Timp estimat pentru predare 50 de minute Secţiunea 4, „Tratarea infecţiei”

Timp estimat pentru predare

50 de minute

Secţiunea 4, „Tratarea infecţiei”, explică pe larg folosirea antibioticelor şi a medicamentelor în tratarea diferitelor afecţiuni şi boli.

Este vorba despre o discuţie frontală. Elevilor sunt puşi în faţa unei serii de situaţii în care se află Ana şi Horea într-o zi de şcoală. Elevii discută pe marginea replicilor din banda desenată şi decid dacă sunt sau nu de acord cu acestea.

Obiectivele lecţiei

Toţi elevii:

• 
  vor înţelege că infecţiile obişnuite se vindecă de la sine, în timp, cu odihnă, consum de lichide şi un stil de viaţă sănătos;
  
• 
  vor înţelege că, odată ce încep un tratament cu antibiotice, trebuie să îl ducă până la capăt.
  

4.1 Tratarea infecţiei

Folosirea antibioticelor şi a medicamentelor

Informaţii generale

Pentru fiecare elev, imprimaţi/fotocopiaţi SH 1, SH 2 şi SW 1.

Organismul nostru are multe căi de apărare naturale pentru a lupta împotriva microbilor dăunători care pot provoca infecţii, de exemplu pielea împiedică intrarea microbilor în organism, nasul are o membrană lipicioasă care capturează microbii inhalaţi, lacrimile conţin o substanţă care ucide bacteriile, iar stomacul produce un acid care poate ucide mulţi dintre microbii ingeraţi. În general, dacă avem un stil de viaţă sănătos, (mâncăm alimentele potrivite, bem multă apă şi ne odihnim îndeajuns) aceste bariere naturale funcţionează, zi de zi, pentru a ne menţine sănătoşi. Totuşi, în unele cazuri, microbii pot depăşi aceste bariere şi pot pătrunde în corpul nostru.

De cele mai multe ori, sistemul imunitar învinge orice microbi dăunători care ajung în corp. Totuşi, în unele cazuri, sistemul imunitar are nevoie de ajutor. Antibioticele sunt medicamente speciale folosite de medici pentru a ucide bacteriile. Unele antibiotice opresc înmulţirea bacteriilor, iar altele le ucid. Antibioticele tratează boli provocate de bacterii, precum meningita, tuberculoza şi pneumonia. Acestea nu afectează virusurile, astfel încât antibioticele nu pot trata boli ca răceala şi gripa, care sunt cauzate de virusuri.

Înainte de descoperirea antibioticelor, bacteriile dăunătoare ucideau mulţi oameni. În zilele noastre, însă, majoritatea infecţiilor bacteriene sunt uşor de tratat cu antibiotice – însă bacteriile încep să devină rezistente! Printr-o expunere ridicată la antibiotice, bacteriile devin rezistente la acestea. Acest lucru înseamnă că infecţiile bacteriene ne pot pune, din nou, viaţa în pericol. Putem ajuta la prevenirea acestei situaţii printr-o serie de metode:

• 
  folosind numai antibiotice prescrise de medic
  
• 
  ducând întotdeauna până la capăt un tratament cu antibiotice început
  
• 
  neluând antibiotice pentru o simplă tuse sau răceală
  

Există şi medicamente antivirale şi antifungice. Totuşi, este important ca acestea să fie administrate de un medic. Multe medicamente disponibile fără reţetă calmează simptomele multor infecţii, de exemplu calmante sau medicamente pentru scăderea febrei.

Pregătire

Materiale necesare

Pentru elev/grup

• 
  Un exemplar din SH 1
  
• 
  Un exemplar din SH 2
  
• 
  Un exemplar din SW 1 proiecţia acestuia pe tabla albă magnetică (opţional)
  

Cuvinte cheie

antibiotic

boală

afecţiune

sistem imunitar

infecţie

medicament

bariere naturale

apărare naturală

simptom

vaccin



4.1 Tratarea infecţiei

Folosirea antibioticelor şi a medicamentelor

Introducere

1. 
   Începeţi lecţia explicând elevilor că vor învăţa cum să trateze infecţiile obişnuite. Reamintiţi-le că microbii dăunători ne îmbolnăvesc. Întrebaţi-i cum s-au simţit când erau bolnavi, ce boală au avut şi ce tratament au primit? Au mers la medic sau au cumpărat medicamente de la farmacie?
   
