|
În România, foarte putine dintre fabricile de sticla mai folosesc în productie deseuri din sticla. Producatorii sustin ca este mult mai scump sa recicleze decât sa produca sticla din materie prima. Si totusi, este bine cunoscut faptul ca cioburile de sticla sunt un ingredient important în fabricarea sticlei, deoarece ajuta la scaderea punctului de topire si astfel se economiseste atât energie cât si materie prima. Mai mult decât atât, poluarea aerului si a apei este mai mica în cazul reciclarii sticlei. În tarile din vest, care nu lucreaza în nici un caz în pierdere, reciclarea sticlei se face cu multa seriozitate.
Sticla nu este toata la fel. Ea se produce în functie de scopul pentru care urmeaza sa fie folosita, dupa retete diverse. De aceea, pentru ca deseurile din sticla sa fie trimise direct acolo unde este nevoie de ele, în tarile din vestul Europei, acest tip de deseuri se colecteaza separat de catre fiecare cetatean atât în functie de culoare cât si în functie de scopul pentru care a fost folosita.
CE PUTEM REFOLOSI ÎN GOSPODARIA NOASTRA
Gânditi-va de doua ori înainte sa aruncati ceva la gunoi. Aproape orice poate fi refolosit. Foarte putine dintre resturile din casa trebuie într-adevar sa fie predate gunoierilor. Daca stim sa folosim eficient tot ce avem în gospodariile noastre vom putea sa facem economii platind mai putin la serviciile de salubritate. Va propunem câteva idei pe care le puteti aplica si Dvs.:
- Cutiile de plastic, cum sunt cele de la margarina sau brânzeturi, pot fi refolosite pentru mâncarea pe care o luam la serviciu, pentru pastrarea diverselor alimente în frigider, pentru rasaduri. sau pastrarea cuielor sau a suruburilor.
- Sticlele din plastic pot fi de asemenea refolosite pentru pastrarea altor lichide din gospodarie sau se pot taia si utiliza la protejarea plantelor (trandafiri) în timpul iernii.
-
C
utiile de conserve pot fi taiate si se pot confectiona jucarii pentru cei mici, decupând bucatile dorite, lipindu-le cu cositor si acoperindu-le apoi cu hârtie colorata;
- Resturile de textile pot fi folosite, pentru confectionarea unor "dulapuri" colorate pentru camera copiilor, în care acestia îsi pot pastra jucariile sau diferite obiecte de îmbracaminte.
- Lenjeria de pat veche sau alte materiale care nu va mai sunt utile pentru scopul initial, le puteti transforma în cârpe de sters praful sau de sters pe jos în casa, ori pentru garaj.
- Jucariile, hainele, mobila, mocheta sau covoarele, uneltele, cartile, vesela, revistele, calculatoarele, încaltamintea si alte lucruri pe care nu le mai folositi dar sunt într-o stare suficient de buna, le puteti dona unor institutii cum sunt orfelinatele, scolile, caminele de batrâni, anticariatele, salile de asteptare ale cabinetelor medicale sau de cosmetica, organizatiile neguvernamentale.
-Vopselele, felicitarile, cofrajele de oua îsi pot gasi o buna utilizare la gradinite.
Avem posibilitatea sa decidem singuri daca ne intereseaza ca localitatile în care traim sa fie mai curate sau nu. Putem sa punem într-unul din talerele balantei argumentele pentru care vrem ca în jurul nostru sa fie curat iar în celalalt argumentele care ne fac sa nu ne pese.
SATE CURATE
Argumente pentru indiferenta:
-
În curtea mea este curat, nu ma intereseaza restul localitatii.
-
Este treaba primarilor sa se ocupe de curatenia comunei.
-
Am suficienti bani pentru a plati serviciul de salubritate.
-
Nu ma intereseaza ce parere îsi fac strainii despre localitatea în care traiesc.
-
Nu ajunge ca doar eu sa pastrez curatenia atâta timp cât toti ceilalti încalca regulile de salubritate.
-
Nu mi se pare ca localitate este murdara.
Argumente pentru pastrarea curateniei în localitatile în care traim:
-
Degeaba este curat în curtea mea daca în jur este murdarie.
-
Daca în jurul nostru este murdar ajungem sa ne obisnuim cu murdaria.
