Temele Programului Eco-Scoala

In gospodarii intalnim urmatoarele tipuri de deşeuri organice:

Resturile de la bucatarie:

coji de legume si fructe,

zatul de la cafea,

hârtia de filtru,

resturi de mâncare,

oase si coji de oua.
Resturile de la animale:

gunoi de grajd,

gunoiul de la iepuri sau alte animale de casa,

gunoiul de la pasarile de curte,

paiele care au fost folosite la hamsteri sau alte animale mici,

pene si par.

Resturile din gradina:

iarba, frunze uscate,

crengi si scoarta,

buruieni,

materialul rezultat dupa ce a fost tuns gardul viu.
Toate aceste deseuri, amestecate eventual si cu hârtie sau carton, pot fi foarte utile în gospodarie, datorita continutului lor în substante nutritive necesare gradinii noastre, florilor din balcon sau straturilor din curte.

Astfel, daca ne decidem ca vom fi mai câstigati oferind plantelor noastre cele mai bune conditii de crestere prin îngrasarea pamântului, decât platind ridicarea de catre serviciul de salubritate a deseurilor organice, este bine sa învatam cum sa producem compost.

Ce este COMPOSTUL si cum se produce?
Multi au observat ca fructele si legumele proaspete nu mai sunt în zilele de azi atât de gustoase pe cât au fost odata. Analizele demonstreaza ca în toate produsele pamântului exista resturi ale substantelor chimice folosite în agricultura la combaterea buruienilor si a daunatorilor. De aceea, chiar si la noi, tot mai multi încearca sa cultive în gradinile lor legume si fructe. Ca urmare, compostul începe sa fie din ce în ce mai des folosit.
Compostul este cel mai bun îngrasamânt natural pe care îl putem produce. Compostarea este descompunerea deseurilor organice sub influenta aerului. Compostul rezultat este mai bogat în substante nutritive pentru plante, decât orice îngrasamânt artificial.

Ce deseuri se pot composta ?

Deseuri potrivite pentru compostare:



Iarba:

La adaugarea ierbii cosite la gramada de compost este nevoie de multa atentie. Toate ierburile preiau din sol, cu prioritate, azot. Asta înseamna ca, daca se foloseste multa iarba, atunci continutul în azot este prea mare. Pe lânga aceasta, ierburile înmagazineaza în celulele lor multa apa, care în combinatie cu azotul duce la o crestere mare a temperaturii. Caldura prea mare provoaca supraîncalzirea sau chiar autoaprinderea gramezii. De aceea, iarba trebuie pusa în gramada de compost doar vesteda, într-un strat subtire sau amestecata cu alte materiale, ca de exemplu, frunzis, resturi de la gardurile vii si pamânt.

Frunzisul:

Frunzisul face parte dintre cele mai importante materiale de compost din gradina. Exista unele soiuri de frunze, cele de castan, stejar, plop, mesteacan si salcâm, care putrezesc mai greu.

Resturile de la taierea gardului viu sau a arborilor:

Aceste resturi pot fi maruntite chiar si cu o foarfeca daca altceva nu aveti la îndemâna si e bine sa stiti ca ele sunt foarte utile la aerisirea compostului. Atentie însa! Materialele lemnoase sunt foarte sarace în azot, astfel ca trebuie suplinita aceasta deficienta prin amestecare cu alte resturi, bogate în azot.

Alte resturi din gradina:

Resturile de la flori, plante ornamentale si resturile de legume pot fi compostate fara o prelucrare deosebita. Cu buruienile trebuie sa fiti mai atenti: evitati, sa le adaugati la gramada de compost daca sunt în perioada de germinatie (pline de seminte).

Gunoiul:

Gunoiul de la animalele mici, cum sunt pasarile de curte si iepurii de casa precum si paiele sau rumegusul de la hamsteri sau alte animale de acest fel, sunt de asemenea foarte bune pentru compostare. Ele trebuie însa bine amestecate cu restul materialelor din compost. Gunoiul de la animalele mici este un foarte bun adaos la resturile vegetale lemnoase datorita continutului lor bogat în azot.

Resturile de la bucatarie:

Resturile organice de la bucatarie, cum sunt resturile de la legume, zatul de cafea si hârtia de filtru sunt de asemenea foarte bune pentru compostare. Este bine ca acestea sa fie amestecate cu celelalte materiale de compost si sa fie acoperite apoi cu pamânt pentru ca sa nu atraga soarecii si sobolanii.

