Textul preliminar al discursului domnului Caldeira

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

ECA/10/37

DISCURSUL DOMNULUI CALDEIRA,

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI EUROPENE

PREZENTAREA RAPORTULUI ANUAL PRIVIND EXERCIŢIUL FINANCIAR 2009 ÎN FAŢA COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR A PARLAMENTULUI EUROPEAN

BRUXELLES, 9 NOIEMBRIE 2010

În cazul unor eventuale diferenţe, prevalează informaţiile transmise oral

Stimate domnule preşedinte, stimaţi membri, doamnelor şi domnilor,

Îmi face o deosebită onoare să pot prezenta astăzi în faţa dumneavoastră Raportul anual al Curţii de Conturi Europene referitor la execuţia bugetului UE privind exerciţiul financiar 2009 şi Raportul anual referitor la fondurile europene de dezvoltare pentru acest exerciţiu.

În acest moment, ni se prezintă ocazia de a realiza reforme majore. Acest proces a fost deja demarat prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Noul proiect de regulament financiar a preluat ştafeta anul acesta, definind în continuare direcţia reformei, însă anul următor va fi cel care va lăsa o amprentă de lungă durată asupra modului în care se realizează gestiunea financiară la nivelul UE.

Aş dori ca mai întâi să vă prezint cele patru mesaje-cheie ale Raportului anual privind exerciţiul 2009, urmând ca apoi să trec în revistă concluziile şi recomandările mai largi formulate în avizele recente ale Curţii care prezintă cea mai mare relevanţă pentru reformă.

Mesajele-cheie vizează: fiabilitatea conturilor exerciţiului 2009; legalitatea şi regularitatea operaţiunilor; rezultatele din acest an în raport cu rezultatele din anii anteriori; corecţia multianuală a erorilor.

Voi începe cu fiabilitatea conturilor.

Curtea concluzionează că în conturile Uniunii Europene se prezintă în mod fidel situaţia financiară a Uniunii, precum şi rezultatele operaţiunilor sale şi fluxurile sale de numerar (se prezintă o imagine fidelă şi reală).

Este cel de al treilea exerciţiu consecutiv pentru care Curtea constată că nu există denaturări semnificative la nivelul conturilor, acestea putând fi considerate, prin urmare, drept fiabile.

Însă absenţa denaturărilor semnificative la momentul actual nu înseamnă că nu există niciun risc de denaturări viitoare. În cadrul sistemelor contabile ale anumitor direcţii generale ale Comisiei, există în continuare loc de îmbunătăţiri, în special în ceea ce priveşte contabilizarea prefinanţărilor şi a separării aferente a exerciţiilor financiare, precum şi în ceea ce priveşte contabilizarea facturilor/declaraţiilor de cheltuieli.

Referitor la legalitate şi regularitate, Curtea a constatat că veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, ceea ce reprezintă o repetare a situaţiei din exerciţiile anterioare, şi că sistemele de supraveghere şi de control au fost eficace.

Ca şi în exerciţiile anterioare, angajamentele nu au fost nici acestea afectate de un nivel semnificativ de eroare. Cel de al doilea mesaj-cheie al Raportului anual este însă următorul: plăţile de la buget continuă să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare, cu excepţia a două domenii de cheltuieli.

Cele două excepţii sunt: Cheltuielile administrative, domeniu în care evaluarea sistemelor arată în mod constant, de mai mulţi ani, că acestea sunt conforme cu Regulamentul financiar, şi Afaceri economice şi financiare.

Pentru toate celelalte domenii de cheltuieli (sau „grupuri de politici”), Curtea a constatat niveluri semnificative de eroare.

În ceea ce priveşte grupul de politici Agricultură şi resurse naturale, căruia îi revine aproape jumătate din buget, Curtea estimează că nivelul de eroare se situează în intervalul 2 %-5 %. Aceasta corespunde unei uşoare creşteri faţă de exerciţiul anterior. Acest rezultat concordă însă cu cel obţinut în ambele exerciţii în urma evaluării sistemelor de către Curte, evaluare conform căreia sistemele sunt doar parţial eficace.

