Titlul documentului

************************

* Borland Delphi 3 *

* ABC-doar *

************************
*********************************

* autor RUSU MIRCEA AUREL VALER *

*********************************


**************************************************

* MOTTO: *

* "Les bons comptes font les bon amis." *

* *

**************************************************

Doriti un program care scrie singur coduri,uneori chiar file

intregi.Va plac modulele,unitatile,bibliotecile DLL,bazele de

date,aplicatiile grafice,aplicatiile multimedia si Web,doriti

sa utilizati obiecte grafice pentru programarea modulara...?

Daca da...Delphi este programul de care aveti nevoie.

C O N T I N U T

Prezentare generala . . . . . . . . . . . . . . . . 1
Componente Standard . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Componente Additional . . . . . . . . . . . . . . 14
Componente Win 32 . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Componente System . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Componente Internet . . . . . . . . . . . . . . . 33
Limbajul HTML (notiuni elementare) . . . . . . . . 45
Limbajul SQL (rezumat) . . . . . . . . . . . . . . 55
Componente Data Acces . . . . . . . . . . . . . . 67
Componente Data Controls . . . . . . . . . . . . . 78
Componente Decision Cube . . . . . . . . . . . . . 92
Componente Dialogs . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Componente Win 3.1 . . . . . . . . . . . . . . . 103
Componente Samples . . . . . . . . . . . . . . . 105
Componente Active X . . . . . . . . . . . . . . . 109
Assembler in Delphi . . . . . . . . . . . . . . . 113
Grafica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Drag and Drop . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Analiza datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

PREZENTARE GENERALA
Programul Delphi este un mediu complex de programare bazat pe limbajul

Pascal cu obiecte.A fost dezvoltat de catre compania Borland cu scopul de

a asigura o platforma comoda pentru schimbul de date formatate.Initiatorul

acestui proiect a fost Andres Heilsberg,care a schitat o interfata grafica

pentru compilarea si manevrarea comoda a unitatilor si obiectelor scrise

in limbaj Turbo Pascal.Versiunea initiala a fost comercializata in 1995,

pe un suport de 16 biti compatibil cu sistemul de operare Windows 3.1.

Numele a fost ales de catre Danny Thorpe,prin referire la oracolul

din Delphi,pentru a atrage atentia asupra faptului ca platforma accepta

si bazele de date ale programului Oracle.Delphi a fost conceput tocmai

pentru a permite schimbul usor de date,iar in acel moment,cel mai agreat

program pentru baze de date formatate purta numele de "Oracle".Asadar,

...daca doresti sa te adresezi in "Oracle"...trebuie sa mergi la "Delphi".

Denumirea a facut epoca si a fost pastrata si pentru produsele urmatoare.

In anul 1996,a aparut Delphi 2,care a fost dezvoltat pe o platforma

de 32 de biti,pentru a fi perfect compatibil cu Windows 95,proaspat lansat

pe piata.Cea mai semnificativa dezvoltare o introduce Delphi 3,lansat in

1997 care adauga printre altele unelte de dezvoltare a bibliotecilor DLL

si a aplicatiilor Web(pentru Internet).Au urmat apoi Delphi 4 (1998),

Delphi 5 (1999),Delphi 6 (2000),Delphi 7 (2001),Delphi 8,Delphi 2005,

Delphi 2006 si programul este inca in continua dezvoltare.Ultimele moder-

nizari asigura compatibilitatea cu sistemul Linux,compatibilitatea cu C#

si cu platforma Microsoft Net,etc.

Delphi nu este un limbaj distinct.Utilizeaza limbajul Pascal Windows,

dar este compatibil si cu modulele scrise in C++ (tinand cont de conven-

tiile de apel specifice).Spre deosebire de Pascal,Delphi introduce un

set nou de unitati,un numar extins de functii si formate,dar mai ales

introduce o interfata grafica si faciliteaza programarea modulara cu

obiecte de tip Windows predefinite.Mai mult decat atat,programul scrie

singur codurile necesare pentru implementarea fiecarui obiect,astfel

incat programatorul nu trebuie sa mai fie atent la detalii ci doar la

structura de ansamblu si la procedurile asociate fiecarui obiect.

