pentru țigări este prima şi cea mai bună linie de apărare împotriva contrafacerii. Imprimarea hi-tec, caracteristicile de design îmbunătăţite şi actualizarea constantă a designului de ambalaj şi forma pachetului prezintă obstacole considerabile şi costisitoare pentru contrafacere.
Potrivit art.126 din Constituția Republicii Moldova, economia Republicii Moldova este o economie de piață bazată pe proprietatea privată și libera concurență, inviolabilitatea investițiilor (inclusiv străine) sunt protejate și în conformitate cu Art.128, Republica Moldova garantează drepturile de proprietate (inclusiv intelectuală). Mai mult decât atât, articolul 9 din Legea 81 din 18.03.2004 cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător obligă autoritățile publice să respecte drepturile investitorilor străini. Propunerile din AIR sunt contrare principiilor prevăzute de articolul 4 alineatul (3) litera a) din Legea nr. 780 din 27.12.2001 cu privire la procesele legislative, care prevede că, atunci când se adoptă o lege trebuie respectată regula de oportunitate.
Angajamentele internaționale sunt de asemenea încălcate, inclusiv Acordurile Organizației Mondiale a Comerțului cu privire la Aspectele legate de Comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală ("TRIPS"), Acordul privind Barierele Tehnice în calea Comerțului ("BTC "), Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale Organizației din Paris, Convenția pentru Protecția Proprietății Intelectuale (” Convenția de la Paris"). Propunerile din AIR afectează, de asemenea, investițiile efectuate de producători care sunt protejate în cadrul acordurilor comerciale bilaterale cum ar fi acordurile bilaterale (tratate) cu privire la protejarea reciprocă a investițiilor semnate între Republica Moldova și România, Rusia, Ucraina, și Luxemburg:
1. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Belgia - Luxemburg privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Chișinău la 21.05.1996 (document ratificat - Legea nr. 995-XIII din 15.10.1996 ), în vigoare din 20.04.2002.
2. Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 14.08.1992. (Document Ratificat - Legea nr. 861-XIII din 31.05.1996), în vigoare din 15.06.1997.
3. Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Chișinău la 29.08.1995. (Document Ratificat - legea nr. 762-XIII din 06.03.1996), în vigoare din 27.05.1996.
4. Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor de capital, semnat la Moscova la 17.03.1998. (Ratificarea documentului - Hotărârea Parlamentului nr. 64-XIV din 25.06.1998), în vigoare din 18.07.2001.
Acordul OMC privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuala legate de comerț (“TRIPS”). Articolul 15 (4) din TRIPS prevede în mod expres că natura produselor cărora li se va aplica o marcă de fabrică sau de comerț nu va constitui un obstacol la înregistrarea mărcii. De asemenea articolul 20 din TRIPS prevede că “Folosința unei mărci de fabrică sau de comerț în cursul unor operațiuni comerciale nu va fi împiedicată de o manieră nejustificată prin cerințe speciale, cum ar fi folosința cu a unei alte mărci, folosința sub o formă specială, sau folosința de o manieră care să dăuneze capacității sale de a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.”
Propunere: În cazul în care după revizuirea problematicii ambalării și etichetării conform comentariului 16, autorii totuși vor ajunge la o opțiune, alta decât ”a nu face nimic”, la definirea acesteia se recomandă a se lua în considerare următoarele:
Este recomandabilă eliminarea sintagmei "prin rotație". Pe de o parte pentru că se introduc costuri suplimentare pentru producători, iar pe de altă parte, pentru că producătorul nu are controlul asupra momentului când produsele sunt vândute, astfel încât autorităţile de control pot decide că respectivele produse nu mai corespund avertismentului anual şi trebuie, în consecinţă retrase de pe piaţă.
Modificările propuse în AIR ridica întrebări privitoare la respectarea Constituției Republicii Moldova (Art. 34 – dreptul la informare și Art. 46 - dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia etc.), tratatelor relevante privind protecția proprietății industriale la care Moldova este parte precum și legislației naționale.
Este evidentă încălcarea prevederilor legislației naționale și internaționale prin acceptarea propunerilor expuse în AIR, o consecința directa a acesteia privind imposibilitatea consumatorului de a distinge între produse ce vor avea ambalaje, forme, formate uniformizate.