Majoritatea erorilor au avut la bază supradeclararea de către beneficiari a suprafeţelor de teren eligibil în cadrul Sistemului de plăţi unice şi al Sistemului de plăţi unice pe suprafaţă. Curtea recomandă reducerea riscului de eroare prin creşterea calităţii informaţiilor din bazele de date utilizate pentru stabilirea drepturilor la plată şi pentru calculul plăţilor şi prin măsuri care să permită clarificarea normelor privind exploatarea şi întreţinerea terenurilor şi care să garanteze respectarea acestor norme.

Coeziunea, care reprezintă cel de al doilea grup de politici ca amploare şi căreia îi corespunde aproape o treime din buget, este în continuare singurul domeniu bugetar cu un indice estimat de eroare de peste 5 %.

La baza acestui indice de eroare estimat se află, în proporţie de aproximativ trei sferturi, abateri grave ale autorităţilor naţionale în aplicarea normelor privind achiziţiile publice. În ceea ce priveşte restul de un sfert din indicele de eroare estimat, principalul factor îl reprezintă plata unor costuri neeligibile în cazul unei părţi importante din cererile de plată ale beneficiarilor vizând rambursarea costurilor suportate de aceştia.

Curtea estimează că aproape o treime din erorile identificate în cadrul plăţilor intermediare şi finale care au fost testate ar fi putut să fie detectate şi corectate de statele membre anterior transmiterii către Comisie a certificării cheltuielilor, întrucât auditul a demonstrat că statele membre dispuneau de informaţiile necesare în acest sens.

Curtea concluzionează că, per ansamblu, sistemele aplicate în domeniul coeziunii sunt doar parţial eficace şi supune atenţiei Comisiei următoarele patru recomandări:

• 
  să încurajeze autorităţile naţionale să aplice în mod riguros mecanismele de corecţie anterior transmiterii cererilor de plată;
  
• 
  să se asigure că, atunci când se detectează cheltuieli neeligibile, acestea nu sunt înlocuite de autorităţile naţionale cu noi cheltuieli neconforme;
  
• 
  să asigure, prin intermediul rolului său de supraveghere, o funcţionare eficace a sistemelor naţionale de gestiune şi de control pentru perioada 2007-2013 şi
  
• 
  să monitorizeze îndeaproape aplicarea de către statele membre a directivelor UE privind achiziţiile publice.
  

Plăţile din cadrul grupului de politici Cercetare, energie şi transport continuă, de asemenea, să fie afectate de un nivel semnificativ de eroare, iar sistemele sunt în continuare doar parţial eficace. Indicele de eroare estimat de Curte se situează în intervalul 2 %-5 %, ca şi pentru exerciţiul 2008.

Majoritatea erorilor din cadrul acestui grup de politici au drept cauză rambursarea către beneficiari implicaţi în proiecte de cercetare a unor costuri de personal şi a unor costuri indirecte supradeclarate de către aceştia.

Pentru grupul de politici Ajutorul extern, dezvoltarea şi extinderea, situaţia este similară cu cea din exerciţiul anterior: plăţile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, iar sistemele de control sunt parţial eficace.

Indicele de eroare estimat continuă să se situeze în intervalul 2 %-5 %. Aceste erori privesc în cea mai mare parte eligibilitatea cheltuielilor, deşi Curtea a identificat şi o serie de cazuri de nerespectare a normelor privind achiziţiile. Curtea a formulat o serie de recomandări pentru diversele direcţii generale implicate în gestionarea acestui grup de politici, recomandări vizând remedierea a diferite deficienţe din cadrul sistemelor de control intern ale acestor direcţii generale.

Ajutorul extern este furnizat de EuropeAid şi prin intermediul fondurilor europene de dezvoltare, acestea făcând obiectul unui raport anual separat al Curţii. Pentru exerciţiul 2009, Curtea a formulat o opinie fără rezerve în ceea ce priveşte fiabilitatea conturilor şi în ceea ce priveşte legalitatea şi regularitatea operaţiunilor. Trebuie însă avut în vedere că sistemele sunt doar parţial eficace.

În fine, referitor la domeniul bugetar Educaţie şi cetăţenie, Curtea a constatat că, la nivelul programelor şi al proiectelor care corespundeau unor perioade de programare anterioare şi care au fost închise în 2009, exista un nivel semnificativ de eroare, pe care sistemele Comisiei nu au fost în măsură să îl detecteze şi să îl corecteze.

