Thucydides- războiul peloponeziac


Scopul istoriei: ghid pentru omul politic dar şi pentru cetăţean în general- îi învaţă pe oameni cum să suporte vicisitudinile fortunei prin examinarea experienţei altora



Yüklə 445 b.
səhifə2/8
tarix08.04.2018
ölçüsü445 b.
#47869
1   2   3   4   5   6   7   8

Scopul istoriei: ghid pentru omul politic dar şi pentru cetăţean în general- îi învaţă pe oameni cum să suporte vicisitudinile fortunei prin examinarea experienţei altora

  • Stilul: - a respins discursurile inventate; discursul trebuia reprodus, în opinia sa, aşa cum a fost rostit pentru că doar astfel poate sluji adevărului istoric şi îşi poate îndeplini funcţia explicativă; discursul nu trebuia să fie o anexă a oratoriei



  • Istoricii greci târzii

    • Diodorus Siculus (80- 29 î.e.n)- Bibliotheca Historica (40 de cărţi)

    • Subiect- istorie universală: începe cu relatările mitice ale vechiului Egipt şi Orient şi continuă cu istoria Greciei şi a Siciliei

    • Metoda- compilaţie

    • Critică miturile- consideră că repovestirea lor este îngreunată de: vechimea lor (care nu permite testarea lor), varietatea şi multitudinea de eroi şi semieroi (fac povestea dificil de urmărit) şi neconcordanţa dintre diferitele variante; consideră însă că îşi au locul lor în naraţiune deoarece: 1. istoria universală trebuie să cuprindă şi faptele celor dintâi oameni şi 2. tradiţia istoriografică a apelat la ele (Herodot, Thucydides)

    • Publicul istoriei- cetăţeanul care găseşte în ea exemple, modele de comportament în viaţa publică; pasionatul de lectură care găseşte în ea exemple morale şi etice

    • Dionisius din Halicarnas – Arheologia (7. î. Hr.)

    • Subiect: istoria timpurie romană care, în opinia lui, poate explica evoluţiile contemporane

    • Surse: istorici latini: Cato maior, Fabius Pictor, Licinius, Aelius



    Începuturile istoriografiei romane. De la mit la poem şi istorie

    • Mituri

    • Mitul troian- originea greacă- ceramica romană din secolul al IV-lea e împodobită cu imaginea lui Aeneas sau Troia arzând

    • Romulus şi Remus- legenda era deja răspândită în sec. III î.e.n.

    • Sensul istoriei la romani

    • gens” şi “familia”: pentru individul roman trecutul şi prezentul se legau prin memoriile, prin amintirile de familie; laudaţiile funebre- sursă istorică

    • viaţa colectivităţii- Annales Maximi- alcătuite de “pontifex maximi” - însemnarea zilelor faste şi nefaste, numele înalţilor oficiali, însemnări despre incendii, inundaţii, foamete, bătălii, legi şi tratate; sunt prototipul genului analistic; Cărţile magistraţilor- liste cu numele magistraţilor laici

    • Istoria – subiect al poemelor

    • Naevius- Bellum punicum- a exaltat patriotismul roman

    • Ennius (239- 169 î.e.n.) – Anale- istoria Romei de la intrarea lui Aeneas în Italia până în vremea sa

    • Primii istorici:

    • Fabius Pictor- membru al unei familii din ginta Fabia, senator, după lupta de la Cannae (216 î.e.n.) a fost trimis în misiune diplomatică la Delphi pentru a consulta oracolul

    • A scris Înfăptuirile romanilor- în limba greacă, o istorie de la Aeneas până în vremea sa; surse: Timaios din Tauromenion, Hieronymus din Cardia, arhivele familiei

    • Cato Maior- Origini (7 cărţi)- a reluat miturile greceşti ale întemeierilor; a considerat că istoria este înfăptuită de popor şi de aceea nu a dat nume proprii în opera sa.



    Romulus şi Remus pe o monedă din argint (c. 269- 266 î.Hr.)





    Scipio Africanul cel Bătrân (efigie pe un inel din aur -sf. sec III- încep. sec. II î.e.n)







    Evoluţia istoriografiei romane

    • Istoria enciclopedică : Varro- Antichităţile romane (50 de cărţi)

    • Istoria ca justificare a omului politic: Caesar- Comentarii despre războiul cu galii, Comentarii despre războiul civil

    • A recurs la deformarea istoriei pentru a se justifica; a redactat naraţiunea la persoana a treia ca şi cum ar fi aparţinut unui observator impersonal

    • Istorie şi oratorie: Cicero- De oratore (55 î.e.n)- istoria este o artă şi prin aceasta se apropie de oratorie; istoria este o artă folositoare dacă respectă 3 reguli: 1. istoricul să nu spună ceva fals, 2. istoricul să cuteze să spună adevărul şi 3. să ordoneze faptele în ordine cronologică

    • Istoria moralizatoare: Sallustius- Conjuraţia lui Catilina, Războiul cu Jugurtha, Istorii

    • genul istoric profesat – monografia

    • scopul istoriei- de a delecta într-o perioadă de deziluzie, de a imortaliza degradarea idealurilor romane

    • stilul- a creat un nou stil în limbajul istoriografic



    Caius Sallustius Crispus



    Sallustius

    • Războiul cu Iugurtha- portretul lui Jugurtha- fiecare contact cu romanii are în spate conspiraţie şi minciună dar are şi o serie de trăsături romane: “virtus”, inteligenţă, talent militar

    • un amestec de corupţie şi “virtus” care îl apropie de personaje romane ca Marius, Sulla, Catilina, Caesar


    • Yüklə 445 b.

      Dostları ilə paylaş:
    1   2   3   4   5   6   7   8




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
    rəhbərliyinə müraciət

    gir | qeydiyyatdan keç
        Ana səhifə


    yükləyin