Tinerii pe calea întrebărilor



Yüklə 0,53 Mb.
səhifə1/14
tarix28.10.2017
ölçüsü0,53 Mb.
#17980
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14

Tinerii pe calea întrebărilor

Laurentiu Dumitru





  • Cuvant inainte

  • Petting-ul, sarutul si aparenta feciorie (cuvant pentru cei indragostiti)

  • De ce cad, uneori, cei duhovnicesti?! (unui frate care intreaba)

  • Desfranatii si preotia. "Mai pot sa slujesc lui Dumnezeu ca preot?" (raspuns catre un student de la Teologie -Pastorala)

  • Concubinii, sinceritatea si femeia samarineanca

  • Reclamele si sufletul nostru

  • Pentru o presa ortodoxa

  • Pervertirea cuvintelor (deturnare de sens)

  • Toleranta de azi: cal troian occidental intr-o Romanie urgisita?

  • Viata in Hristos versus integrarea europeana

  • Businessman-ul si morala ortodoxa

  • Andrei Plesu - intre armia cereasca si Plai cu boi

  • Ispita multor intelectuali: "Toate religiile sunt bune!"

  • Hristos si indemnul la lectura (raspuns catre George)

  • Paulo Coelho - sublim si periculos

  • De la indrazneala la badaranie. Familiaritas Dei, dar pana unde?

  • "Mai ajunge cineva in Rai in vremurile noastre?"

  • Cum a reusit Noe ca in 7 zile sa transforme arca in cea mai mare gradina zoologica?

  • Produsele din soia. Imitatie de carne? Imitatie de post?

  • Lacomia pantecelui - pacatul ce ne loveste de Sarbatori

  • Ispita

  • Despre sinucidere. "Fara Hristos, totul este intuneric si nebunie"

  • Unde duc drogurile. De la extaz la mormant. Lideri rock - modele pentru milioane de tineri, victime ale toxicomaniei

  • Ce ar fi lumea fara Inviere? - ganduri pe marginea filmului The Body -

  • Mel Gibson si "Patimile lui Hristos" - dialog cu parintele Lucian Grigore



Cuvant inainte

>>

Inca de multa vreme am inteles ca Bunul Dumnezeu nu-i cruta pe teologi. Dumnezeu investeste in ei si cere indoit. Vai noua, ce raspuns vom da la Judecata lui Hristos pentru tacerea noastra, pentru confortul sporit pe care l-am cautat, pentru starea caldicica in care ne-am complacut, pentru modul "inspirat" in care am imbinat duhovnicescul cu lumescul?

Pe masa de lucru, rezemata de perete, am o icoana pictata cu Mantuitorul Hristos; Chipul reprezentat inspira blandete, bunatate, insa in Cartea deschisa din mana Sa sta scris un cuvant necrutator: Orice pom care nu face roada buna se taie si se arunca in foc (Matei 7, 19). Un fel de sabie a lui Damocles, care atarna deasupra capului meu, dar si un cuvant cu putere multa care m-a pus, pe mine, lenesul, la treaba. Sub aceste auspicii am ispravit a doua carte.

Spun Sfintii Parinti: "De vrei sa te mantuiesti, cu intrebarea sa calatoresti". Firul rosu care strabate intreaga carte este "intrebarea calatoare". Majoritatea cuvintelor adunate intre aceste coperti sunt raspunsuri - la diverse probleme ale vremurilor de acum - la unele intrebari pe care tinerii mi le-au pus in ultimul timp. Am raspuns cat m-a luminat Bunul Dumnezeu.

Multumesc arhiereului meu, Prea Sfintitul Calinic, pentru binecuvantari, sfaturi si incurajare, familiei mele pentru dragoste, rabdare si sprijin. Multumesc parintelui Lucian Grigore, parintelui Vasile Sorescu, parintelui Savatie Bastovoi, lui Gigel Chiazna, lui Cristian Ducu, fratilor in Hristos de la Cenaclul cultural-religios Sfantul Gheorghe - Pitesti, colegilor de la Argesul Ortodox, doamnei Lucretia Voicu, lui Danion si Claudiei Vasile, precum si tuturor cititorilor mei.