In rezumat,Delphi prezinta urmatoarele avantaje:

-aplicatiile pot fi realizate foarte rapid (contine unelte de programare)

-programul este vizual (ca Visual Basic) si are puterea de calcul egala

cu cea a limbajului C++ (numere pana la 10 la puterea 4000)

-permite dezvoltarea de aplicatii Web (Internet)

-permite compilarea unui executabil unic

-contine un numar mare de obiecte predefinite,usor de implementat

-permite editarea de coduri in limbaj de asamblare

-acelasi cod editat in Delphi,poate fi compilat pe platforme diferite

-exista o buna compatibilitate intre diferitele versiuni

-permite atat programarea inalt structurata in module,cat si programarea

la nivel inferior (inclusiv in assembler)

Principalele dezavantaje sunt:

-nu poate fi accesat simultan de pe platforme diferite

-exista relativ putina bibliografie (comparativ cu C++)

-filele executabile sunt relativ mari,raportat la filele si unitatile

sursa (Exemplu: o fereastra cu un buton ocupa 183 Kb)


-2-

Delphi este conceput in intregime pentru a satisface cat mai eficient

necesitatile programarii orientate spre obiect.Spre deosebire de Pascal,

tipul de data obiect este definit prin cuvantul cheie "class".Asadar,

obiectele sunt organizate ierarhic sub forma de clase.In rest,toate

caracteristicile obiectelor Windows din Pascal se intalnesc si in Delphi;

mostenire,incapsulare,polimorfism etc.Un obiect declarat prin class este

o structura de date in care se pot include campuri de date,metode si

proprietati.Obiectele de tip class pot fi declarate numai in portiunea

de interfata a programului sau unitatii,in zona de declarare a tipurilor

de data.Obiectele de tip class nu pot fi declarate in portiunea de imple-

mentare,in zona de declarare a variabilele si nici in interiorul functii-

lor sau al procedurilor.Vizibilitatea fiecarui component este determinata

de specificatorul utilizat (published,public,protected,private sau auto-

mated).Metodele declarate in obiecte de tip class pot fi virtuale,dinami-

ce sau de tip mesaj,iar conventia utilizata pentru apelul lor poate fi

de tip register,pascal,cdecl,stdcall sau safecall (conventia de apel

afecteaza ordinea in care se vor evalua parametrii functiilor).

Dar adevaratul progres,radical,introdus de programul Delphi,consta

din interfata grafica si uneletele grafice de programare.Utilizand aceasta

interfata se pot scrie aplicatii intregi,functionale,fara sa introduceti

manual nici o singura linie de cod (intregul program poate fi generat

automat).Nu este nici practic,nici eficient,sa incercati sa introduceti

manual toate liniile de cod (desi teoretic este posibil),decat in cazul

in care este absolut necesar sa definiti noi tipuri de obiecte cu metode

si proceduri diferite de cele predefinite.

Interfata grafica a programului contine in jur de 150 de obiecte pre-

definite.Aceste obiecte sunt grupate in functie de utilitatea lor,in

subgrupuri denumite:Standard,Additional,Win32,System,Internet,DataAccess,

DataControls,Decision Cube,QReport,Dialogs,Win3,1,Samples si ActiveX.

Fiecare obiect predefinit este prezent pe interfata sub forma unei repre-

zentari grafice.La pornirea programului sunt afisate obiectele din sub-

grupul Standard: TMainMenu,TPopupMenu,TLabel,TEdit,TMemo,TButton,TCheckBox

TRadioButton,TListBox,TComboBox,TScrollBar,TGroupBox,TRadioGroup,TPanel.