2. 
   Spuneţi-le elevilor că, înainte de a lua medicamente, trebuie să încercăm să lăsăm corpul nostru să lupte împotriva microbilor dăunători. Explicaţi-le că în corpul nostru există un sistem imunitar care luptă împotriva microbilor dăunători. Dacă dormim suficient şi mâncăm sănătos, ne păstrăm sistemul imunitar puternic, iar acesta poate continua să lupte împotriva microbilor dăunători.
   
3. 
   Explicaţi că, uneori, dacă în organismul nostrum pătrund mulţi microbi, sistemul imunitar poate avea nevoie de ajutor. Acesta este momentul în care avem nevoie de medicamente. Menţionaţi că sunt folosite diferite tipuri de medicamente pentru a trata simptome ale diferitor infecţii, de exemplu pastile pentru tuse, calmantele, medicamentele pentru scăderea temperaturii etc.
   
4. 
   Subliniaţi faptul că antibioticele sunt medicamente speciale, folosite pentru a trata numai infecţiile bacteriene. Antibioticele ne vindecă omoarând bacteriile dăunătoare care ne îmbolnăvesc. Explicaţi-le elevilor că anumite antibiotice ucid anumite bacterii şi, prin urmare, nu trebuie să folosim antibioticele altor persoane. Este posibil ca acestea să nu dea rezultate. Trebuie să luăm numai antibioticele pe care ni le prescrie medicul.
   
5. 
   Explicaţi-le că, odată ce medicul ne prescrie un tratament cu antibiotice, trebuie să îl ducem până la capăt. Dacă nu facem acest lucru, este posibil ca unele bacterii să nu fie ucise şi să ne îmbolnăvească din nou sau să devină rezistente la antibiotic.
   
6. 
   Elevii ar trebui să ştie că multe dintre celelalte medicamente, de exemplu calmantele sau siropul pentru tuse, sunt folosite pentru a ameliora simptomele unor infecţii precum durerile de cap, febra, congestia etc.
   

Activitate principală

1. 
   Această activitate poate fi desfăşurată în grupuri mici sau sub forma unei discuţii frontale. Sarcina este prezentată sub forma unei benzi desenate.
   
2. 
   Fiecare secţiune a benzii desenate ilustrează o situaţie care necesită luarea unei decizii. Cuvintele pronunţate de cel care ia decizia sunt scrise cursiv pentru a fi evidenţiate.
   
3. 
   Arătaţi elevilor fiecare chenar (fie SH 1 şi SH 2 împreună, fie fiecare dintre chenare separat pe tabla albă magnetică sau proiectate de pe situl www.e-bug.eu) şi discutaţi dacă decizia luată a fost corectă sau greşită.
   
4. 
   Puteţi găsi mai multe subiecte de discuţie în TS 3.
   

4.1 Tratarea infecţiei

Folosirea antibioticelor şi a medicamentelor

1. 
   
   Activitate complementară
   
   
   
   1. 
      Această activitate poate fi desfăşurată fie individual, fie în grupuri de câte 2 – 4 elevi.
      
   2. 
      Oferiţi-le elevilor un exemplar din SW 1.
      
   3. 
      Elevii trebuie să găsească definiţia potrivită, din coloana din partea dreaptă, pentru fiecare cuvânt din coloana stângă.
      
   
   

Verificaţi dacă elevii au înţeles, punându-le următoarele întrebări:

1. 
   Care este cauza infecţiilor?
   

Microbii dăunători sunt cauza infecţiilor.

2. 
   Ce sunt medicamentele?
   

Medicamentele sunt orice fel de substanţe folosite pentru a trata o boală sau simptomele unei boli.

3. 
   Ce sunt antibioticele?
   

Antibioticele sunt medicamente speciale folosite pentru a trata infecţiile bacteriene.

4. 
   De ce nu trebuie să folosim antibioticele altor persoane?
   

Există anumite antibiotice pentru anumite infecţii, astfel încât este posibil ca antibioticele prescrise pentru otită să nu aibă efect în cazul unei răni infectate.

5. 
   Ce s-ar putea întâmpla dacă nu terminăm un tratament cu antibiotice?
   

Dacă nu terminăm un tratament cu antibiotice prescris, bacteriile care au cauzat infecţia pot supravieţui. Aceste bacterii, care au fost în contact cu tratamentul cu antibiotice vor şti data viitoare când vor fi folosite antibiotice să lupte împotriva lor, adică vor deveni rezistente la terapia cu antibiotice.

Recapitulare




4.1 Tratarea infecţiei

Folosirea antibioticelor şi a medicamentelor



Doamna Marin ar fi trebui să spele rana de la genunchiul lui Horea pentru a elimina murdăria şi microbii de pe ea. De asemenea, crema antiseptică aplicată pe rănile mai adânci poate preveni apariţia infecţiei. De obicei, nu este nevoie ca rănile mici şi zgârieturile să fie acoperite cu un pansament, aerul curat va grăbi procesul de cicatrizare.

