8. Delimitarea şi descrierea corpusului (fixarea domeniului de aplicaţie)
9. Redactarea textului
10. Prezentarea orală
Bibliografie
1. Alegerea temei
pertinenţa ei, justificare
2. Bibliografia
Constituirea bibliografiei – fişierele tematice ale bibliotecilor; motoare de căutare
Problema e deja studiată?
Redactarea bibliografiei:
-stil general adoptat;
-evitarea fonturilor fanteziste
(v. Pouliot, K. (2006), Présentation des références, des citations et des notions bibliographiques, http://www2.hec.ca/qualitecomm/caf/bibliographie.pdf; consulté le 25 nov. 2009)
2. Bibliografia
Volum (carte)
MARCHON, Maurice N. (1994). Prévoir l’économie pour mieux gérer : Analyse de la conjoncture canadienne dans un contexte international, Montréal, Québec Amérique, coll. Presses HEC, 339 p.
LOILIER, Thomas et Albéric TELLIER10 (1999). Gestion de l'innovation : Décider, mettre en oeuvre, diffuser, Caen, Management et société, coll. Les essentiels de la gestion, 214 p.
2. Bibliografia
Articol revistă
AYAYI, Ayi (2002). « Les particularités du marché du capital de risque », Gestion, vol. 26, no 4 (hiver), p. 23-33.
2. Bibliografia
Referirea la un volum tradus
PARKIN, Michael, Robin BADE et Benoît CARMICHAEL (2000). Introduction à la macroéconomie moderne, 2e éd. (version française de Macroeconomics – Canada in the global invironment, 1997, 3e éd., PARKIN, Michael et Robin BADE, trad. par Geneviève Boury et Suzanne Geoffrion), Montréal, ERPI, 577 p.
2. Bibliografia
Doi sau mai mulţi autori
GUFFEY, Mary Ellen, Kathleen RHODES et Patricia ROGIN11 (1996). Business communication. Process and Product, Scarborough, Nelson Canada, 601 p.
BOURHIS, Anne, Alain GOSSELIN, Michel TREMBLAY et Thierry WILS (2000). Gestion des ressources humaines - Mises en situation et cas, Montréal, Éditions du renouveau pédagogique Inc., 236 p.
COLBERT, François, Alain D'ASTOUS et Marie-Agnès PARMENTIER (2005). « La commandite des arts et de la culture par le secteur privé par opposition au secteur public : qu'en pensent les consommateurs? », Gestion, vol. 30, no 2 (été), p. 10-15.
2. Bibliografia
Doi sau mai mulţi coordonatori de volum/revistă
BYRAM, Michael et Peter GRUNDY (dir.) (2003). Context and Culture in Language Teaching and Learnig, Clevedon, Multilingual Matters, coll. Languages for Intercultural Communication and Education, 105 p.
BOCH, Françoise et Francis GROSSMANN (dir.) (2001). « Apprendre à citer le discours d’autrui », Revue de linguistique et de didactique des langues, no 24 (décembre), Grenoble, Université Stendhal, 181 p.
2. Bibliografia
Text (articol/studiu) în volum colectiv
HAREL-GIASSON, Francine (1990). « Femmes gestionnaires – L’actrice et l’organisation » dans l’Individu dans l’organisation : Les Dimensions oubliées, Jean-François Chanlat (dir.), Québec, Presses de l’Université Laval et Eska, coll. Sciences de l’administration, p. 407-416.
HOLTZER, Gisèle (2003). « Learning Culture by Communicating : Native-Non-Native Speaker Telephone Interactions », dans Context and Culture in Language Teaching and Learnig, Michael Byram et Peter Grundy (dir.), Clevedon, Multilingual Matters, coll. Languages for Intercultural Communication and Education, p. 43-50.
2. Bibliografia
Referirea la o lucrare de licenţă, master, doctorat
GUÈVREMONT, Amélie (2004). L'impact des caractéristiques des politiques d´échange et de remboursement des détaillants sur les réactions des consommateurs, mémoire de maîtrise, Montréal, HEC Montréal12, 128 p.
SIMON, Laurent (2002). Le management en univers ludique : Jouer et travailler chez Ubi Soft, une entreprise de multimédia à Montréal (1998-1999), thèse de doctorat, Montréal, École des hautes études commerciales, 459 p.
