Titlu L ii procedura înaintea primei instanţe a. Procedura contencioasă
Yüklə 360,77 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Capitolul XVII SUSPENDAREA PROCESULUI Articolul 260.
- Capitolul XVIII ÎNCETAREA PROCESULUI Articolul 265.
- Capitolul XIX SCOATEREA CERERII DE PE ROL Articolul 267.
Articolul 2421. Transmiterea acţiunilor băncii în temeiul hotărîrii de judecată Instanţa judecătorească poate dispune transmiterea acţiunilor băncii numai în cazul în care aceste acţiuni constituie obiectul material al litigiului.
sume de bani Instanţa judecătorească, pronunţînd hotărîrea de încasare a unei sume de bani, consemnează în dispozitiv, cu cifre şi litere, suma şi moneda în care se percepe şi dobînda de întîrziere determinată conform art.619 din Codul civil, pe care urmează să o achite debitorul, chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă nu execută hotărîrea în termen de 90 de zile de la data cînd aceasta a devenit definitivă.
document executoriu La admiterea acţiunii privind declararea nulităţii unui document executoriu, în al cărui temei perceperea se efectuează incontestabil, în dispozitivul hotărîrii se indică documentul care nu se pune în executare, numărul şi data eliberării lui, precum şi suma a cărei decontare nu se admite.
modificarea contractului (1) În dispozitivul hotărîrii privind litigiul de încheiere sau modificare a unui contract se menţionează decizia asupra fiecărei clauze discutabile din contract. În litigiul de încheiere a contractului se menţionează tipul contractului şi clauzele în temeiul cărora părţile sînt obligate să încheie contractul. (2) Dispozitivul hotărîrii în litigiul intentat în vederea declarării caracterului abuziv al unor clauze contractuale, elaborate pentru a fi utilizate în o multitudine de contracte, va stabili nulitatea acestor clauze, obligaţia comerciantului de a le exclude din contractul în cauză, obligaţia de a exclude aceste clauze din contractele cu acelaşi obiect, încheiate cu alţi consumatori, în vigoare la momentul pronunţării hotărîrii, precum şi interdicţia impusă comerciantului de a include astfel de clauze în contracte cu acelaşi obiect, care urmează a fi încheiate cu consumatorii. [Art.245 al.(2) introdus prin LP23 din 01.03.12, MO54-59/23.03.12 art.172, alineatul unic devine al.(1); în vigoare 23.06.12] Articolul 246. Hotărîrea de adjudecare a bunului sau a contravalorii lui Cînd bunul se adjudecă în natură, instanţa judecătorească indică în hotărîre contravaloarea lui şi dobînda de întîrziere determinată conform art.619 din Codul civil, pe care urmează să o achite debitorul, chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă nu execută hotărîrea în termen de 90 de zile de la data cînd aceasta a devenit definitivă.
către pîrît a unor acte obligatorii (1) În hotărîrea prin care pîrîtul este obligat să efectueze anumite acte nelegate de remiterea unui bun sau unor sume de bani, instanţa judecătorească poate indica dreptul reclamantului, în cazul neexecutării în termen de către pîrît a hotărîrii, de a efectua actele pe contul acestuia, încasînd de la el cheltuielile suportate astfel. (2) Dacă hotărîrea poate fi executată doar de către pîrît, instanţa judecătorească stabileşte un termen de executare. (3) Hotărîrea prin care o organizaţie sau un organ de administrare este obligat să execute acte (să adopte o hotărîre) nelegate de remiterea unui bun sau a unei sume băneşti va fi executată de conducătorul organizaţiei sau de organul de administrare în termenul stabilit de instanţă. În cazul neexecutării hotărîrii din motive neîntemeiate, instanţa care a emis-o, în baza procesului-verbal de constatare întocmit de executorul judecătoresc, aplică împotriva conducătorului organizaţiei sau organului de administrare măsurile de constrîngere prevăzute de legislaţia privind executarea hotărîrilor judecătoreşti, iar, la cererea persoanei interesate, instanţa poate obliga vinovaţii la reparaţia prejudiciului cauzat prin neexecutare.
multor reclamanţi sau împotriva mai multor pîrîţi (1) La pronunţarea hotărîrii în interesul mai multor reclamanţi, instanţa judecătorească menţionează măsura în care hotărîrea se raportă fiecărui reclamant sau caracterul solidar al dreptului de urmărire. (2) Dacă hotărîrea se adoptă împotriva mai multor pîrîţi, instanţa judecătorească menţionează măsura în care hotărîrea trebuie executată de fiecare pîrît sau caracterul solidar al răspunderii lor.