-
Oricâte ar face primarul, o localitate nu poate fi curata, daca locuitorii sai sunt indiferenti sau, mai mult, fac murdarie în jurul lor.
-
Este pacat sa le dau bani celor de la salubritate când, dimpotriva, as putea eu câstiga din vânzarea maculaturii, a fierului vechi sau dintr-o recolta mai buna. Iar recolta mai bogata o pot obtine din compostul produs de mine din deseurile biodegradabile pentru care altfel ar fi trebuit sa platesc pentru a fi ridicate.
-
Este important ca localitatea în care traiesc sa placa tuturor celor care o viziteaza, mai ales în zilele noastre când se pot câstiga bani multi din agroturism.
-
Eu pot sa fiu un exemplu pentru cei din jurul meu.
-
Poate nu este foarte murdara localitatea mea, dar în mod sigur, poate fi si mai frumoasa, si mai curata.
Fiecare trebuie sa decida care dintre afirmatiile de mai sus i se potrivesc mai bine!
DEPOZITE ECOLOGICE DE DESEURI MENAJERE
Toate gropile de gunoi sunt adevarate focare de infectie, prost amplasate, neprotejate, nu respecta normele de protectie a mediului si în special al apelor iar terenurile respective nu vor putea fi niciodata redate circuitului economic. Amplasamentul acestora este de cele mai multe ori incorect, pe malurile unor ape, în apropierea zonelor locuite, în locuri unde scurgerile din depozite contamineaza direct apele freatice, iar gazele emanate de aceste rampe (metan si dioxid de carbon) au un potential mare de autoaprindere, în urma arderilor rezultând o enorma varietate de substante toxice (dioxine si hidrocarburi aromatice policiclice), care pun serios în pericol sanatatea populatiei.Nici o groapa de gunoi nu are Autorizatie de mediu.
DICTIONAR DE TERMENI DIN DOMENIUL DESEURILOR
Deseuri - substante rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;
Deseuri menajere - deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localitati;
Deseuri asimilabile cu deseurile menajere - deseuri provenite din industrie, din comert, din sectorul public sau administrativ, care prezinta compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere si care sunt colectate, transportate, prelucrate si depozitate împreuna cu acestea;
Ecoturism - practicarea unui turism cu respectarea regulilor de protectie a mediului;
Gestionare - colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa închiderea acestora;
Reutilizare - orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza în cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput;
Reciclare - operatiunea de reprelucrare într-un proces de productie a deseurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri;
Substante periculoase - orice substanta sau produs care, folosit în cantitati, concentratii sau conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau pentru bunurile materiale; pot fi explozive, oxidante, inflamabile, toxice, nocive, corozive, iritante, mutagene, radioactive;
Aspecte generale privind colectarea gunoiului
Colectările sunt neregulate, iar containerele supraîncărcate descurajează pe locuitori să le folosească. Locuitorii îşi scot gunoiul în alte zile decât cele indicate, îl depozitează în containere nepotrivite sau în mormane deschise. Asemenea practici necorespunzătoare nu numai că determină creşterea costului colectării, dar cresc murdăria şi riscul pentru sănătatea publică. Problemele rezultate sunt evidente: mirosuri, vectori de boală atraşi de gunoi (şobolani, ţânţari, muşte etc.) şi canale blocate cu gunoi. Scurgerile lichide din gunoiul descompus şi în putrefacţie pot să infesteze sursele de apă. Muştele şi gândacii de bucătărie care se înmulţesc în gunoiul respectiv pot să contamineze ulterior hrana. Două moduri principale de eliminare a deşeurilor solide urbane se consideră a genera probleme de mediu:
-
depozitarea la gropile de gunoi şi incinerarea deşeurilor colectate şi
-
deşeurile necolectate, depozitate necontrolat.
Gropile de deşeuri solide municipale prezintă riscuri pentru mediu şi sănătate şi prin eliminarea mai multor gaze. Compoziţia şi cantitatea de gaze sunt determinate de cantitatea şi compoziţia deşeului biodegradabil, de tipul şi grosimea solului acoperitor, de tehnicile de plasament al deşeului şi de caracteristicile terenului. Metanul şi dioxidul de carbon sunt principalele gaze emise. Două cauze stau la baza poluării aerului prin gropile de deşeuri solide municipale, şi anume, descompunerea deşeurilor şi arderea lor. Descompunerea deşeurilor creează prejudicii atmosferei prin eliberarea de metan şi alte gaze, în condiţii anaerobe. Se estimează că 7% din totalul emisiilor de metan din lume provin de pe terenurile cu gropi de depozitare a deşeurilor, gazul metan constituind o componentă importantă a factorilor de încălzire globală a atmosferei. Descompunerea gunoaielor prezintă şi un risc de incendiu, administrarea incorectă putând conduce, în anumite condiţii, la explozia acestor gaze.