3. Excursul bibliografic
Sinteza opiniilor din domeniu + punctul dv de vedere
Definirea termenilor-cheie (conceptele operatorii) la diverşi autori
Folosiţi expresii de tipul:
După X, ...; Conform teoriei Y, ...; Z înţelege prin A, …; Spre deosebire de X, Y vede…; Ne detaşăm de X care consideră că...;
Se se referă la comunitate ştiinţifică.
Evitaţi formule ca: se crede, se intenţionează,s-a realizat un chestionar... când vă referiţi la dv, cel care scrie.
Preferăm Noi, ...(credem, intenţionăm, am realizat un chestionar)....
4. Cum cităm?
Citarea se face cuvînt cu cuvînt şi cu ghilimele, indicîndu-se, imediat după, sursa citării (Autor, an publicare: pag.).
Ex : „text citat” (Ţenchea, 2002 : 35).
Cînd omitem fragmente de text, acest lucru se indică prin […].
Cuvintele/conceptele despre care vorbim se pun între ghilimele sau în cursive/italice. Peste tot la fel!
Ghilimelele simple ‘xxx’ se folosesc de obicei pentru glosare (indicarea sensului unui cuvînt, traducere).
5. Exemplele
Se dau între “ghilimele”, în text, dacă nu depăşesc 2 rînduri. Dacă sînt mai ample, se pot da fără ghilimele, retras, cu font redus:
Text xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Ex.: xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxx (sursa)
Text xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
6. Cum preluăm ideile altora ?
-sinteză şi reformulare
-trimiteri oridecîte ori se preiau idei ale altora !
Notele bibliografice se pun în text, între paranteze
(Vlad 1999: 56).
Notele de comentariu se pun in josul paginii1.
_______________________________
1. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
6. Cum preluăm ideile altora ?
Reformularea cuvintelor altora
Dans cette perspective, Stiglitz (2002, traduction libre) note que «les pays qui ont géré la mondialisation à leur façon, comme ceux de l’Asie de l’Est, se sont généralement assurés d’en tirer d’importants profits et de partager équitablement ces profits. Ils ont pu contrôler les termes dans lesquels ils s’engageaient avec l’Économie mondiale. En revanche, les pays dont la mondialisation a été gérée pour eux par le Fonds monétaire international et d’autres institutions économiques internationales n’ont pas fait aussi bien.» Il en conclut que le problème n’est pas dans la mondialisation, mais dans la façon dont elle est gérée.
____________________________________
«xxx» = Traducere mot-à-mot a unui text din Stiglitz (ghilimele).
Il en conclut que = fără ghilimele, se îndepărtează de
formularea autorului, respectînd însă ideile acestuia.
Sinteza ideilor altcuiva
Bien que la théorie de la contingence mette l’accent sur l’environnement, elle considère la nécessité pour l’organisation de s’adapter à son contexte tout en adoptant des configurations variables (Miller, 1986; Mintzberg, 1990a).
__________________________
Nu preluăm structuri de frază ale autorilor terţi fără a cita între ghilimele!
Nu traducem un text străin fără a menţiona că e vorba de traducerea acestui text!
7. Cum evităm plagiatul ?
Texte original de l’auteur lu
[…] Nous proposons de distinguer trois niveaux de compétences communicationnelles et interculturelles illustrant le passage progressif à travers ces différents niveaux d’apprentissage et de connaissance de la langue et permettant de gérer sur différents plans une activité d’internationalisation de l’entreprise.
Premier niveau de compétence : décoder et échanger
[…]
Troisième niveau de compétence : influencer, motiver et gérer
Il s’agit du niveau de compétence communicationnel le plus élevé, celui qui permet une gestion sur le plan mondial. À ce niveau, on est en mesure de comprendre les différentes manières d’utiliser le langage dans différents contextes et d’éviter au maximum de faire des erreurs pragmatiques. […] (p. 112)
(Source : IRRMANN, Olivier (2006). « Parlez-vous international ? Capacité communicationnelle et internationalisation », Gestion, vol. 31, no 1 (printemps), p. 108-117.)
7. Cum evităm plagiatul ?
Texte original de l’auteur lu
[…] Nous proposons de distinguer trois niveaux de compétences communicationnelles et interculturelles illustrant le passage progressif à travers ces différents niveaux d’apprentissage et de connaissance de la langue et permettant de gérer sur différents plans une activité d’internationalisation de l’entreprise.