Aceasta carte a aparut si "din vina lor".

Bunul Dumnezeu sa va rasplateasca dragostea! Va port in rugaciuni!


Petting-ul, sarutul si aparenta feciorie




(cuvant pentru cei indragostiti)

Petting-ul, desi este pomenit prin unele lucrari postmoderne si paracrestine despre sexualitate, era pana acum ceva vreme un cuvant cvasi-necunoscut. Acest concept a intrat insa in limbajul comun al adolescentilor nostri odata cu pagina de sex a revistei lor favorite, Bravo[1].

Bravo exemplifica cele descrise in paginile de sexualitate cu ajutorul a doi tineri minori, fata si baiat, fotografiati nud. Da, se pare ca in Romania se admite asa ceva ("cu acordul parintilor").

"Termenul de petting este utilizat pentru a descrie toate acele actiuni la care recurge perechea de adolescenti care inca nu si-a inceput viata intima, dar care cauta totusi sa-si provoace placere sexuala reciproca"[2].

El nu denumeste neaparat preludiul; preludiul pregateste actul sexual, "petting-ul este o forma de provocare a placerii sexuale la tinerii care inca nu si-au inceput viata intima. Ei sunt dispusi sa faca orice pentru a provoca placere partenerului, in afara de contactul sexual"[3].

Petting-ul nu e doar "inceput", "debut", ci este vazut si ca o activitate in sine, care exclude existenta actului intim. Altfel spus, petting-ul vorbeste despre jocul erotic (soft sau hard, dupa numarul de haine pe care le pastrezi pe tine...). El este o indeletnicire recomandata tinerilor inca feciori/virgini, de fapt acelora care din varii motive vor sa-si pastreze fecioria/virginitatea (cer ingaduinta a folosi si termenul de virginitate pentru ca asta se si doreste a fi pastrata si nu fecioria care implica, se-ntelege, o anume curatie sufleteasca pe langa pastrarea intacta a "pecetii fecioriei"). Altfel spus, petting-ul se doreste a fi alternativa la actul intim pentru tinerii virgini, alternativa pentru cei ce vor sa-si pastreze (inca!!) virginitatea.

Aceasta amarnica alternativa e o mare amagire din care a gustat aproape intreg occidentul cand, prin unele programe, tinerii adolescenti erau sfatuiti sa practice sexul oral pentru a evita sarcinile nedorite[4].

Sa incercam sa meditam putin, cu sinceritate!

Cine are nevoie de promovarea acestei practici?!? Intr-o lume fara Dumnezeu ea e total desueta; de ce sa-ti pastrezi virginitatea, ea nu e o virtute, nu mai e o norma ceruta de Dumnezeu pana la casatorie, ci e un obstacol in calea placerii si a implinirii poftelor firii... La ce mai e buna o astfel de feciorie, virginitate mai bine zis?? Cui foloseste? Fetelor care vor sa se amageasca ca mai sunt virgine doar pentru ca nu au practicat actul sexual? E buna pentru amagit parintii habotnici, fanatici, bisericosi care cer fetelor lor sa mearga la control ginecologic din timp in timp? E buna pentru a spune la spovedanie "sunt curata, n-am sarit parleazul"?

Petting-ul il gasesc ca pe una din ispitele iscusite ale demonului desfraului. "Dar ce, pacatuiesti? Esti inca virgin/a?" sopteste acesta. "Si medicul poate aduce marturie". Asta inseamna, in asceza ortodoxa, a fi in inselare[5].

Oamenii stiu ca "a fi in standarde" aduce o oarecare stare de liniste si confort psihologic. Ei nu se pot rupe de mostenirea lor crestina, desi traiesc paganeste, si cauta sa implineasca o minima moralia care sa le linisteasca constiinta.