O groapă de gunoi poate prezenta, de pildă, mai multe probleme potenţiale pentru protecţia şi sănătatea publică, dacă nu este proiectată şi gospodărită corespunzător:
• Eliminarea deşeului, mai ales în zone deschise, atrage rozătoare, insecte şi păsări, care, ulterior, răspândesc boli;
• Microbii patogeni pot fi direct inhalaţi datorită vântului care transportă contaminanţii cu granulaţie fină;
• Chimicalele toxice pot constitui riscuri de îmbolnăvire. Aşadar, fie că este vorba de gunoi colectat, dar impropriu gospodărit, fie de gunoi necolectat, riscurile pentru sănătatea populaţiei există şi ele nu trebuie trecute cu vederea. Problemele de sănătate survin, mai ales, în regiunile cu temperaturi şi umiditate ridicate, unde deşeurile solide se descompun şi putrezesc cu repeziciune.
... EDUCATIA RAMANE GARANTIA CEA MAI FERMA A REZOLVARII PROBLEMEI
Daca astazi deseurile sunt o problema de mediu pentru autoritati, maine ele se pot transforma intr-o sursa de venituri, care ar putea partial acoperi cheltuielile legate de gestionarea lor
-
Ciclul de viata a deseurilor:
-
Hartia: a fost inventata acum 2000 de ani in China, iar azi exista peste 3000 produse de hartie. Producerea hartiei duce la defrisarea padurilor, distrugerea habitatului, eroziunea solului, si scaderea rezervelor subterane de apa .In timpul fabricarii, amestecul de fibre cu apa, purificarea umeda, albirea, presarea si vopsirea elibereaza oxizi de sulf si mercaptan in aer si chimicale de inalbire in apa In jur de 650,000 tone de hartie se produc zilnic in lume, din care 500 de tone sunt nefolosibile si sunt inlaturate. Solutii: refolosirea hartiei si reducerea consumului de hartie. Producerea hartiei reciclate necesita un consum de energie de 2-3 ori mai mic si presupune salvarea a 5 hectare de copaci la tona de hartie. Mai mult, reciclarea hartiei reduce poluarea aerului cu 75% si poluarea apei cu 60%.
-
Sticla: a fost inventata in jurul anului 3,000 I.C., azi se produc sticle, oglinzi, lamele de acoperire, ferestre, suveniruri si becuri. Sticla este produsa prin procesul de topire a nisipului (dioxid de siliciu) si racirea rapida, acest tip de sticla nefiind in stare solida. Perioada de descompunere a sticlei dureaza intre 1,000-10,000 ani. Solutii: reciclarea economiseste 30% din energie si 50% din cantitatea de apa necesara fabricarii sticlei , reducand poluarea aerului cu 20%.
-
Materia organica: alimentele, hainele. In zonele urbane, in jur de 30% din cantitatile de deseuri organice provin din gospodarii . Solutii: utilizarea lor ca hrana pentru animale, ingroparea, arderea (ridica emisii de CO2 ) si compostarea in vederea folosirii ca ingrasamant.
-
Plasticul: a fost inventat in anii 1860 de catre Alexander Parkes ca un substituent sintetic. Cantitatea de plastic din deseurile din gospodarii este de 10%. Solutii:reducerea consumului, refolosirea si reciclarea. Aproape toate tipurile de plastic sunt reciclabile , insa sunt dificil de sortat.
ABS:acrilonitril-butadiena-stiren-copolimer (componente de masini, computere, avioane)
PC: policarbon (biberoane, jucarii)
PE: polietilena (pungi, ambalaje)
PET: polietilena tereptalata (bidoane de suc si apa, cutii de alimente)
PP: polipropilena (membrane,bidoane, recipiente)
PS: polistirena (cutii de iaurt, pachete de cafea) PVC: clorura de polivinil (bidoane pentru apa si uleiuri, ambalaje medicale) SBR: cauciuc polistirena-butadiena (cauciuc artificial)
-
Principiile managementului deseurilor:
Principiul prevenirii — minimalizeaza producerea deseurilor, Agentul poluant plateste — producatorii deseurilor platesc costurile prelucrarii deseurilor,
Principiul de precautie — anticipeaza dificultatile,
Principiul de proximitate—are in vedere situatia deseurilor inca de la sursa producatoare.