Pentru a determina semnificatia fiecarui simbol grafic,tineti indicatorul

mouse pe desenul respectiv,pana cand apare semnificatia acestuia,sau

efectuati deasupra simbolului un click de mouse,cu butonul drept si apoi

alegeti optiunea Properties.Optiunea Properties va afisa o caseta de

dialog in care sunt incluse toate obiectele predefinite inpreuna cu

denumirea si simbolul grafic.In aceasta caseta,puteti chiar sa redenumiti

obiectele,sa le stergeti din interfata sau sa adaugati altele noi,etc.

Aceasta caseta de dialog,poate fi activata si din meniul principal din

meniul Tools,selectand optiunea Enviroment Options si apoi Pallette,sau

din meniul Component selectand optiunea Configure Palette.

Aceste obiecte predefinite au o semnificatie deosebita,deoarece pro-

gramul include unelte de programare cu interfata grafica,capabile sa

asigure configurarea completa a fiecarui obiect precum si realizarea

legaturilor dintre obiecte (link-uri) astfel incat sistemul de mesaje

Windows sa functioneze fara eroare.

Pentru a afisa restul de componente,este suficient sa executati un

click de mouse pe subgrupul dorit(Exemplu: efectuati un click pe subgru-

pul Data Acces si apoi pe subgrupul Data Controls,apoi pe Standard).


-3-

Restul optiunilor din meniul principal sunt relativ intuitive,sau

identice cu cele din Pascal.

La lansarea programului,pe ecran este afisata o fereastra de tip

Windows(care in Delphi se numeste Form) si un instrument de programare

denumit Obiect Inspector.Daca deplasati putin fereastra Form1,observati

o fereastra de editare,denumita Unit1.pas,care contine deja scheletul

pentru viitoarea unitate.In Delphi,toate programele se editeaza sub

forma de unitati.Programul editeaza automat si o fila de tip pascal

care apeleaza unitatea respectiva si respectiv o fila executabila in

care include automat toate componentele necesare.Asadar,programul contine

inca de la lansare un obiect executabil.Pentru a verifica acest fapt,

din meniul Project,selectati Compile si apoi Run.Observati ca fereastra

se schimba intr-o fereastra activa,cu butoane functionale.Inchideti

fereastra din butonul marcat cu x.

Cu ajutorul instrumentului denumit Object Inspector,puteti configura

obiectul realizat dupa bunul plac.De exemplu,selectati proprietatea

Ctl3D si efectuati un click de mouse pe atributul True.Apasati butonul

de navigare si selectati atributul False.Observati ca fereastra tridi-

mensionala se transforma in fereastra bidimensionala.Executati Run si

apoi inchideti fereastra si reveniti la Ctl3D True.

Pentru a modifica dimensiunile ferestrei,modificati valorile din

campurile de proprietati denumite ClientHeight si ClientWidth (Exemplu:

300 si 200).Pentru a modifica culoarea ferestrei,selectati proprietatea

Color (Click pe campul clBtnFace) si alegeti culoarea dorita,de exemplu

clAqua si apoi executati Run.Pentru a modifica numele ferestrei,alegeti

proprietatea Caption,efectuati un click de mouse pe Form1,stergeti

titlul ferstrei si introduceti un nume nou.

In mod similar,se pot reconfigura toate proprietatile obiectului.

Observati ca fila de cod a ramas nemodificata.Toate schimbarile efectuate

sunt pentru moment salvate doar in memoria de operare in fila alocata

pentru declararea obiectelor.Pentru ca aceste date sa ramana definitive,

trebuiesc salvate in memoria definitiva.Pentru a forma un prim proiect

Delphi,alegeti din meniul File optiunea Save As,creati un nou director

cu ajutorul butonului special(folder-ul fara sageata) si denumiti

directorul cu un nume oarecare,de exemplu Prj1.Deschideti directorul

nou format si salvati fila cu un nume oarecare,de exemplu Test1.Apoi

tot din meniul File,alegeti optiunea Save Project As si salvati proiectul

cu un nume oarecare,de exemplu Proiect1.Acum fereastra nou creata a fost

salvata definitiv si va putea fi deschisa oricand cu optiunea Open din

meniul File.Pentru a va asigura ca programul este complet si corect,

selectati din nou Compile din memiul Project,apoi Build All si apoi

Information.