Cate vedete desfranate care apar des pe micul ecran nu spun ca sunt credincioase – pentru ca trec uneori pe la biserica, pentru ca se inchina uneori sau aprind o lumanare? Vedem des prin cotidienele centrale si revistele de high-life tinere artiste de saptesprezece, optsprezece ani (girls-band-uri[6], "vedete" de-o vara si de-un refren despre mare si soare) care se declara virgine, insa au comportament si vestimentatie de striptease, pozeaza in ipostaze care de care mai depravate (avand cautatura obraznica – Pilde 7, 13), iar prin videoclipuri si concerte fac diverse gesturi lascive, senzuale, danseaza obscen, iritant, fara pudoare. E de la sine inteles ca o virgina avand infatisare de desfranata (Pilde 7, 10) daca a ajuns sa-si expuna trupul golas prin reviste inseamna ca a trecut deja de multe bariere psihice, emotionale; ea e gata de mai mult[7], insa neconsumand inca o relatie intima se considera virtuoasa. Se cred insa curate ca lacrima, inca n-au facut sex...De multe ori spun ca "se pastreaza" tocmai din ratiuni religioase.

Unii cititori s-ar putea sa-mi reproseze ca-s partinitor. Nu vreau sa para un comentariu cu valente de repros generalizat la adresa unuia dintre sexe. Adevarul e ca trupele muzicale de baieti (boys-band-urile) au acelasi efect asupra fetelor ca si trupele de fete asupra baietilor. De obicei insa baietii nu vorbesc despre fecioria lor, se jeneaza cu ea, ei se lauda uneori si cu pacate pe care nu le-au savarsit, de aceea nu am exemplificat in acest sens.

Demonul desfraului sopteste azi mai mult ca-n alte timpuri: "Joaca-te cat vrei, cum vrei, esti si vei ramane totusi o buna crestina daca nu faci sex". Tanarul fan al acestor fetite incepe sa mearga dintr-o data dupa ele, ca un bou la junghiere si ca un cerb care se zoreste spre capcana (Pilde 7, 22). Si-a luat ultimul album, si-a luat si postere. Ar vrea si el o prietena asa dezinhibata ca artista din afis. Inima lui se intineaza, pofta creste, pacatul il paste. Desfranarile din inima ies (cf. Matei 15, 19). Dar inainte de a fi in inima, desfranarea s-a plimbat prin fata ochilor lui.

Daca demonul desfraului s-ar da pe fata, lumea s-ar cutremura si s-ar pazi de pacatul trupului. De-a lungul timpului mii si mii de fecioare, dar si feciori, si-au pastrat curatia cu mari greutati, jertfe si chiar cu pretul vietii (Sfanta Tecla, Fecioara Eufrasia, Fecioara Eufimia, Nichita martirul, tanarul Sepeos, etc.) si asta pentru ca au inteles prea bine paguba desfraului si bucuria unirii cu Hristos.

Intr-o conferinta parintele Savatie Bastovoi spunea pe-ntelesul tuturor: "Fiecarui gand trebuie sa-i gasim persoana care-i sta in spate, pentru ca nici o stare si nici o idee nu se poate naste din senin, cineva a nascut-o. Si daca ea imi este straina mie, cineva a nascut-o in inima mea. Si acel cineva, daca nu e de la Dumnezeu, este din cei care merg impotriva Lui, si atunci, sa ma ridic si sa nu-l mai primesc"[8]. Sa nu ne inselam deci, sa stim cine e cel ce ne indeamna spre pacat, spre departare de Dumnezeu.

Tertulian (secolul II) istoriseste despre o tanara crestina care nu se retinea de la chefuri si petreceri imorale. Cu o astfel de ocazie, diavolul puse stapanire pe sufletul ei si ea cazu jos, imbolnavindu-se. Preotul chemat la capul muribundei a cunoscut indata ca diavolul o stapanea si, prin rugaciuni, cauta sa o scape. In timpul rugaciunii diavolul se rasti la preot: "De ce ma alungi? Am dreptul sa o stapanesc, pentru ca acest suflet se ratacise pe pamantul imparatiei mele si l-am aflat in teritoriul meu". Exemple s-ar mai putea da. Unele chiar din vremea noastra. Parintii duhovnici le stiu mai bine. Insa consider ca nu trebuie sa ajungem sa plecam urechea la ce spun demonii prin nefericitii posedati, mai bine este pentru noi sa ascultam de glasul preotului care ne spune sa fugim de locurile promiscue care ne vatama.