(1) După pronunţarea hotărîrii, instanţa care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice. (2) Instanţa judecătorească poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să corecteze greşelile sau omisiunile din hotărîre privitor la nume, calitate procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. (3) Încheierea prin care instanţa judecătorească se pronunţă asupra cererii poate fi atacată cu recurs. Articolul 250. Hotărîrea suplimentară (1) Instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărîre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii; b) rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine. (2) Problema pronunţării unei hotărîri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărîrii. Instanţa emite, după examinare în şedinţă de judecată, hotărîrea suplimentară, care poate fi atacată în ordinea stabilită de prezentul cod. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea problemei. (3) Cererea de adoptare a unei hotărîri suplimentare nu se impune cu taxă de stat. (4) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de emitere a unei hotărîri suplimentare se supune recursului. Articolul 251. Explicarea hotărîrii (1) Dacă sînt necesare explicaţii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărîrii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziţii contradictorii, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau a executorului judecătoresc, să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărîrii. [Art.251 al.(1) modificat prin LP37 din 07.03.12, MO60-62/30.03.12 art.195] (2) Explicarea hotărîrii este admisibilă dacă nu a fost executată şi nu a expirat termenul de executare silită. (3) Explicarea hotărîrii se face în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică explicarea hotărîrii. (4) Încheierea judecătorească privind explicarea hotărîrii se supune recursului. Articolul 252. Amînarea şi eşalonarea executării hotărîrii, schimbarea modului şi ordinii de executare a ei (1) În funcţie de situaţia materială a părţilor sau de alte circumstanţe, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau la propunerea executorului judecătoresc, să amîne ori să eşaloneze executarea ei, precum şi să schimbe modul sau ordinea de executare. [Art.252 al.(1) modificat prin LP37 din 07.03.12, MO60-62/30.03.12 art.195] (2) Cererile menţionate la alin.(1) se examinează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea. (3) Încheierea judecătorească privind amînarea sau eşalonarea executării hotărîrii, schimbarea modului şi ordinii de executare a ei se supune recursului. (4) Executarea tranzacţiei aprobate de instanţa judecătorească poate fi amînată sau poate fi schimbat modul de executare, conform prevederilor prezentului articol. Articolul 253. Indexarea sumelor adjudecate (1) La cererea creditorului sau a debitorului, instanţa care a soluţionat pricina poate, printr-o încheiere, să efectueze, în funcţie de situaţia de la momentul executării hotărîrii, indexarea sumelor adjudecate prin hotărîrea pronunţată. (2) Cererea de indexare a sumelor adjudecate se examinează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluţionarea indexării. (3) Încheierea cu privire la indexarea sumelor adjudecate se supune recursului. Articolul 254. Hotărîrile judecătoreşti definitive şi irevocabile (1) Rămîn definitive hotărîrile judecătoreşti emise în primă instanţă, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel.