Deseuri mai putin potrivite pentru compostare:
Cojile fructelor exotice:

Fructele exotice sunt pregatite de catre exportatori pentru a rezista mai mult timp; de aceea ele contin si substante chimice. Însa, depuse în cantitati foarte mici, nu afecteaza calitatea întregului compost.

Hârtia si cartonul:

Cu cât un carton este mai grosier, mai putin prelucrat, cu atât este mai bun pentru compost, deoarece pentru producerea lui nu au fost folosite prea multe materiale de adaos care ar putea avea efecte negative asupra compostului. Hârtia si cartonul se composteaza foarte bine, dar numai daca sunt taiate sau înmuiate si apoi amestecate bine cu restul materialelor din compost.

Nu se recomanda pentru compostare hârtia tiparita cu una sau mai multe culori, din cauza substantelor chimice continute de vopsele. Aceasta trebuie predata la REMAT.
Deseuri interzise pentru compostare:
Este strict interzis sa se introduca în gramada de compost sticla, orice fel de metal si plastic precum si orice fel de hârtie cerata.

Alte materiale care nu au ce cauta în gramada de compost sunt resturile de uleiuri si vopsele, praful din aspiratoare sau cenusa de lemn sau carbune.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA COACEREA COMPOSTULUI

Procesul de descompunere este un proces biologic. Pentru a se forma un bun compost, trebuie asigurate conditii optime de viata pentru microorganismele care realizeaza procesul de descompunere. Factorii care influenteaza formarea unui compost bun sunt: apa, aerul, caldura, substantele nutritive, gradul de maruntire al deseurilor.

Apa: Lipsa de apa blocheaza activitatea microorganismelor si deci a procesului de descompunere. Prea multa apa face ca microorganismele care au nevoie doar de putina apa si mult aer sa nu poata trai. La prea multa umezeala, pe vreme ploioasa, gramada de compost trebuie acoperita. De aceea, trebuie sa faceti în asa fel încât daca ploua prea mult sa acoperiti gramada de compost, iar daca este seceta sa o udati.

Caldura: Activitatea de descompunere pe care o realizeaza microorganismele este maxima atunci când continutul de aer si de apa în compost este optim. Aceasta se recunoaste printr-o încalzire puternica. La o temperatura a compostului de cel putin 40°- 60° Celsius, devine posibila compostarea naturala si curatarea de germeni nedoriti. Daca nu se atinge aceasta temperatura este probabila aparitia unor germeni purtatori de boli.
Aerul: Aerisirea insuficienta (depozite de compost închise sau amenajate în gropi betonate; la straturi prea groase; la umezeala prea mare), provoaca înmultirea microorganismelor care prefera locurile umede iar odata cu ele apar si neajunsuri, cum este mirosul neplacut.

Pentru a se asigura o buna aerisire trebuie ca lazile în care se depoziteaza resturile pentru compostare, sa fie prevazute cu pereti care sa permita aerisirea, sau cu o modalitate de scurgere a apei.

Substantele nutritive: Cu cât resturile pe care le adunam sunt mai variate, cu atât compostul va fi la sfârsit mai valoros. Vom obtine un compost bun daca acesta va contine toate substantele nutritive de care are nevoie o planta. De aceea pe gramada de compost trebuie sa fie pusa o varietate cât mai mare de deseuri (vegetale, gunoi de la animale etc.) Se aplica o regula de fier: Cu cât un sistem biologic este mai divers, cu atât este mai stabil si mai sanatos. De aceea, pe gramada de compost este bine sa fie puse aproape orice deseuri biodegradabile ce rezulta din bucatarie sau din casa. Este totuna daca materialele se aseaza strat cu strat sau daca fiecare material adaugat se amesteca în compozitie, trebuie doar ca straturile sa nu fie prea groase, (sa nu se astearna un strat prea gros de iarba, care nu se poate aerisi pentru ca altfel vor aparea si mirosurile neplacute) sau ca materialele sa fie bine amestecate.
Maruntirea: Pentru o descompunere rapida a materialului de compost, este important ca toate componentele organice de substanta mai tare (lemn), sa fie maruntite. Avantajul consta în faptul ca materialul lemnos maruntit afâneaza, în timp ce materialul vegetal ramâne lipit. Din amestecul celor doua, rezulta un compost afânat si aerisit. Materialul lemnos se taie la lungimi de aproximativ 5cm. înainte de a se usca. Cozile mai groase de la floarea soarelui sau de la dalii pot fi despicate.