Premier niveau de compétence : décoder et échanger
[…]
Troisième niveau de compétence : influencer, motiver et gérer
Il s’agit du niveau de compétence communicationnel le plus élevé, celui qui permet une gestion sur le plan mondial. À ce niveau, on est en mesure de comprendre les différentes manières d’utiliser le langage dans différents contextes et d’éviter au maximum de faire des erreurs pragmatiques. […] (p. 112)
(Source : IRRMANN, Olivier (2006). « Parlez-vous international ? Capacité communicationnelle et internationalisation », Gestion, vol. 31, no 1 (printemps), p. 108-117.)
Plagiat vs Citare
CARACTERISTICI:
Absenţa referirii la autorul original
Copiază unele secvenţe de frază.
Reformulează o parte a textului original.
Insuşirea, de către student, a ideilor autorului.
Plagiat vs Citare
Texte original de l’auteure lue
[…] The Craftsman is the preserver and the mentor. Since when have realism and conviction become outmoded, old-fashioned? He’s the one who will give our young people, most of whom are budding Craftsmen, a chance to get started. He’s the one who will accept them into the organization even if they are not ‘‘brilliant’’. He won’t ask them if they are charismatic. He doesn’t expect them to be. He will ask them what they know and whether they have the desire to learn how to do. He’s the one who will mentor, empower and teach and train and invest in them. The Artist hasn’t got the time. And the Technocrat hasn’t got the inclination. […] (p. 187)
Source : PITCHER, Patricia (1995). Artists, Craftsmen and Technocrats : The Dreams, Realities and Illusions of Leadership, Toronto, Stoddart, 239 p.
Text original al autorului
[…] The Craftsman is the preserver and the mentor. Since when have realism and conviction become outmoded, old-fashioned? He’s the one who will give our young people, most of whom are budding Craftsmen, a chance to get started. He’s the one who will accept them into the organization even if they are not ‘‘brilliant’’. He won’t ask them if they are charismatic. He doesn’t expect them to be. He will ask them what they know and whether they have the desire to learn how to do. He’s the one who will mentor, empower and teach and train and invest in them. The Artist hasn’t got the time. And the Technocrat hasn’t got the inclination. […] (p. 187)
Sursă : PITCHER, Patricia (1995). Artists, Craftsmen and Technocrats : The Dreams, Realities and Illusions of Leadership, Toronto, Stoddart, 239 p.
8. Delimitarea şi descrierea corpusului (fixarea domeniului de aplicaţie)
Corpusul = totalitatea textelor observate, care servesc şi la extragerea exemplelor.
= texte literare, texte de ziar, texte publicitare, texte orale, exemple extrase din diverse texte.
Exemplele pot fi preluate de la alţi autori (acest lucru se menţionează: exemplu preluat de la XY).
Accentul circonflex: Ctrl/Shift ˆ + literă: â, î Â, Î
„Căciulă”: Ctrl + a: ă Ă
Se setează pe calculatorul de lucru prin Shortcut în Symbols:
Sedila: Ctrl + s, t: ş, ţ Ş, Ţ
„Ghilimele româneşti”: Se setează limba română.
9. Redactarea textului
Argumentul
= text introductiv de ≈1 pag., în care vă expuneţi, pe paragrafe:
Intenţiile
Alegerea temei (pertinenţa şi justificarea ei)
Scopul (pe ce rezultate contaţi)
Sursele bibliografice
Corpusul
Demersul, pe scurt (împărţirea pe capitole)
9. Redactarea textului
Introducerea
= subcapitol, cu prezentarea sintetică a bazelor teoretice ale tezei (v. excurs bibliografic, definirea conceptelor operatorii)
! spirit critic şi opţiunea pentru anumite accepţiuni ale conceptelor
9. Redactarea textului
Conţinutul propriu-zis
Rezumat la începutul (intenţii) şi sfîrşitul (rezultate) fiecărui subcapitol (numerotare!):
1.
1.1.
1.1.1.
1.1.2.
1.1.3.
...
1.2.
1.2.1.
1.2.2.
...
2.
2.1.
2.1.1.
2.1.2.
2.1.3.
...
2.2.
...
Demers clar şi logic condus (articulatori logici, exemple numerotate!)
9. Redactarea textului
Concluziile
Reiau ipotezele de lucru şi rezultatele cercetării.
