Tastaturi
Yüklə 247,05 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Sistem Informaţional – Sistem Informatic Structuri de date Grafuri
- Structuri fundamentale ale algoritmilor Evaluarea corectitudinii algoritmilor
- Tehnici de programare structuratã Probleme Bibliografie Introducere
- CAPITOLUL 1 Sistem informaţional – Sistem informatic Sistem informaţional
- Sistemul de conducere
- Sistemul informatic – intrument al conducerii stiintifice a societatilor comerciale Conceptul de sistem informatic
- Obiectivele sistemului informatic
- Clasificarea sistemelor informatice
- Sistemul informatic – instrument al conducerii moderne
- Stadiul actual şi tendintele dezvoltarii sistemelor informatice
- CAPITOLUL 2 Structuri de date
|
U  niversitatea Româno-Americanǎ
Facultatea de Informaticǎ Managerialǎ Algoritmi Şi structuri de date -conspect - Grupa: 602 Anul: I CUPRINS
Bibliografie Introducere: Semiotica se ocupã cu studiul semnelor în natura şi în societate. Semnul nu este o calitate în sine a unui obiect, ci o funcţie pe care acest obiect o poate dobandi. Studiind combinatorica rezultantã, rezultã ca din punct de vedere teoretic sunt posibile mii de clase de semne; dar imensa varietate de semne poate fi raportata la o anumita tipologie conform careia semnele se repartizeazã în 3 categorii: semne iconice, semne indiciale, semne simbolice. Aceasta clasificare se referã la tipul de legatura al semnului cu referentul. Sunt de remarcat 3 specii de semne iconice: imagini, grafuri, metafore. Ştiinţa este bogatã în semne indiciale, inevitabile, atât în procesele de generalizare cat şi în cele de demonstrare, dar metoda modelarii promoveazã cu deosebita putere în cercetarea stiintifica, semnele iconice. Se poate afirma totodata, ca semnele simbolice prezinta caracterul cel mai pronuntat social; ele sunt generate exclusiv prin puterea unei conventii pe care o comunitate de indivizi, istoriceste constituita o poate instaura. Un loc special il ocupã aici codurile utilizate în telegrafie, sistemele de semne utilizate de diferite ştiinte ( formule algebriece, formule din chimia organica, etc. ) dar mai cu seama, limbajele de comunicare om – masina, de o deosebita importanta astãzi datorita dezvoltarii calculatoarelor electronice. O alta triada care a jucat un rol important în dezvoltarea semioticii este constituita de distinctiile dintre:
Statutul pragmaticii este inca foarte controversat, mai ales în legatura cu limbajele de programare a calculatoarelor electronice, şi cu evolutia acestora. Cele 6 functii ale procesului de comunicare codificata sunt:
Superioritatea calitativã a vorbelor fata de semnale provine din generalitatea semnificatiilor pe care le produce. „Magia” cuvintelor tine de valoarea cognitiva şi pragmatica a notiunilor pe care le vehiculeaza. „Fiecare cuvant era şi ramane o victorie contra absentei, contra lipsei, contra neputinei” a spus Gerard Mendel în cartea sa „La chasse structurale”. CAPITOLUL 1 Sistem informaţional – Sistem informatic Sistem informaţional Un sistem poate fi privit ca un ansamblu de elemente interconectate şi interconditionate prin relaţii fizice, sociale şi de alta natura, intre ele şi nu mediul extern sistemului, care functioneaza în vederea realizarii unui scop sau a finalizarii unui obiect. Activitatea desfasurata intr-un sistem organizat, în vederea realizarii unui obiectiv poate fi definita ca fiind rezultatul actiunii conjugate, a 3 subsisteme ce actioneaza intr-o stransa interdependenta şi care la randul lor pot fi considerate sisteme:
Sistemul de conducere are rolul de a dispune, indruma şi coordona activitatea în vederea realizarii abiectivelor fixate, cu eficienta maxima. Sistemul condus are rolul de a executa practic deciziile luate şi de a furniza date privind actiunile realizate, sau în curs de executie, folosind pt aceasta resursele materiale, financiare stiintifice şi umane existente, repartizate pe obiective dinainte stabilite. Pentru executarea activitatiilor de bazã ale procesului decizional: planificare, urmarire, control şi decizie, sistemului de conducere ii sunt necesare permanent informatii despre starea şi evolutia sistemului de