Ion BRADU, prozator, Chişinău *** Bunicul meu, Parfenie Ciobanu, a fost ridicat de „eliberatori”, la fel ca şi Mihai Ulmu, în
primele zile ale lui iulie 1940. Nu s-a mai întors. Nici mama, nici surorile ei n-au mai aflat ce s-a
întâmplat cu tatăl lor. „Tema pentru acasă” a lui Nicolae Dabija ne-a permis nouă, nepoţilor şi
strănepoţilor celor deportaţi fără vreo vină, să ne imaginăm, cu multă durere, calvarul din
lagărele staliniste prin care le-a fost dat să teacă miilor de basarabeni.