(2) Rămîn irevocabile hotărîrile judecătoreşti: a) emise în primă instanţă, după expirarea termenului de apel, dacă participanţii interesaţi nu au exercitat calea de atac corespunzătoare;
b) emise de instanţa de apel, după expirarea termenului de recurs, dacă participanţii interesaţi nu au exercitat calea de atac corespunzătoare; [Art.254 al.(2), lit.b) în redacţia LP155 din 05.07.12, MO185/31.08.12 art.622; în vigoare 01.12.12] c) emise de instanţa de recurs, după examinarea recursului. [Art.254 al.(2), lit.c) în redacţia LP155 din 05.07.12, MO185/31.08.12 art.622; în vigoare 01.12.12] (3) După ce hotărîrea rămîne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să contesteze în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea judecătorească irevocabilă. (4) Hotărîrea judecătorească irevocabilă este obligatorie pentru persoana în al cărei interes a fost pornit procesul de către organele şi persoanele specificate la art.7 alin.(2). (5) Dacă pîrîtul este obligat, prin hotărîre definitivă, să efectueze plăţi periodice şi dacă se schimbă circumstanţele care influenţează determinarea cuantumului obligaţiilor de plată sau durata lor, fiecare parte este în drept să depună o nouă cerere în judecată şi să solicite schimbarea cuantumului obligaţiilor de plată sau a termenului lor, înaintînd o nouă acţiune. Articolul 255. Executarea hotărîrii Hotărîrea judecătorească se execută, în modul stabilit de lege, după ce rămîne definitivă, cu excepţia cazurilor de executare imediată după pronunţare. Articolul 256. Executarea imediată a hotărîrii (1) Urmează a fi executate imediat ordonanţa sau hotărîrea judecătorească prin care pîrîtul este obligat la plata: a) pensiei de întreţinere; b) salariului şi a altor drepturi ce decurg din raporturi de muncă, precum şi a indemnizaţiilor prevăzute de statutul şomerilor, în mărimea unui salariu mediu; [Art.256 al.(1), lit.b) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814] c) reparaţiei prejudiciilor cauzate prin vătămare a integrităţii corporale sau prin o altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, dacă reparaţia s-a efectuat sub formă de prestaţii băneşti periodice; d) unui salariu mediu pentru absenţă forţată de la lucru, în cazul reintegrării în serviciu.
(2) Hotărîrea judecătorească privind reintegrarea în serviciu a salariatului concediat sau transferat nelegitim urmează a fi executată imediat. [Art.257 abrogat prin LP5 din 15.01.12, MO46-47/07.03.12 art.138] [Art.257 abrogat prin LP184 din 27.08.11, MO146/28.08.11 art.450] Articolul 258. Asigurarea executării hotărîrii (1) Instanţa judecătorească poate asigura executarea hotărîrii pentru care nu s-a dispus executarea imediată la pronunţarea ei, potrivit prevederilor cap.XIII. (2) Instanţa judecătorească poate lua măsuri de asigurare a hotărîrii pînă la eliberarea titlului executoriu.
(1) Instanţa judecătorească este obligată să suspende procesul în cazul: a) decesului sau reorganizării părţii în proces ori a intervenientului principal dacă raportul juridic litigios permite succesiunea în drepturi;
b) pierderii capacităţii de exerciţiu a părţii în proces; c) delegării către o instanţă judecătorească străină a efectuării actelor de procedură; d) situaţiilor prevăzute de Legea insolvabilităţii; e) ridicării excepţiei de neconstituţionalitate.
(2) Suspendarea procesului invocă suspendarea curgerii tuturor termenelor de procedură, precum şi încetarea temporară a actelor procedurale, cu excepţia celor de asigurare a acţiunii şi a probelor. (3) Actele procedurale efectuate în timpul suspendării procesului nu au efect juridic.
La cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care: a) pîrîtul sau reclamantul se află într-o unitate activă a Forţelor Armate sau a altor trupe şi formaţiuni militare ale Republicii Moldova; b) partea în proces sau intervenientul principal se află într-o instituţie curativ-profilactică, situaţie adeverită de instituţia respectivă; [Art.261 lit.b) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814] c) pîrîtul este căutat; d) a dispus efectuarea unei expertize; e) a dat o delegaţie judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară; f) a dispus autorităţii teritoriale cu atribuţii în domeniul adopţiei efectuarea unui control al condiţiilor de trai ale adoptatorilor în pricinile de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate drepturile şi interesele copilului;
g) au încetat împuternicirile tutorelui sau curatorului; h) pricina nu poate fi judecată înainte de soluţionarea unei alte pricini conexe.
Procesul se suspendă: a) pînă la determinarea succesorului în drepturi al persoanei ieşite din proces sau pînă la numirea tutorelului sau curatorului persoanei incapabile sau lipsite de capacitatea de exerciţiu - în cazurile prevăzute la art.260 lit.a) şi b); b) pînă la prezentarea de către instanţa străină a delegaţiei de acordare a asistenţei juridice - în cazurile prevăzute la art.260 lit.c); c) pînă la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti în cadrul procedurii insolvabilităţii - în cazurile prevăzute la art.260 lit.d); d) pînă la data eliberării din rîndurile Forţelor Armate a părţii în proces sau externării ei din instituţia curativ-profilactică, pînă la găsirea pîrîtului ori încetarea căutării lui, pînă la prezentarea în instanţă a raportului de expertiză, a raportului organului de tutelă şi curatelă sau a delegaţiei judiciare - în cazurile prevăzute la art.261 lit.a), b), c), d), e), f) şi g); e) pînă la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, deciziei, sentinţei sau încheierii judecătoreşti sau pînă la data hotărîrii emise în baza materialelor examinate pe cale administrativă sau în ordinea jurisdicţiei constituţionale - în cazurile prevăzute la art.261 lit.h).