executie, despre legaturile acestuia cu exteriorul. De la sistemul de conducere, spre sistemul condus vor circula decizii. Acest circuit de informatii şi decizii reprezintã un proces permanent care se realizeaza prin existenta Sistemului Informational. Sistemul Informational este un instrument indispensabil conducerii, având ca parti componente mijloacele şi procedeele ce asigura legaturile intre elementele de executie şi elementele decizionale pentru conducere şi organizare. În felul acesta, prin sistemul informational se pot cunoaste la timp şi în cantitati necesare toate elementele de caracterizare a activitatilor desfasurate, el cuprinzand fondul de informatii, tehnicile de colectare şi stocare, mijloacele şi metodele necesare în vederea prelucrarii şi transmiterii informatiilor. Deci, sistemul informational este un ansamblu de fluxuri şi circuite informationale organizate intr-o conceptie unitara, el utilizeaza modele, proceduri, resurse umane şi materiale pentru colectarea, inregistrarea, prelucrarea, stocarea şi/sau transmiterea datelor şi a informatiilor, prin intermediul carora asigura interconexiunile informationale dintre sistemul de conducere şi sistemul condus. Sistemul informational primeste intrari, le prelucreaza şi furnizeaza iesiri. Intrarile şi iesirile unui sistem informational, sunt date, informatii şi decizii. Ansamblul operatiilor la care sunt supuse intrarile pentru a furniza iesirile se constituie în proceduri. În cazul cand metodele, procedurile şi mijloacele utilizate pentru colectarea, inregistrarea, prelucrarea, stocarea şi/sau transmiterea datelor şi a informatiilor sunt cu preponderenta automatizate, sistemul informational devine un sistem informatic. Sistemul informatic – intrument al conducerii stiintifice a societatilor comerciale Conceptul de sistem informatic În masura în care activitatiile din cadrul sistemului informational sunt realizate cu ajutorul echipamentelor electronice de culegere, transmitere, stocare şi prelucrare automata a datelor, se spune ca avem de a face cu informatizarea sistemului informational şi implicit cu aparitia conceptului de sistem informatic. Sistemul informatic, reprezintã un ansamblu de elemente intercorelate, functional în scopul automatizarii obtinerii informatiilor necesare conducerii în procesul de elaborare a deciziilor. Un sistem informatic, este compus, în principal din urmatoarele elemente:
Obiectivele sistemului informatic Obiectivele sistemului informatic pot fi clasificate dupa mai multe criterii astfel: A. În functie de sfera de cuprindere pot fi: principale ( generale ) şi secundare ( derivate ). B. Din punct de vedere al domeniului de activitati asupra carora se rasfrang efectele utilizarii calculatoarelor electronice, obiectivele pot fi clasificate astfel:
b. obiectivele ce afecteaza functionarea sistemului informational cum ar fi:
C. Din punct de vedere al posibilitatiilor de cuantificare a efectelor acestora:
Clasificarea sistemelor informatice Sistemele informatice se clasifica dupa mai multe criterii: A. În functie de domeniul de utilizare, acestea se clasifica în 4 grupe, astfel: a. sisteme informatice pentru conducerea activitatiilor unitatiilor economico sociale, care se caracterizeaza prin aceea ca datele de intrare, de regula sunt furnizate prin documente intocmite de om, iar la iesire sunt furnizate de catre sistem tot sub forma de documente, pentru perceperea acestora de catre om. b. sisteme informatice pentru conducerea sistemelor tehnologice care se caracterizeaza prin aceea ca datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care transmit sub forma de semnale informatii despre diversi parametrii ai procesului tehnologic, iar datele de iesire se transmit de asemenea sub forma de semnale unor organe de executie, regulatoare, care modifica automat parametrii procesului tehnologic. c. sistemele informatice pentru activitatea de cercetare stiintifica, şi proiectare, care asigura atutomatizarea calculelor tehnico-ingineresti. d. sistemele informatice speciale, care sunt destinate unor domenii specifice de activitate, ca de exemplu: informare şi documentare tehnico-stiintifica, medicina, etc.
