Teza de doctorat

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Școala Doctorală Științe Politice – Relații Internaționale

TEZA DE DOCTORAT

TRECEREA LA SOCIETATEA DIGITALĂ ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE. STUDIU DE CAZ ROMÂNIA

Rezumat

Coordonator științific:

Prof.univ.dr. Cezar Bîrzea

Doctorand:

Victoria Folea

București

2018

Cuprinsul Rezumatului

Cuprinsul tezei de doctorat 3

Introducere 5

Obiectivele cercetării. Întrebări și ipoteze de cercetare 6

Contribuții originale 6

Aspecte metodologice și limitele cercetării 7

Structura și conținutul tezei 8

Concluzii 20

Bibliografie 23

Cuprinsul tezei de doctorat

Capitolul 1. Introducere 5

1.1. Încadrarea problemei de cercetare 5

1.1.1. Tendințe globale, nevoia cunoașterii obiective a evoluției în Uniunea Europeană și a poziționării României în acest context 5

1.1.2. Interesul pentru politicile publice 9

1.1.3. Contextul științelor politice și al relațiilor internaționale 10

1.2. Motivația și etapele cercetării 11

1.3. Aspecte metodologice. Obiectivele cercetării. Întrebări și ipoteze de cercetare 12

1.3.1. Designul cercetării 18

1.3.2. Limitele cercetării 21

1.4. Contribuțiile originale 22

Capitolul 2. Fundamentarea teoretică a temei 24

2.1. Definiții și concepte 24

2.2. Paradigme folosite în cercetare 29

2.3. Politicile publice 40

2.4. Teoriile capitalului uman 45

Capitolul 3. Rolul capitalului uman în societatea și economia digitală. Încadrare teoretică 58

3.1. Relația dintre economia și societatea bazate pe date (digitală) și capitalul uman 58

3.2. Adaptări conceptuale necesare 62

3.2.1. Digitalizarea și piața forței de muncă 62

3.2.2. Abilitățile și competențele digitale 66

3.3. Efectele digitalizării pe piața muncii 68

3.3.1. Definiții 68

3.3.2. Locul de muncă digital / forța de muncă versus locul de muncă tradițional / forța de muncă 71

3.3.3. Forța de muncă digitală 79

3.3.4. Schimbările în natura muncii provocate de digitalizare 83

3.4. Aptitudinile și competențele digitale necesare dezvoltării capitalului uman în UE. Teorii și modele conceptuale 88

3.4.1. Definiții. Privire de ansamblu. Caracteristici 88

3.4.2. Modelele conceptuale pentru abilitățile digitale 92

Capitolul 4. Politicile publice în domeniul societății și economiei digitale în Uniunea Europeană 98

4.1. Politicile și programele UE pentru economia și societatea digitală 98

4.2. Relațiile dintre diversele politici ale UE consacrate societății și economiei digitale 109

4.3. Dezvoltarea capitalului uman pentru societatea și economia digitală. Contextul UE 112

4.4. Evaluarea politicilor publice în domeniul societății și economiei digitale la nivelul UE din perspectiva indicatorilor de performanță în perioada 2014-2017, cu accent pe dezvoltarea capitalului uman 117

Capitolul 5. Dezvoltarea capitalului uman în societatea și economia digitală în UE 125

5.1. Necesitatea dezvoltării competențelor digitale în UE din perspectiva ocupării 125

5.2. Tipuri de competențe digitale, pe niveluri de formare 130

5.2.1. Competențele digitale formate în sistemul secundar și terțiar de educație 130

5.2.2. Competențele digitale în corelație cu piața muncii 135

Capitolul 6. Trecerea la societatea și economia digitală în România - Studiu de caz 141

6.1. Analiza politicilor publice în domeniul societății și economiei digitale în România în perioada 2014(2015)-2017 141

6.1.1. Performanța digitală a României în perioada 2014-2017. Evaluarea indicatorilor-țintă ai Strategiei Naționale 144

6.1.2. Performanța digitală a României în perioada 2014-2017. Evaluarea indicatorilor stabiliți de Comisia Europeană pentru monitorizarea economiei și societății digitale 151