Pentru a verifica munca efectuata,inchideti programul Delphi si din

Windows deschideti directorul nou creat(Prj1).Daca totul este corect,

in directorul d-voastra se gasesc nu mai putin decat zece file.Alegeti

View si Details si observati extensiile si dimensiunile filelor.Fila

executabila contine un icon sub forma de torta si este din tipul Appli-

cation.In rest observati o fila de tip .pas,o fila de tip Delphi Pascal

Unit,o fila Delphi Form File,o fila de resurse.Remarcati fila cu extensia

~DP,care contine fila de tip pas prin care se apeleaza unitatea nou

formata si fila Delphi Form (cu extensia dfm,contine definita obiectelor).


-4-

Primul proiect Delphi realizat de d-voastra contine deja zece file

fara sa fi fost nevoie sa scrieti o singura linie de cod.Proiectul este

grupat in module cu functii diferite,astfel incat sa fie cat mai usor de

depanat,modernizat sau transformat.Principalele file sunt test1.pas,care

contine definitia unitatii(unit Test1) si respectiv fila project1.dpr,

care contine fila program cu ajutorul careia se va apela unitatea.

In fila test1.dfm regasiti toate proprietatile obiectelor definite in

configuratia actuala.Restul filelor contin informatii generate in cursul

procesului de compilare si respectiv o fila de resurse in care este

arhivat icon-ul principal al aplicatiilor Delphi.Fila tip Aplicatie,cu

extensia .exe,contine toate datele necesare pentru executie si poate fi

apelata si executata si din afara programului Delphi.

Pentru a modifica proiectul,deschideti din nou programul Delphi si

apoi deschideti noul proiect(Prj1) cu optiunea Open din meniul File.

In caseta de dialog vor figura cele doua file esentiale:Project1 si Test1

(pentru a vedea si restul filelor,modificati in Files of type din Delphi

file(*.pas,*.dpr) in Any file(*.*) ).Selectati fila Project1 si efectuati

un dublu click.Fila Project1.dpr va fi deschisa pe ecran,iar proiectul va

putea fi executat cu Run.Apoi,tot cu Open din meniul File,deschideti si

fila Test1.pas.Acum fereastra aplicatiei este afisata pe ecran si poate

fi reconfigurata.In plus,fereastra de dialog din background contine

ambele file de cod(pot fi comparate,evaluate,rescrise etc).

Pentru a modifica putin proiectul,putem sa adaugam un buton functional.

Pentru a adauga un buton,selectati cu mouse simbolul grafic al butonului

pe care scrie OK (reprezentat in meniu sub System si Internet).Executati

un click de mouse pe simbolul grafic,apoi un click de mouse in fereatra

aplicatiei,in locul in care doriti sa adaugati butonul.Observati ca in

fereastra apare un buton,iar in Object Inspector apar proprietatile

acestuia.Daca doriti,redimensionati butonul.Pentru a redenumi butonul

modificati campul Caption din Object Inspector.Acum butonul este prezent,

dar nu executa nici o operatie.Pentru a asocia o procedura cu butonul,

selectati din Object Inspector meniul Events,apoi efectuati un dublu click

de mouse in caseta goala denumita On Click.In caseta va aparea numele

procedurii adaugate (Button1Click) iar in fila Unit1.pas se va insera

declaratia procedurii.Acelasi rezultat se poate obtine pur si simplu

efectuand un dublu click pe buton,dar este mai bine sa va obisnuiti sa

lucrati cu meniul Events,care gestionaeaza toate operatiile efectuate de

obiectul respectiv.

Procedura adaugata automat va fi scrisa astfel:

procedure TForm1.Button1Click(Sender: TObject);

begin
end;

Pentru a desemna o operatie,sau un grup de operatii asociate cu apasarea

butonului nu trebuie decat sa introduceti comenzile si instructiunile in

interiorul buclei begin...end.