NU preiau generalităţi şi citate de la alţii, fără legătură cu rezultatele cercetării proprii!
Revizia-corectarea textului
10. Prezentarea orală
NU se citeşte un text gata redactat, ci se susţin oral, convingător, ideile de bază ale cercetării (cca 20 min. + 10 min. discuţii), dirijînd publicul cu ajutorul suporturilor de prezentare
-se face după un text gata redactat, preluînd ideile principale, cu exemple (subcapitole şi exemple numerotate)
-nu depăşeşte 2-4 pag.
10. Prezentarea orală
PPT:
ecrane cu spaţiu limitat!
se preiau din hand-out (copy-paste):
demersul general (cu numerotări)
subcapitolele (numerotate)
exemplele (numerotate)
concluziile
nu ar trebui să depăşească cca 20 de slide-uri
Probleme prezentare orală
Problema textelor-exemple lungi! > hand-out + ppt?
Alegerea design-ului pt slide-uri!
Simulare (control timp de prezentare, intensitate şi intonaţii voce etc.)
Abrevieri, expresii convenţionale
art. - articol cap. - capitol cf. - confer. Se foloseşte pentru a trimite la o lucrare, cuprinzînd atestări sau detalii ale ideii pe care o discută m. ed. - ediţie sau (în funcţie de context) editura e.g. - exempli gratia = de exemplu etc. - etcetera = şi celelalte, şi altele f.a. - fără an f.l. - fără loc Ibid. - Ibidem. Se foloseşte în notele cu indicaţii bibliografice pentru a nu mai repeta numele autorului şi lucrarea citată anterior. Id. - Idem. Se foloseşte în notele cu indicaţii bibliografice pentru a nu mai repeta numele autorului menţionat mai sus. Id est - adică Infra - mai jos (în paginile următoare) Op. cit. - opus citatum (lucrare citată). Se foloseşte pentru a trimite la o lucrare menţionată integral anterior. p. - pagina pp. - pentru trimitere la mai multe pagini: pp. 16, 18, 21 sau pp. 6-23 pentru pagini consecutive passo - passim - în diferite locuri S.n. - sublinierea noastră Supra - mai sus (în paginile anterioare) S.a.m.d.- şi aşa mai departe Ş.c.l. - şi celelalte urm. - următoarele v. - vezi vol. – volum
[1] Blanchet, R., Caron, R.. « Comment citer un document électronique? ». 17 avril 2004. In Université Laval. Bibliothèque. Site de la Bibliothèque de l'Université Laval, [En ligne]. http://www.bibl.ulaval.ca/doelec/citedoce.html [13 novembre 2004].
[2] Boch, F. & Grossmann, F. « Se référer au discours d’autrui : quelques éléments de comparaison entre experts et néophytes », Enjeux, 54, 41-51 (disponible en ligne ; (consulté le 25 nov. 2009).
[3] Bogáthy, Z., Sulea, C. Manual de tehnici şi abilităţi academice, EdituraUniversităţii de Vest, 2004.
[4] Cislaru, G, Chantal, C., Vlad, M. L’écrit universitaire en pratique, De Boeck, 2009.
[5] Defays, J.M. Principes et pratiques de la communication scientifique et technique, DeBoek Universite, 2003. Cu previzualizare : http://books.google.ro/books?id=GQ72RWj1hLUC&dq=La+communication+scientifique&printsec=frontcover&source=bl&ots=rLfxBb8w4P&sig=TK6mTX4NC7Bk11pPaIN1s0Wvz8g&hl=ro&ei=7dpcStSlGczP-Qbi9oXxDA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1 (consulté le 25 nov. 2009)
[6] Eco, U. Cum se face o tezǎ de licenţǎ, Pontica, 2000.
[7] Pouliot, K. (2006), Présentation des références, des citations et des notions bibliographiques,
http://www2.hec.ca/qualitecomm/caf/bibliographie.pdf (consulté le 25 nov. 2009)
[8] Salmi, L.-R., Principes de la communication orale scientifique : comment passer d’une bonne étude à une bonne présentation orale (The Principles of Oral Scientific Communication: How to Go From a Good Study to a Good Oral Presentation) http://www.ameli.fr/fileadmin/user_upload/documents/Communication_orale.pdf
(consulté le 25 nov. 2009)
[9] *** La correction typographique : http://www.unice.fr/masterreation/option1/tutoriels/A1_correction_typographique.pdf