a. sisteme informatice pentru conducerea activitatii la nivelul unitatilor economie. Acestea pot fi descompuse în subsisteme informatice asociate functiunilor economico-sociale sau chiar unor activitati; b. sisteme informatice pentru conducerea activitatii la nivelul organizatiilor economico-sociale cu structura de grup. c. sistemele informatice teritoriale. Sunt constituite la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale şi servesc la fundamentarea deciziilor adoptate de catre organele locale de conducere; d. sistemele informatice pentru conducerea ramurilor, subramurilor şi activitatilor la nivelul economiei nationale. Se constituie la nivelul ramurilor, subramurilor şi activitatilor individualizate în virtutea diviziunii sociale a muncii şi specificate în clasificarea ramurilor economiei nationale. Principala lor functiune consta în fundamentarea şi reglarea echilibrului dezvoltarii economico-sociale în profil de ramura. e. sistemele informatice functionale generale au ca atribut principal faptul ca intersecteaza toate ramurile şi activitatiile ce au loc în spatiul economiei nationale, furnizand informatiile necesare coordonarii de ansamblu şi sincronizarilor în procesul reproductiei din cadrul economiei de piata.
Sistemul informatic – instrument al conducerii moderne Obtinerea de catre agentii economici şi societatiile comerciale a unei eficiente economice sporite, este conditionata de existenta unei conduceri stiintifice bazate pe o buna cunoastere a legilor economice. Plecand de la faptul, pe de o parte, ca modelele matematice reprezintã componenta stiintifica a unui sistem informatic, iar pe de alta parte, tinand seama de facilitatile oferite de utilizarea calculatorului electronic, se poate aprecia ca sistemul informatic constituie un adevarat instrument în conducerea stiintifica a activitatii economice. Proiectarea la nivel micro şi macroeconomic a unor sisteme informatice care sa utilizeze tehnica bazelor de date şi care sa contina o serie de modele matematice, iar situatiile de informare – raportare sa aiba un caracter de semnalare preventiva a abaterilor fata de starea normala, reprezintã o forma superioara de organizare şi prelucrare a datelor. Stadiul actual şi tendintele dezvoltarii sistemelor informatice În ultimii ani asistam la una dintre cele mai importante transformari din istorie ale infrastructurii tehnologice a societatii. Aceasta schimbare consta defapt în adaugarea unui nou substrat în infrastructura tehnologica, substrat care este uzual denumit tehnologia informatiei. În acest nou substrat se evidentiaza în mod decisiv informatica. Aceasta extindere este pe cale de a produce o schimbare majora în societatea noastra şi anume, trecerea de la orientarea industriala, în care accentul se pune pe masina şi energie, la o noua orientare informationala în care accentul este pus pe robot şi informatie. Masina şi energia vor juca un rol important, fundamental în societatea informationala, dar pentru noile masini, pentru noile industrii, ca şi pentru celelalte activitati ale omului devin esentiale tehnologiile informatice care au la bazã electronica, informatica, şi comunicatiile moderne. Informatizarea activitatilor economico-sociale a cunoscut profunde transformari precum:
Structurile clasice de date bazate pe text şi valori numerice fie se dovedesc insuficiente, fie complexitatea lor depaseste posibilitatiile de stocare şi prelucrare oferite de tehnologiile clasice. Aplicatiile asociate cu disciplinele tehnologice cum ar fi : proiectarea asistata pe calculator, sistemele informatice geografice şi sistemele bazate pe cunostinte, presupun stocarea unor cantitati mari de informatii cu o structura complexa. Unele aplicatii informatice solicita monitorizarea unor desene formate din grupuri de elemente complexe ce trebuie sa fie combinate, separate, suprapuse şi modificate astfel incat sa permita elaborarea unor variante de proiect. Bazele de date clasice sau relationale ofera prea putin suport teoretic şi practic pentru tipurile neconventionale de date.