Referitor la standardizarea formei pachetelor de ţigarete, este de menționat că această măsură presupune eliminarea tuturor formelor de prezentare a mărcii – mărci comerciale, logo-uri, combinaţii de culori şi elemente grafice – cu excepţia numelui de marcă, ce ar fi prezentat într-un font uniform și identic pentru toate mărcile existente pe piaţă. Toate pachetele ar avea o culoare neutră standard, cu excepţia avertismentelor de sănătate obligatorii. Potrivit susţinătorilor ambalajului fără însemne grafice, scopul ar fi ca toate pachetele să devină neatractive, iar avertismentele de sănătate să iasă mai mult în evidență.
Adoptarea unei astfel de măsuri poate avea o serie de consecinţe negative, respectiv:
- restricționarea formei și culorilor pachetului ar încălca obligaţiile legale cu privire la proprietatea intelectuală şi a dreptului comercial internaţional;
- prin limitarea competiţiei doar cu privire la preţ, ambalajul propus va duce la scăderea preţului ţigărilor şi creşterea consumului;
- introducerea ambalajului propus va stimula atât cererea, cât şi oferta de ţigarete provenite din comerţul ilicit deoarece contrafacerea va fi mult facilitată. În plus, va creşte cererea de ţigarete de marcă pe piaţa neagră.
În ceea ce privește eliminarea de pe pachet a nivelurilor de gudron, nicotină și emisiilor de monoxid de carbon, este recomandabil ca legislatorii păstreze pe pachete acești indicatori ținând cont de practica internațională în acest sens.
În același timp este recomandabil ca autoritățile să ia în considerare metodologiile internaționale de măsurare a nivelului de gudron, nicotină și monoxid de carbon. Acestea ar trebui sa fie măsurate în fumul de țigară (nu în țigări), pe baza standardelor ISO 4387 pentru gudron, ISO 10315 pentru nicotină și ISO 8454 pentru monoxid de carbon. Mostrele de probe de țigări, precum și verificarea preciziei de gudron, nicotină și de CO ar trebui să se realizeze în conformitate cu standardul ISO 8243.
Referitor la alte emisii ale țigaretelor sau ale produselor din tutun, altele decât țigaretele, este cunoscut faptul că nu exista Standarde Internaționale care sa întrunească caracteristicile unui Standard ISO sau echivalent al acestuia, astfel încât este neclar cărui scop ar putea servi aceste date privind emisiile: nu ar exista uniformitate.
Este inacceptabil poziționarea avertismentelor la marginea superioara a pachetului. Intr-adevăr, avertismentele pot fi acoperite în suporturile tradiționale situate la punctele de vânzare. Celelalte informații de pe ambalaj includ mărcile. Mărcile pot fi afișate în direcții multiple sau diferite, și nu pot fi depășite de avertismentele de sănătate.
Nu exista nici o baza pentru interzicerea “culorilor înșelătoare”, iar înțelesul acestui termen este foarte subiectiv. Interzicerea țigaretelor cu diametru mic si mențiunea privind forma produselor sunt inadecvate în cadrul acestui articol, și nu au niciun temei demonstrabil în orice caz. Interzicerea acestor produse ar facilita comerțul ilegal, ar limita alegerea consumatorilor, ar reduce inovația și ar restricționa concurența. Proprietarii drepturilor de proprietate intelectuala vor fi deposedați de acestea sau împiedicați să le exercite. Măsura este de asemenea disproporționată.
Amcham (JTI, BAT, PMI)
Problema 4 a devenit problema 1. Problema şi dimensiunea acesteea fost descrisă mai clar, inclusiv necesitatea majorării suprafeţei avestismentelor, precum şi reglementarea informaţiei despre substanţele toxice din produsele din tutun.
Studiile care demonstrează eficienţa pictogramelor, mai ales întru prevenirea fumatului şi în special la adresa adolescenţilor şi grupurilor vulnerabile :
Studiu din SUA eficienta pictogramelor conform grupelor socio-economice, rasiale şi grupurilor entice:
Imapct of Tobacco-Related Health Warning Labels across Socioeconomic, Race and Ethnic Groups: Results from a Randomized Web-Based Experiment, 2013;