Analizând rezultatele de anul acesta şi comparându-le cu cele din anii anteriori, vom constata că cea mai importantă schimbare s-a produs în domeniul coeziunii.

Iată-ne astfel ajunşi la cel de al treilea mesaj-cheie al Raportului anual al Curţii de anul acesta: indicele de eroare cel mai probabil estimat pentru cheltuielile din domeniul coeziunii a fost mult mai scăzut decât în exerciţiile anterioare; iar în ceea ce priveşte ansamblul bugetului, indicele de eroare estimat de Curte a scăzut de-a lungul ultimilor ani.

Nu trebuie însă să ne grăbim să tragem concluzii referitor la conturarea unei tendinţe în domeniul coeziunii; având în vedere că există variaţii în ceea ce priveşte profilul cheltuielilor efectuate, populaţia plăţilor se poate modifica foarte mult de la un exerciţiu la altul, între 2009 şi 2008 existând diferenţe marcate.

Trebuie totuşi recunoscut că reducerea înregistrată în domeniul coeziunii în ceea ce priveşte indicele de eroare estimat a fost una semnificativă, reuşind să compenseze – din perspectiva importanţei şi din cea a efectului asupra nivelului global de regularitate – creşterea indicelui de eroare estimat pentru Agricultură şi resurse naturale. Prin urmare, indicele de eroare estimat pentru ansamblul bugetului este mai scăzut pentru exerciţiul 2009 decât pentru exerciţiul 2008, ceea ce reconfirmă tendinţa descendentă menţionată anul trecut.

Însă nu există nicio garanţie ca această tendinţă va continua să se manifeste şi pe viitor. Aşa cum am menţionat mai devreme în cadrul expunerii mele, sistemele continuă să fie, pentru toate grupurile de politici, doar parţial eficace, cu excepţia Cheltuielilor administrative.

Pe de altă parte, trebuie luat în considerare şi caracterul multianual al mecanismelor de gestiune şi de control. Este posibil ca erorile produse în cadrul plăţilor din 2009 să fie detectate şi corectate în exerciţiile viitoare, datorită mecanismelor multianuale de corecţie. Astfel, Curtea a examinat cu atenţie, şi de această dată, informaţiile furnizate de Comisie cu privire la recuperări şi la alte corecţii financiare.

Deşi Comisia a făcut un pas lăudabil în 2009 crescând volumul şi calitatea informaţiilor furnizate în conturi cu privire la corecţii, informaţiile respective nu sunt complet fiabile, deoarece, în domenii precum cel al coeziunii, sistemele utilizate de statele membre pentru raportarea acestor corecţii către Comisie sunt afectate de deficienţe.

În plus, marea majoritate a corecţiilor, în termeni valorici, reprezintă „corecţii financiare” impuse de Comisie statelor membre pentru deficienţele de la nivelul sistemelor. Acest tip de corecţie protejează bugetul UE şi poate fi un factor motivant pentru îmbunătăţirea sistemelor, însă nu remediază erorile de tipul celor detectate de Curte, erori care sunt legate, în cea mai mare parte, de sume solicitate în mod incorect de beneficiari sau plătite în mod incorect acestora.

Recomandarea Curţii este ca statele membre să îşi îmbunătăţească sistemele de raportare a corecţiilor şi ca serviciile Comisiei să aibă în vedere perfecţionarea orientărilor privind raportarea financiară, perfecţionare prin care să se asigure o redare corespunzătoare în conturi a tuturor informaţiilor relevante cu privire la funcţionarea mecanismelor multianuale de corecţie.

În acest context, iată-ne ajunşi la cel de al patrulea şi ultim mesaj-cheie:

Comisia a crescut calitatea informaţiilor pe care le furnizează cu privire la recuperările de sume plătite în mod incorect şi la alte corecţii. Însă aceste informaţii nu sunt încă complet fiabile. Nu se poate încă realiza o comparaţie justă între datele Comisiei cu privire la corecţii, pe de o parte, şi indicele de eroare estimat de Curte, pe de altă parte.

Stimate domnule preşedinte, stimaţi membri,

Există în prezent o serie de iniţiative care oferă o ocazie semnificativă de îmbunătăţire a gestiunii financiare a UE pe termen lung.