Diavolul insa, de cele mai multe ori, te lasa in pace cand mergi pe o cale gresita. O data inceputa insa lupta pentru despatimire, pentru implinirea poruncilor Evangheliei, oricine v-a simti abitir lucrarea lui. Atunci sa vezi ispite, manie, hule, ganduri rele si alte probleme. Abia atunci cand ne vedem neputinta noastra si cand vom cadea in genunchi si vom varsa lacrimi din inima, abia atunci Domnul va vorbi inimii noastre si ne va ridica, ne va mangaia, ne va lumina. Altfel spus, incercati sa luptati pentru adevarata feciorie si veti vedea ca fecioria pe care ati laudat-o mai inainte era mai mult desfrau.

Consider ca ar trebui lamurit, in cheie ortodoxa, ce este fecioria. Nimeni in Ortodoxie nu a asociat fecioria doar cu lipsa contactului sexual propriu-zis. Sfintii Parinti nu se considerau fecioare pe cele care frecventau petrecerile lumesti unde, de obicei, se afisau imbracate astfel incat sa atraga atentia asupra trupului lor, unde se indulceau adesea cu discutii senzuale si bauturi imbatatoare. Altfel spus, e vorba de cele care astazi merg prin discoteci, cluburi sau baruri. De altfel, Biserica, prin Parintii ei, a mustrat o astfel de petrecere in mod frecvent, azi insa, unii preoti si profesori de religie se jeneaza a mai pomeni si astfel de situatii, considerand ca vor cadea in ridicol, caci mai mari decat acestea se intampla in societatea noastra. Nu se intelege insa ca foarte multe patimi intra in sufletele tinerilor in astfel de locuri promiscue, si ca daca acestea n-ar fi frecventate, tinerilor le-ar fi mai usor sa se pazeasca de lucrarea diavolului. Parintii acestia "habotnici" care interzic discoteca sau o ingaduie in anume conditii (note maxime la scoala, ajutor casnic) stiu ca, in majoritatea cazurilor, discoteca nu-i doar un banal loc de intalnire intre prieteni, stiu ca nu e totuna cu a te intalni cu prietenii la scara blocului sau intr-un parc. O data cu debutul frecventarii barurilor, discotecilor si altor locuri asemenea, oricine poate vedea la tanar/a schimbari de comportament. Adolescentele vor de acum alte haine (toale, cum spun acestea), mai mulate, mai decoltate, mai scurte, vor top-uri si tanga, vor accesorii de tot felul. Invariabil, daca vei intreba o tanara care nu se imbraca provocator daca frecventeaza discoteca, va spune: Nu!

Fecioria adevarata este in conceptia Noului Testament asociata cu intelepciunea. Fecioria trupului fara intelepciune nu foloseste prea mult. Fara o vietuire crestineasca si fapte bune, fecioarele cu trupul se aseamana cu fecioarele nebune din Evanghelie (cf. Matei 25, 1-13). Fecioarele intelepte, care si-au agonisit in viata lor untdelemnul faptelor bune si al milei, au intrat cu Mirele Ceresc in Camara Imparatiei lui Dumnezeu. Fecioarele nebune, care s-au increzut in fecioria lor si nu si-au agonisit untdelemnul facerii de bine, au ramas afara in intuneric. Acestora din urma fecioria trupeasca nu le-a folosit, caci Mantuitorul le spune infricosatorul cuvant: Nu va cunosc pe voi (Matei 25, 12). De aceea si feciorii si fecioarele vremurilor noastre, pasionate de petting, ar trebui sa inteleaga ca nu-i de ajuns doar a pastra fecioria trupului. Nu spun ca-i usor, e o lupta cumplita, e nevoie de un suflet tare, indraznet, care uraste necuratia dupa cum spunea marele Ioan Gura de Aur. Dar cand iubesti necuratia cum sa izbandesti? De aceea tinerii intreaba des: "Pana unde putem merge?". Pentru ca iubesc deopotriva curatia si necuratia. Dar despre "pana unde?" vom vorbi mai incolo. E nevoie de o mare nadejde in lucrarea lui Dumnezeu in viata noastra, o predare in mainile Lui, caci de n-ar pazi Domnul cetatea, in zadar ar priveghea cel ce o pazeste (Psalmi 126, 1).