Apreciem ca în prezent domeniul informaticii se caracterizeaza prin cel mai pronuntat dinamism. Se asista la o proliferare de produse hardware şi software, apar de la o zi la alta noi versiuni şi noi produse. Faptul ca un sistem este deschis, nu implica şi nu impune nici o implementare practica de sistem, tehnologie sau mijloc de interconectare, termenul de sistem deschis se referã doar la recunoasterea reciproca şi aplicabilitatea acelorasi standarde. Astfel de standarde au cel putin urmatoarele efecte mai importante:
Standardizarea se regaseste intr-o multitudine de domenii de activitati
Aceste preocupari s-au materializat atât în plan practic, prin realizarea unor sisteme mari cat şi în plan teoretic, prin elaborarea de catre ISO ( International Standard Organization ) a unui model arhitectural stratificat de referinta pentru interconectarea sistemelor deschise. Modelul a fost adoptat în 1983 şi reprezintã un cadru conceptual de lucru pentru definirea de standarde referitoare la interconectarea calculatoarelor eterogene. Scopul fundamental al acestui standard international este asigurarea unei baze comune pentru coordonarea de noi standarde privind interconectarea sistemelor, permitand în acelasi timp evaluarea standardelor existente. Conceptul de sistem „deschis” în viziunea ISO denota capabilitatea oricaror 2 sisteme, omogene sau neomogene care „respecta” modelul de referinta şi standardele corespunzatoare de a putea fi interconectate. De asemenea a fost adoptat teoretic şi practic şi un model arhitectural ierarhizat, elaborat de catre Departamentul Apararii din S.U.A. ( Departament of Defence – DoD )
CAPITOLUL 2 Structuri de date Prelucrarea automata a datelor necesita, pe langa activitatiile legate de formularea problemei, de analiza acesteia în vederea gasirii algoritmului de rezolvare şi o alta activitate deosebit de importanta, legata de organizarea datelor. Organizarea datelor este un proces care cuprinde urmatoarele activitati:
Eficienta prelucrarii automate a datelor, succesul acesteia depind în mare masura, de organizarea interna şi externa a datelor, de stabilirea unor structuri de date care sa corespunda cerintelor de prelucrare. Concepte de bazã Odata cu aparitia bazelor de date, în terminologia curenta au fost introduse şi utilizare 3 concepte de bazã în organizarea datelor, şi anume: entitate, atribut şi valoare. Entitatea reprezintã un obiect concret sau abstract, reprezentat prin proprietatiile lui. Pe de alta parte orice proprietatea a unui obiect poate fi descrisa printr-o pereche ( Atribut, Valoare ); prin urmare o entitate poate fi reprezentata prin mai multe proprietati, deci mai multe perechi de forma ( Atribut, Valoare ). De exemplu, un student X se poate reprezenta prin perechi ( Nume, Ion ), ( Facultate, Informatica ), ( Telefon, 435 34 76 ), ( Grupa 601 ) etc. Practic, multimea atributelor, Nume, Facultate, Telefon, Grupa, poate fi asociata mai multor studenti; aceasta inseamna ca un atribut nu caracterizeaza doar o entitate, ci o clasa de entitati, numita entitate grup. În exemplul nostru, entitatea grup se poate numi STUDENTI. Notiunea de atribut este cunoscuta şi sub numele de camp sau caracteristica.
În informatica prin data, se intelege un model de reprezentare a informatiilor despre obiectele supuse prelucrarii automate, accesibil atât utilizatorului cat şi componentelor calculatorului. În functie de obiectele pe care le reprezintã datele se pot clasifica în:
Componentele unei structuri se pot identifica şi selecta prin numele de identificare sau prin pozitia pe care o ocupã în cadrul structurii, potrivit relatiei de ordine stabilita. Dupa tipul componentelor, structurile de date se pot grupa în:
Yüklə 247,05 Kb. Dostları ilə paylaş:
|