Comisia a prezentat deja noul proiect de regulament financiar şi a publicat deja comunicarea privind revizuirea bugetului UE. Aceasta din urmă prevede, pentru 2011, prezentarea unui proiect de regulament privind noul cadru multianual, a unui proiect de decizie privind resursele proprii şi a unor propuneri legislative privind politicile şi programele care urmează să acopere principalele domenii de cheltuieli în următoarea perioadă de programare.

Mesajele-cheie ale Raportului anual privind exerciţiul 2009 vin să confirme concluziile şi recomandările formulate de Curte la începutul acestui an în avizul său cu privire la riscurile şi la provocările esenţiale pentru îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE.

Ceea ce am afirmat atunci este valabil şi în prezent.

În primul rând, în anumite secţiuni ale bugetului UE, indicii de eroare se menţin la un nivel ridicat – în special în domeniul coeziunii.

În al doilea rând, erorile pe care le detectează Curtea au la bază în principal cereri de plată incorecte depuse de beneficiari şi abateri legate de achiziţiile publice.

În al treilea rând, există două modalităţi prin care s-ar putea îmbunătăţi situaţia: ameliorarea sistemelor de gestiune, inclusiv a mecanismelor legate de recuperări şi de corecţiile financiare, şi simplificarea normelor şi a reglementărilor.

În fine, Curtea identifică o serie de probleme recurente în cadrul auditurilor sale cu privire la programe individuale de cheltuieli, audituri care se finalizează prin publicarea de rapoarte speciale. În vederea remedierii acestor probleme, Curtea sugerează ca, la revizuirea programelor de cheltuieli, să se aplice următorul set de principii, exprimat sub forma unor întrebări:

• În ce măsură se estimează că va exista o valoare adăugată generată de dimensiunea europeană?

• Cât de clare sunt obiectivele şi cât de realist este programul?

• Este programul cât mai simplu cu putinţă, în limitele rezonabilului?

• Există reguli clare cu privire la răspunderea pentru actul de gestiune?

Pe scurt, îmbunătăţirea modului în care se efectuează cheltuielile ar trebui să reprezinte o prioritate majoră. Simplificarea cadrelor legislative şi introducerea unor sisteme de control cu un mai bun raport cost-eficacitate pentru reducerea riscului de eroare ar trebui să poată contribui la realizarea acestui obiectiv.

Proiectul de nou regulament financiar – pe marginea căruia Curtea a transmis recent un aviz Parlamentului European – conţine o serie de propuneri care oferă Comisiei oportunităţi de creştere a transparenţei şi de îmbunătăţire a gestiunii financiare. Simplificarea legislaţiei sectoriale rămâne însă un mijloc important pentru obţinerea unei îmbunătăţiri semnificative a performanţei.

Principiile sugerate de Curte şi recomandările formulate de aceasta prezintă cea mai mare relevanţă tocmai pentru elaborarea acestor propuneri de legislaţie sectorială – în primul rând deoarece reglementările respective sunt cele care definesc normele de eligibilitate care determină condiţiile pentru efectuarea plăţilor de la buget, precum şi cele care definesc mecanismele de gestiune, de control şi de audit care urmează să fie aplicate.

Stimate domnule preşedinte, stimaţi membri,

Garantarea unei utilizări optime, prin intermediul bugetului UE, a fondurilor pe care ni le pun la dispoziţie contribuabilii europeni implică responsabilităţi extrem de serioase pentru noi toţi: pentru Comisie, în cadrul elaborării propunerilor legislative şi al execuţiei bugetului; pentru statele membre, în cadrul gestiunii curente pe care o asigură pentru aproximativ 80 % din bugetul UE; pentru Consiliu şi pentru Parlament, în calitatea lor de legiuitori, precum şi în cadrul procedurii de descărcare de gestiune; şi pentru Curtea de Conturi, în calitatea sa de auditor extern al Uniunii.

Curtea este hotărâtă să se achite pe deplin de rolul care îi revine în eforturile de asigurare a unei cheltuiri corecte şi eficace a fondurilor UE, contribuind la aceste eforturi prin intermediul şi pe baza avizelor şi a rapoartelor sale – printre care se înscrie şi raportul pe care am avut onoarea să îl prezint astăzi în faţa dumneavoastră.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.