Petting-ul include deseori nuditatea. Asa exemplifica prin fotografii si revista Bravo. "Frumusete straina am vazut si cu dansa mi-am ranit inima" zicem in rugaciunile serii. Ea ne este straina pentru ca nu ne apartine prin taina Nuntii; doar atunci femeia nu este stapana pe trupul sau, ci barbatul; asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau, ci femeia (I Corinteni 7, 4).

Curiozitatea desfranarii este in firea noastra. Anevoie se poate lupta cineva cu ea. Cea mai buna lupta, dupa cuvantul Apostolului, e fuga: Fugiti de desfranare (I Corinteni 6, 18). Noi nu suntem intr-atat de intariti incat sa o acceptam in preajma noastra fara sa ne vatame (aviz celor care consuma pornografie – prin reviste, filme, internet, etc.). Nuditatea sexului opus e ultimul lucru de care are nevoie ochiul tanarului, chiar literatura "de specialitate" spune ca petting-ul propriu-zis incepe de la nuditate.

Nuditatea, vederea unei femei dezbracate, a cauzat caderea lui David Psalmistul. Pare-ni-se noua ca suntem mai puternici la virtute decat David, omul lui Dumnezeu? Si totusi acesta s-a culcat cu sotie straina, sotia altui barbat. Si asta de la privirea trupului gol care l-a umplut de pofta. Dumnezeu trimite la David pe Profetul Natan care-l mustra. Abia dupa cuvantul profetului, David se trezeste la realitate si isi vine in fire. Am pacatuit inaintea Domnului, a zis David catre Natan (II Regi 12, 12). Putini stiu ca celebrul Psalm 50, psalmul pocaintei, e scris de David "cand a venit profetul Natan, ca sa-l mustre pentru femeia lui Urie".

Despre un petting light se vorbeste si in viata Sfantului Martinian (13 februarie)[9]. Pare un caz iesit din comun si poate mira pe aceia care nu stiu ca marii traitori au parte de ispite cumplite, la masura harului dobandit de la Dumnezeu. Prin Paterice se spune ca diavolii se aduna in sihastrii si manastiri, caci acolo au de lupta, nu prin cetati unde oamenii sunt nepasatori fata de mantuire. De aceea in scrierile ascetice se recomanda monahilor sa nu priveasca femei sau chipurile monahilor carora nu le-a crescut barba; calugarii au realmente parte de lupte pe care noi, cei din lume, nu le putem banui. Viata Sfantului Martinian trebuie sa ne fie cuvant de folos si ziditor de suflet. Solutia pe care ne-o pune inainte sfantul e una singura: Fuga! "Sfintii Parinti spun: toate luptele se castiga cu asalt. Singura lupta care se castiga cu fuga este lupta impotriva trupului"[10].

Suntem mai intariti noi decat Cuviosul Martinian? Noua, celor din lume, ni se pare ca nu suntem chiar asa vulnerabili, mergem la plaja unde-s atatea trupuri goale, privim la televizor tot felul de entertaiment-uri si arareori ni se pare ca ne-am tulburat. De fapt, noi nu sesizam ca patima ne stapaneste deja. Lupta pentru curatie, pentru feciorie, e o lupta cumplita, ea insa dispare daca savarsesti pacatul intr-un fel sau altul. Atunci cand te miri ca nu ai lupta de dus, de fapt ai si pierdut lupta. Fara doar si poate, dincolo de inocenta e alunecare. Ori traiesti in inocenta, in candoare, prin mila si cu ajutorul lui Dumnezeu (cazul copiilor si a celor foarte tineri), ori esti muncit de pofta, ori ai cazut savarsind pacatul. Dincolo de alunecare e iadul deznadejdii sau raiul nadejdii in schimbarea vietii prin venirea in fire ca si fiul cel curvar din Evanghelie[11].