Ana NU trebuie să ia antibioticele surorii sale. Există multe tipuri de antibiotice care tratează infecţii bacteriene diferite. Medicii prescriu antibiotice specifice unei boli şi recomandă o doză adaptată pentru fiecare pacient. Dacă luăm antibioticele altcuiva, este posibil ca infecţia să nu se amelioreze.
Natalia ar trebui să îşi acopere gura atunci când tuşeşte. Infecţiile se pot răspândi de la o persoană la alta, prin tuse şi strănut. Un strănut este proiectat cu putere şi cu o viteză de aproximativ 160 km/h, ceea ce înseamnă că microbii dintr-un strănut pot parcurge distanţe foarte mari şi pot infecta alte persoane.
Trebuie să te speli întotdeauna pe mâini după ce mergi la toaletă. În toalete se află mulţi microbi care te pot îmbolnăvi. O igienă personală corectă este esenţială pentru un stil de viaţă sănătos şi poate reduce foarte mult răspândirea infecţiei. Testele au demonstrat că spălarea mâinilor reduce absenteismul din şcoli, nu doar cel cauzat de viermişori, ci şi cel cauzat de tuse şi răceli.
Este important ca Horea să ducă până la capăt tratamentul cu antibiotice. În caz contrar, este posibil ca bacteriile să nu fie ucise şi să devină rezistente, pe viitor, la antibioticul respectiv.

Medicul are dreptate; antibioticele au efect numai în cazul infecţiilor bacteriene. Tusea şi răceala sun cauzate de virusuri şi, de multe ori, sistemul natural de apărare va lupta împotriva acestor infecţii. Alte medicamente, cumpărate din farmacie, vor ameliora simptomele tusei şi ale răcelii.






Mă doare rău şi cred că o să încep să tuşesc.

Aşteaptă, trebuie să mă spăl pe mâini.

Vino, Ana, mi-e foame!

Şi a mea la fel. Dar eu nu tuşesc. Ştii, ar trebui să îţi acoperi gura când tuşeşti.

Nu prea, dar mama mi-a zis că trebuie să vin la şcoală. *tuşeşte*

Te simţi bine, Natalia?

3. 
   În timpul mesei, Ana vorbeşte cu prietenul ei Horea despre durerea ei de cap şi despre faptul că îi curge nasul.
   

2. 
   La prânz, Ana şi Natalia merg la toaletă. Nataliei îi era foame şi se grăbea să ia masa.
   

1. 
   În drum spre şcoală, Ana a început să se simtă rău. O durea capul şi îi curgea nasul. Când a ajuns în clasă, s-a aşezat lângă Natalia. Curând şi-a dat seama că nici ea nu se simţea bine.
   

Nu are rost. Eu nu mă spăl niciodată şi nu mi s-a întâmplat nimic.

E o idee bună. Mai avem câteva de când a avut sora mea otită. O să o întreb pe mama.

Nu ai acasă antibiotice pe care să le poţi lua?




Când Ana a ajuns acasă, mama ei a dus-o la medic. Acesta i-a spus că este foarte răcită.

4. După ce iau masa, copii ies afară la joacă. Horea cade şi îşi juleşte genunchiul foarte tare.

Nu, mi-a dat antibiotice pentru a trata infecţia şi mia spus să le iau până se termină.

Auuuu, genunchiul meu sângerează!

Ţi-a dat analgezice?

Nu, a început să mă doară foarte tare genunchiul şi mama m-a dus la medic. Mia spus că julitura s-a infectat.

Ai lipsit azi dei la şcoală, nu te simţi bine?

Îmi pare rău, dar nu e nevoie.

Dar e bolnavă, trebuie să-i daţi nişte antibiotice.

Du-te acasă şi odihneşte-te în pat, ia calmante pentru durerea de cap dacă ai nevoie.

Vai, dragul meu! Lasă-mă să vad. Nu e chiar atât de rău. Trebuie doar să bandajăm rana.

Haide, să o chemăm pe doamna Marin.

6. A doua zi Horea nu a venit la şcoală, aşa că Ana a trecut pe la el în drum spre casă.



Un medicament folosit pentru a trata o boală sau o rană


Cel mai mic microb - de obicei inofensiv


Un semn că eşti bolnav, de exemplu durere de cap, diaree sau febră


Medicament special folosit pentru a trata infecţiile bacteriene


O boală provocată de un microb


Un microb foarte mic care poate fi benefic sau dăunător


Un medicament folosit pentru a alunga durerea