privind suspendarea procesului (1) În toate cazurile de suspendare a procesului, instanţa pronunţă o încheiere, care poate fi atacată separat cu recurs. (2) Recursul se poate declara, atît cît durează suspendarea procesului, împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, precum şi împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a pricinii. Articolul 264. Reluarea procesului După decăderea circumstanţelor care au dus la suspendarea procesului, instanţa judecătorească dispune, la cererea participanţilor la proces sau din oficiu, reluarea procesului. În acest caz, instanţa citează participanţii la proces conform regulilor generale. Capitolul XVIII ÎNCETAREA PROCESULUI Articolul 265. Temeiurile de încetare a procesului Instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care: a) pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă; b) într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărîre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune sau cu confirmarea tranzacţiei dintre părţi; c) reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de instanţă; d) părţile au încheiat o tranzacţie, confirmată de instanţă; e) într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărîre arbitrală care a devenit obligatorie pentru părţi, cu excepţia cazului în care instanţa refuză eliberarea titlului executoriu sau desfiinţează hotărîrea arbitrală;
f) partea în proces persoană fizică decedează şi raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi; g) reclamantului şi/sau pîrîtului îi lipseşte capacitatea de folosinţă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 59 alin. (2);
h) cererea de chemare în judecată este depusă de un organ, o organizaţie sau o persoană în vederea apărării drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca prezentul cod sau o altă lege să le confere acest drept. [Art.265 lit.h) introdusă prin LP155 din 05.07.12, MO185/31.08.12 art.622; în vigoare 01.12.12] Articolul 266. Procedura şi efectele încetării procesului (1) Instanţa judecătorească dispune încetarea procesului printr-o încheiere, care poate fi atacată cu recurs. (2) Pronunţînd încheierea de încetare a procesului, instanţa judecătorească menţionează că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care: a) reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară; b) cererea a fost depusă de o persoană incapabilă; c) cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită; d) litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află în curs de judecată la aceeaşi instanţă sau la o alta; e) părţile au încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală, iar pînă la examinarea pricinii în fond, pîrîtul a ridicat obiecţii împotriva soluţionării litigiului în judecată; f) părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au solicitat examinarea pricinii în absenţa lor; g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a comunicat instanţei motivele neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pîrîtul nu solicită soluţionarea pricinii în fond; h) soţul a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în timpul sarcinii ei sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost restituită reclamantului de către judecător; i) persoana în ale cărei interese este pornit procesul, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.72 alin.(2) şi art.73 alin.(3), nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să intervină în proces în calitate de reclamant; j) persoanele indicate la art.72 şi 73 au renunţat la acţiune, iar reclamantul care a preluat acţiunea nu a plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă; k) instanţa a amînat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a plătit-o în termenul stabilit de instanţă; l) la examinarea pricinii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti; l1) părţile au solicitat examinarea pricinii de către judecata arbitrală, în condiţiile legii;
m) în alte cazuri prevăzute de lege. [Art.267 lit.l) - m) introduse prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814] Articolul 268. Procedura şi efectele scoaterii cererii de pe rol (1) În cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere judecătorească în ea instanţa indică modul de înlăturare a circumstanţelor specificate la art.267. (2) Încheierea judecătorească privind scoaterea cererii de pe rol se supune recursului. (3) După înlăturarea circumstanţelor care duc la scoaterea cererii de pe rol, persoana interesată poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale. (4) La cererea reclamantului sau a pîrîtului, instanţa poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe rol emise în temeiul art.267 lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţă de judecată şi a înştiinţării instanţei. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii. [Art.268 al.(4) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814] (5) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol poate fi atacată cu recurs. Yüklə 360,77 Kb. Dostları ilə paylaş:
|