Trupul doar Domnul ne poate da putere sa il infranam. Spun Parintii ca, odata cu trecerea timpului, unele ispite si neputinte ne vor lasa, dar vom avea de furca pana la sfarsit cu mandria si desfranarea. Exceptiile sunt extrem de rare si confirma regula. Sfantul Ioan Scararul este unul dintre aceia. El vorbeste despre demonul curviei din auzite, din exterior, nu din lupta personala: "Am aflat ca lupul curviei adauga dureri celui bolnav si chiar in dureri ii sadeste simtiri necuviincioase si scurgeri"[12]. De altfel, Sfantul ii lauda pe cei care se straduiesc sa-si depaseasca firea, nu pe cei ce n-au parte de lupta.

Sa nu ne jucam cu focul, mai ales cand firea noastra este ea insasi aplecata spre curvie. O patima, cu cat e mai hranita, cu atat e mai flamanda, imi spunea candva duhovnicul. Solutia? Corectarea ei!

Cel/cea care face petting, si doar atat, deci nu ajunge a faptui propriu-zis pacatul trupesc, neindoios a fost pazit/a de harul Duhului Sfant. Sa planga pentru intinarea si necuratia sa si sa Ii multumeasca Domnului. Daca cineva persista in aceasta practica sa stie ca Duhul nu va mai fi cu el[13], caci patima se cuibareste in inima, iar constiinta si-o va adormi incetul cu incetul.

"Ok, deci petting-ul nu-i bun si nu-I place lui Dumnezeu" ar putea spune tanarul cititor. Dar, totusi, "pana unde putem mergem"? Intrebarea am auzit-o de nenumarate ori! Inevitabil, tinerii incep sa intrebe despre sarut.

A scrie despre sarut am considerat multa vreme ca este o ispita, chiar daca am fost deseori indemnat sa scriu pe acest subiect de catre tinerii cu care intru in dialog... Subiectul este extrem de delicat si nu merita lasat deoparte atat timp cat tinerii cauta raspuns duhovnicesc la probleme lor.

M-a indemnat sa scriu si pozitia categorica impotriva sarutului intre adolescenti a unui parinte ravnitor al Bisericii noastre, pozitie justificata in mare parte, dar demoralizatoare din punctul meu de vedere.

Tinerii nedusi la biserica (indiferenti din punct de vedere religios) au rezolvat si au depasit aceasta problema mergand mai departe, cazand si savarsind pacatul trupesc; insa ceilalti, tinerii credinciosi, duhovnicesti, traiesc in Hristos, ducand o lupta permanenta pentru pastrarea fecioriei. Acestia din urma, stiind ca relatiile trupesti inainte de casatorie sunt pacat, se nevoiesc si cu harul lui Dumnezeu reusesc, desigur nu toti, sa ajunga la nunta lor curati si sa ia "cununile" lor cu vrednicie. Aceasta-i dragostea "nascuta de nepatimire" spre care ne cheama Dumnezeu.

Trupul cere cele ale lui si in multe cazuri, tinerii credinciosi recurg, din pacate, la sarut ca la un fel de substitut pentru viata intima. Acestia isi stabilesc limita pana la care vor merge, aceasta fiind de multe ori actul intim in sine (pe care nu vor sa-l savarseasca pentru a nu pacatui in fata lui Dumnezeu). O eleva imi spunea in urma cu ceva timp ca se intalneste cu prietenul sau aproape doar pentru sarut. Adica, se vad, schimba doua-trei vorbe si, in rest, se saruta patimas timp indelungat... dar nu pacatuiesc cum fac altii... In schimb, se "plangea" de multele ispite trupesti si de imaginatia pacatoasa care o chinuia zi si noapte. Se simtea departe de Hristos si oarecum pe buna dreptate pentru ca spune parintele Arsenie de la Techirghiol: "...cand te umpli de pofta trupeasca, Il dai afara din casa inimii Tale pe Hristos, Cel care a zidit-o si a rascumparat-o".