-
Managementul deseurilor este o aplicatie pentru cantitatile mari de deseuri.
-
Prevenirea poluarii si a producerii deseurilor este o aplicatie pentru cantitatile mici de deseuri.
-
Refolositi cat mai multe produse
-
Reciclati si compostati cat mai multe deseuri
-
Tratati chimic si biologic sau incinerati celelalte tipuri de deseuri
-
Ingropati resturile ramase in rampe de gunoi igienice
Refolositi: recipiente pentru realimentare (sticla si PET), saci refolosibili (din panza sau sfoara), anvelope folosite (produc energie, se recicleaza, se folosesc in fundatiile constructiilor)
Reciclare: compost (fertilizator pentru sol, utilizat la restabilirea compozitiei solului)
-
Reciclarea primara are loc in vederea obtinerii aceluiasi tip de obiect
-
Reciclarea secundara are loc in vederea obtinerii altor produse din acelasi material
C. Solutii in vederea reducerii deseurilor
Micsorarea consumului
-
Revolutionarizarea tehnicilor de fabricare produselor
-
Reciclarea (aluminiu, sticla, hartie, otel) reduce impactul asupra mediului
-
Arderea (17% din deseurile produse in UE sunt arse; acest proces elibereaza sulf, dioxizi de azot, cloruri de hidrogen, dioxizi, metale grele, polueaza apele; cenusa trebuie sa fie ingropata)
-
Ingroparea (67% din deseurile produse in UE sunt duse la rampele de colectare; procesul elibereaza CO2, gaz metan, polueaza apa cu pesticide, cianuri, nitrati si metale grele)
-
Compostarea (aceasta este o activitate limitata si necesita o piata de livrare)
Alte solutii includ: crearea unor tehnologii de epurare si reducere a cantitatilor de deseuri, produse inofensive la contactul cu mediul inconjurator, programe care sa incurajeze reciclarea si refolosirea, introducerea unor taxe pentru ambalare si alocarea de spatiu pentru rampe de depozitare a deseurilor.
-
Micsorarea cantitatii de deseuri produse de catre populatie :
-
Totul are o legatura
-
Deseurile produse de catre populatie nu trebuie aruncate
-
Diluarea/micsorarea nu este solutia universala pentru poluare
-
Cea mai sigura si ieftina cale de a rezolva problema deseurilor si a poluarii este reducerea lor in cantitate, refolosirea si reciclarea majoritatii materialelor utilizate
Diferite metode de depozitare a deseurilor solide:
Depozitarea necontrolata : Deseurile sunt depozitate in gropi, de-a lungul dealurilor, in valcele sau de-a lungul raurilor. In tarile mai putin dezvoltate aceasta este cea mai des intalnita metoda de depozitare si a generat mari probleme pentru mediul inconjurator. Spre exemplu, in Orasul Mexico se strang aproximativ 10,000 tone de gunoi pe zi. Aceste gramezi imense de deseuri se afla sub actiunea directa a vantului, ploii, sobolanilor, mustelor si a altor insecte. Multi oameni identifica aceste mormane de gunoi cu propriile case si isi petrec viata cautand prin resturi alimente comestibile si materiale reciclabile. Pentru acesti oameni conditiile de sanatate sunt precare insa nu au alte posibilitati. Tarile mai dezvoltate interzic depozitarea necontrolata insa depozitarea ilegala reprezinta o problema majora. Depozitare deseurilor direct pe pamant poate genera efecte devastatoare pentru mediul inconjurator; spre exemplu, in fiecare an, in jur de 200 milioane litri de ulei pentru motoare sunt depozitati in conditii improprii in canale . Aceasta cantitate este de 5 ori mai mare decat uleiul varsat de compania Exxon Valdez pe coasta Alaskai in anul 1989. Un litru de benzina poate face ca un milion de litri de apa sa devina nepotabili.
Dostları ilə paylaş: |
