Mihai MORĂRAŞ ***
Romanul Tema pentru acasă nu se citeşte, se soarbe, ca pe o apă rece de izvor, de
către un om îndelung însetat, după ce i s-a dat sa mănânce scrumbie sărată...
Uitasem de Siberia, iar românii, cu excepţia celor care încă nu s-au stins după ce au
cunoscut-o, tind să o piardă din memorie. Cu acest roman, Siberia atroce şi sălbatică va intra
în conştiinţa neamului în neuitare pe vecie.
O poveste de iubire – subiect de film, piesă de teatru etc. – caldă, dogorâtoare, peste o
Siberie îngheţată, iată un contrast care ne aminteşte de rara „floare de colţ” din spaţiul
românesc, care răsare pe pietre stâncoase de munte, total neprietenoase cu gingăşia florilor...
După o viaţă de om, cuvintele cu migală şlefuite de către Nicolae Dabija încep să semene,
în carte, cu boabele rumene de grâu, din palmele aspre ale personajului său, Ștefan Răzeşu.
De aceea, îmi este teamă pentru poetul Nicolae Dabija. Din spate vine un romancier care riscă
să-l umbrească pe marele poet. Cu atât mai bine pentru noi. Să aşteptăm cu răbdare
deznodământul, iubindu-i deopotrivă pe amândoi.