6.2. Dezvoltarea capitalului uman din perspectiva competențelor digitale în România 154

Capitolul 7. Concluzii generale 189

Bibliografie 198

Listă Figuri – Tabele 218

Chestionarele pentru studenți și pentru organizațiile financiar - bancare 223

Glosar 233

Introducere

Lucrarea de față pleacă de la dezbaterile actuale privind schimbările societale intervenite sau cele care sunt previzibile pentru următorii ani. După ce specialiștii au desemnat societatea europeană ca o ”societate a cunoașterii” (”knowledge society”), respectiv societatea capabilă să producă și să utilizeze cunoașterea în toate sectoarele sale de activitate, discursul public a trecut rapid la un nou cadru de referință, la un nou proiect de societate numit ”societatea digitală”. Forumul Economic Mondial din 2015 a lansat termenul de ”revoluție digitală” sau ”a patra revoluție industrială”, care se anticipează că va transforma fundamental viața economică și socială. Asistăm în prezent la desfășurarea cu rapiditate a aceste a patra revoluții industriale, reprezentând noi moduri în care tehnologia devine parte integrantă a societății și chiar a corpului uman. Inovațiile și realizările de vârf apar și se acumulează extrem de repede, cu un ritm fără precedent. Comparativ cu cele trei revoluții industriale anterioare, această a patra revoluție se desfășoară cu o viteză exponențială, mai degrabă decât lineara, având un impact semnificativ aproape asupra fiecărei ramuri industriale. Numărul lor foarte mare, dar și profunzimea acestor schimbări au inițiat deja transformări ale sistemelor de producție, de management si de guvernare, care se vor adânci în timp. Uniunea Europeană (UE) s-a înscris de la început în aceste preocupări, prin activități, proiecte și documente de politici publice la care mă voi referi pe parcurs.

Până în prezent au existat mai multe încercări de a defini economia și societatea digitală. O posibilă definiție este cea folosită de o autoritate publică: economia și societatea digitală se bazează pe tehnologii digitale, inclusiv integrarea indivizilor în mediul online precum și desfășurarea de afaceri prin intermediul piețelor bazate pe internet (BCS, 2016).

Științele politice, ca domeniu de cercetare și formare, studiază viața politică și politicile publice specializate, inclusiv relațiile internaționale. Acestea din urma au drept scop explicarea interacțiunilor dintre state în cadrul sistemului global inter-statal, precum si explicarea interacțiunilor si fenomenelor care au loc între state (fenomene trans-naționale), ca și a instituțiilor (private, publice, nonguvernamentale, interguvernamentale) care participa în astfel de interacțiuni si fenomene. În această perspectivă, abordarea comparativă și europeană din această teză este un demers de studii europene, într-un domeniu în care cercetările sunt încă incipiente (digitalizarea).

Cercetarea întreprinsă în lucrarea de doctorat abordează domeniul societății și economiei digitale din punctul de vedere al politicilor publice și al capitalului uman în UE și în România (ca studiu de caz). Au fost analizate relațiile dintre țările membre ale UE în domeniul societății și economiei digitale, actorii implicați și relațiile dintre aceștia, politicile publice în domeniu, dar și provocările aduse de societatea și economia digitală privind formarea, ocuparea unui loc de muncă și mobilitatea (sau lipsa acesteia) personalului din domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) și al tehnologiilor digitale. Prin obiectivele propuse, precum și prin încadrarea sa teoretică, cercetarea prezentată în lucrare se încadrează în domeniul relațiilor internaționale și al studiilor europene.

Ritmul foarte alert în care apar și se dezvoltă inovațiile, tehnologiile și dispozitivele digitale și modul în care acestea sunt aproape imediat absorbite în societate și economie impune o nevoie accentuată a înțelegerii efectelor și impactului lor. Digitalizarea reprezintă o nouă etapă a globalizării, iar statele, instituțiile și indivizii regândesc strategii importante de (re)poziționare din punct de vedere economic, financiar, comercial, social și politic.

Din această perspectivă, am considerat necesar să analizez viziunea Uniunii Europene și a României asupra digitalizării, să analizez comparativ performanțele țărilor membre UE din punctul de vedere al dimensiunilor societății și economiei digitale într-o abordare comparativă a competitivității și competențelor digitale. Astfel, unul dintre obiectivele cercetării a fost analiza dinamică a capitalului uman (competențe, ocuparea unui loc de muncă) în raport cu performanța digitală a țărilor membre ale UE în societatea și economia digitală. În plus, dată fiind importanța acestui domeniu (societatea și economia digitală) și rapiditatea cu care el evoluează și devine parte integrantă a vieții de zi cu zi în plan economic, social și politic, am ales să cercetez în cadrul lucrării politicile publice pentru dezvoltarea societății digitale în Uniunea Europeană și în România.