Traind sau nu in castitate, tanarul are insa de cele mai multe ori sentimentul ca sarutul "nu e ceva grav si nici periculos... daca stii cand sa te opresti". Bineinteles ca intre un baiat si o fata care se plac exista si atractie fizica, caci nu poti sa-ti faci un prieten (o prietena) care nu te atrage. Aceasta irezistibila atractie e manifestarea instinctului sexual si este mai agresiv la baieti decat la fete. De multe ori dragostea este confundata cu acest instinct sexual, de aici multele dezamagiri sentimentale. In adolescenta, de multe ori, tanarul confunda realitatea cu ceea ce viseaza. El este plin de dorinta, de curiozitate si nerabdare, e o lupta in sufletul sau: pe de o parte pofta din el, pe de alta dorinta de a duce o viata curata, ferita de patimi. Ar vrea sa fie si cu Hristos si sa i se ingaduie si o aplecare spre senzualitate. Lupta duhovniceasca a tanarului credincios isi pierde din avant atunci cand intra in anturajul unor prieteni cu vederi mult prea moderne. E nevoie ca tanarul credincios sa se insoteasca cu cei ce gandesc ca el, mai ales daca se simte labil, usor influentabil. Nu este vorba aici de a fugi de lume, de a te insingura, ci de a dezvolta prietenii cu persoane care gandesc, simt in acelasi fel, care au aceleasi preocupari.

Spuneam si in alt context ca daca esti o fata tanara si credincioasa, dar te imprietenesti cu un tip cool, tare ca cei din reclame, care nu tine cont de o minima moralia (nu e ce vrei, insa nici singura nu-ti place sa fii), dar care iti respecta dorinta de a te pastra curata pentru nunta, intalnirile cu acesta se pot transforma in preludii nesfarsite, in saruturi patimase. Totul pare in regula dar nu este, pentru ca sarutul devine acum substitut pentru viata sexuala.

In principiu, fiecare ar trebui sa fie sincer cu sine si cu celalalt si sa stie care este limita, care gest e nascut din iubire si care din patima, din pofta trupeasca. Cand e sinceritate si dragoste trebuie sa ai puterea de a spune celuilalt: "ma tulbur, imi tulbur mintea". Bineinteles ca se cere un anumit stadiu duhovnicesc, dar ideea e lesne de inteles pentru oricine. Un coleg de facultate, foarte sincer si deschis, mi-a spus odata ca i-a marturisit prietenei ca sarutul il tulbura foarte tare, ca il aprinde de pofta si ca ar fi bine sa evite pentru o vreme acest gest, sa se intample mai discret, mai rar. A inteles foarte bine si el, dar si ea, ca nu trebuie sa se joace cu focul. Cand vanturile sunt puternice, pe vreme de arsita, focul aprins in padure se imprastie repede. El se stinge cu apa, nu cu materiale inflamabile.

Cand vorbim cu tinerele fete despre machiaj, nu e intelept si pedagogic sa le dam ideea ca ar fi un pacat sa vrea sa fie frumoase, sa placa celorlalti prin frumusetea chipului lor. Le putem indemna sa fie cat mai naturale cu putinta. Tot astfel, e demoralizator a vorbi impotriva sarutului cu vehementa si fara nuantare. Daca spui unui tanar sa nu se sarute se indarjeste si se indeparteaza voit de Biserica gasind-o traditionalista, conservatoare – in sens rau, bineinteles. E preferabil sa le vorbim deschis, sincer, spunandu-le ca daca observa ca mintea o ia razna, sa inceteze, mai ales in posturi. Este si un bun prilej duhovnicesc de a trezi interesul pentru invatatura ascetica despre "paza mintii". Eu inca mai cred ca unii se pot saruta frumos, curat.