Cel mai simplu buton este cel de inchidere a ferestrei.Pentru asta,

schimbati textul butonului din Button1 in EXIT (in Caption) si apoi

introduceti in procedura TForm1.ButtonClick comanda Close.

Compilati si executati cu Run.Acum fereastra d-voastra contine si

un buton functional,denumit EXIT,care inchide fereastra.


-5-

Fila de tip unit,generata automat,va arata acum astfel:

unit Test1;

interface

uses

Windows,Messages,SysUtils,Classes,Graphics,Controls,Forms,Dialogs;
type

TForm1 = class(TForm)

Button1: TButton;

procedure Button1Click(Sender: TObject);

private

{ Private declarations }

public

{ Public declarations }

end;

var

Form1: TForm1;

implementation

{$R *.DFM}

procedure TForm1.ButtonClick(Sender:TObject);

begin

Close;

end;
end.

Observati ca fila generata automat contine si toate unitatile necesare

pentru a putea utiliza oricare dintre componentele predefinite.Pentru

proiectul d-voastra nu sunt necesare toate aceste unitati.Daca dotiti

sa fiti extrem de exact,sau daca doriti sa faceti economie de spatiu,

puteti elimina unitatile care nu sunt necesare.Proiectul va functiona

la fel de bine si cu o linie de genul:

uses Forms,StdCtrls,Controls,Classes;

Aceasta operatie este utila atunci cand genrati sute sau mii de astfel

de obiecte,caz in care memoria economisita devine semnificativa.

Fila Project1 va arata astfel:

program Project1;

uses

Forms,

Test1 in 'Test1.pas';

{$R *.RES}

begin

Application.Initialize;

Application.CreateForm(TForm1,Form1);

Application.Run;

end.

Observati ca metodele obiectului sunt putin diferite fata de TApplication

din Pascal.In plus,daca scrieti manual cele doua file si le compilati,

proiectul nu va fi functional.Pentru a fi activ,va trebui sa editati si

fila de proprietati in care sa configurati toate proprietatile obiectului

(adica operatiile efectuate automat de catre Object Inspector).

Acum puteti lansa proiectul direct din Windows (selectati Project1.exe).


-6- Standard - TEDIT si TLABEL

COMPONENTE (obiecte predefinite)
Programul Delphi este structurat in jurul obiectelor predefinite,care

constitue modulele de baza utilizate pentru formarea programelor si apli-

catiilor.Un program se construieste asemanator unui joc de puzzle,in

care fiecare componenta trebuie sa poata interactiona eficient cu cele-

lalte.Orice unitate noua,sau biblioteca DLL,trebuie astfel proiectata

incat sa poata fi combinata eficient cu cele preexistente.Astfel,Delphi

va fi in continua crestere si dezvoltare,acoperind treptat toate necesi-

tatile de programare.Pentru a facilita munca cu acest program,in capitolul

acesta vor fi prezentate cateva exercitii simple de asamblare a acestor

componente,precum si modul de interactiune dintre ele.Utilitarul Help,in

capitolul "Getting Started" contine un tutorial foarte facil denumit:

"First application-a brief tutorial",care prezinta modul de constructie

pentru o aplicatie care exploateaza o baza de date.

Pentru inceput,vom realiza un program mai mic,in care vom utiliza

o caseta de editare TEdit,un buton si trei campuri de editare TLabel.

Din meniul File deschideti o noua fila TForm.Salvati fila intr-un director

nou,de exemplu Prj2 si apoi salvati proiectul cu un nume nou (Proiect2).

In Object Inspector selectati Name si schimbati Form1 cu Form2.

Apoi efectuati un click de mouse pe simbolul grafic al obiectului TEdit

(in meniu sub Win32) si apoi un clcik de mouse in fereastra Form2.In

continuare,selectati cu mouse simbolul grafic al etichetelor TLabel (un

A situat tot sub Win32) si apoi amplasati in fereastra Form2 cele trei