In urma cu aproape noua ani aflandu-ma in miez de noapte la o manastire, la un parinte imbunatatit – ieroschimonah, am cercetat dintr-o prea mare curiozitate ce sfaturi le-a dat parintele celor ce au venit... in doi – adica impreuna ca prieteni – referitor la sarutul intre tineri. Am observat ca unora le-a interzis (cu blandete, cu apropos) sa se mai sarute, iar altora le-a spus ca nu este nici o problema. M-a macinat, la momentul acela, foarte mult raspunsul parintelui. Ma intrebam, de ce ? De ce nu acelasi sfat la toti?[14] Am inteles mai tarziu ca unele dintre cupluri au cazut in desfranare. Deci, din discutiile avute cu perechile respective, parintele intelesese ca sunt ispitite de cele ale desfranarii, ceea ce s-a si vazut mai apoi, de aceea le-a spus sa nu se mai sarute. Cuplurile care primisera ingaduinta i-au inspirat probabil parintelui o mai mare asezare sufleteasca si dragoste curata. Bineinteles ca e o sabie cu doua taisuri, si ca, lucru lamurit, nu putem fi de acord cu saruturile cele nesfarsite, patimase (denumite generic french kiss).

Saruturile "nesfarsite" sunt fara indoiala pacatoase, impulsurile erotice fiind declansate prin simtul tactil mai mult decat prin cel vizual, chiar daca sunt aparent... adormite si tinute in frau. Parafrazand cuvantul lui Hristos: Eu insa va spun voua: Ca oricine se uita la femeie, poftind-o, a si savarsit adulter cu ea in inima lui (Matei 5, 28), putem spune ca cine saruta femeie (sau barbat), poftind-o, a si savarsit adulter. Bine ar fi, desi cred ca-i cuvant greu acesta, sa-ti saruti prietenul (prietena) cum ai saruta o icoana, adica cu gingasie, cu sfiala, cu adevarata dragoste si fara pofta... Sa avem puterea de a recunoaste cand iubirile si gesturile noastre sunt desacralizate sau chiar pierzatoare de suflet. Iconografia ortodoxa accepta, chiar daca unora pare necuviincios, icoana Dreptilor Parinti Ioachim si Ana sarutandu-se. Scriptura insista pe sarutarea sfanta (vezi si icoana Sfintilor Apostoli Petru si Pavel): Salutati-va unii pe altii cu o sarutare sfanta (I Corinteni 16, 20; II Corinteni 13, 11; Romani 16, 16).

In alta ordine de idei, pe buna dreptate limba romana face distinctia intre sarut si pupat (o spune si parintele Savatie in O pogorare la iad). Asa cum, de altfel, face distinctie intre feciorie si virginitate. Fecioria e mai mult decat virginitate, nu este doar o stare trupeasca ci, mai ales, una sufleteasca. De aceea nu ne suna placut englezescul Virgin Mary. Ne amintim si de cuvantul Sfantului Vasile cel Mare care spunea "femeie nu am cunoscut, dar fecior nu sunt".

Nu e usor sa fii adolescent. Nu e usor nici sa fii crestin. Nici viata nu e usoara, dar e luminoasa si capata sens doar in Hristos.

Recomandam tuturor sinceritate cu sine, cu prietenul de sex opus si cu duhovnicul. Tanarul care va face asa cum socoteste, fara discernamant, va trebui sa dea seama de faptele sale. Daca va asculta de altul, adica de duhovnic, chiar daca ii pare nepriceput, va da acela seama. Nu stiu care din acestea doua e mai grea. Ascultarea e mai grea, dar e mantuitoare.

Nadajduiesc ca prin acest cuvant nu ne-am propovaduit pe noi insine, ci pe Hristos Iisus, Domnul (II Corinteni 4, 5).



Yüklə 0,53 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   14




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin