Titlul întreg al proiectului

Lista tabelelor

Tabelul 1: Planul ş i timpul de lucru pentru membrii echipei de profesori ai Nanocanale 14

Tabelul 2: Termene limită şi indicatori pentru fiecare sarcină a profesorilor Nanocanale 15

Tabelul 3: Nano dileme selectate pentru proiectul Nanocanale 59

Versiune finală, August, 2011

Acest document a fost creat în contextul proiectului NANOCANALE. Toate

informaţiile sunt furnizate “ca atare” şi nu există nici o garanție sau aigurare că informația ar putea servi unui scop anume. Ca urmare, utilizatorul foloseşte informaţia pe riscul

şi răspunderea sa. Documentul reflectă exclusiv viziunea autorilor săi.

Comisia Europeană nu este responsabilă pentru nici un fel de utilizare a informaţiilor conţinute aici.

Introducere

Proiectul Nanocanale are ca țintă încurajarea elevilor, industriei, organizaţiior non-guvernamentale, politicienilor, cercetătorilor şi publicului general în a participa la dialog privind oportunităţile şi riscurile nanotehnologiei(NT), folosind o gamă largă de canale media – ziare europene, radiouri naţionale, media socială şi altele.

În vederea implicării elevilor în aceste dezbateri despre NT, o gamă largă de activităţi vor avea loc în 20 de şcoli europene de-a lungul anului şcolar 2011-2012. Mai întâi, fiecare profesor va primi acest set la începutul anului şcolar, după care vor fi organizate câteva instruiri ale acestora pentru a permite membrilor echipei de profesori ai Nanocanale sa fie pregătiți pentru implementarea nanotehnologiei în şcoli. În fiecare şcoală va fi pregătit un scenariu de discuţii despre o dilemă din domeniul nanotehnologiei, care va duce în fina la o dezbatere publică în care să fie implicată şi comunitatea locală. Pe lângă asta, fiecare şcoală va participa la Campania socială media Nanocanale pentru a construi discuţii online asupra nanotehnologiei şi antrenând o competiţie şcolară. Această campanie va include, de asemenea, pentru studenţi: scrierea unor articole de presă cu ajutorul jurnaliştilor profesionişti ai unor de la ziare de prestigiu şi realizarea unor prezentări sau a unor filme cu privire la dezbatere.

Setul Profesorului urmăreşte susţinerea profesorilor în pregătirea lor şi pe parcursul implementării cerinţelor aşteptate de la şcoli. Va fi disponibil pentru descărcare pe portalul Nanocanale (www.nanochannels.eu) în fiecare din următoarele şapte limbi: engleză, franceză, spaniolă, italiană, română, germană şi ebraică pentru ca fiecare profesor din Europa să poată testa aceste activităţi în şcoala sa.

În prima secţiune este prezentat proiectul NANOCANALE: argumentări, scopuri şi obiective, prezentarea partenerilor, apoi profesorii îşi fac o imagine clară asupra rolului lor în cadrul proiectului şi asupra cerinţelor pentru care vor fi responsabili. În o a doua secţiune profesorii vor găsi informaţii fundamentale despre predarea nanoştiintei şi nanotehnologiei, urmată de o a treia secţiune cu informaţii despre portalul proiectului si micro-site-uri, bazele scrierii unui articol şi instrucţiuni detaliate pentru pregătirea conţinutului pe internet şi în media socială pentru elevi. Într-o a patra secţiune, sunt explicate campania socială media şi organizarea dezbaterilor în şcoli, incluzând o listă cu întrebări pentru desfăşurarea dezbaterilor şi o definiţie a Nanocarta pe care fiecare şcoală o va elabora la finalul evenimentelor în direct. În o a cincea şi finală secțiune este prezentat un calendar pentru cele două sesiuni de pregătire virtuale.

1. Privire generală asupra proiectului

1.1 Raţiuni

Proiectul NANOCANALE are un ascendent direct, permiţând dezvoltarea succeselor din trecut şi evitând greşelile anterioare: proiectul NANOYOU¹. Într-adevăr, conţinutul dezvoltat în proiectul NANOYOU va fi utilizat în dezvoltarea evenimentelor de dezbatere directă asupra NANOCANALELOR şi pentru campanile sociale media. Proiectul NANOCANALE este construit pe succesul proiectului NANOYOU prin extinderea audienţei ţintă la a include familiile elevilor, comunitatea largă şi publicul general.
Tehnologia în centrul dezbaterii

Nanotehnologiile (“NT”) reprezintă dezvoltarea şi aplicarea materialelor şi proceselor la nivel de nanoscală: scala moleculelor individuale. Nanomaterialele sunt particule, tuburi, membrane şi alte materiale măsurate în nanometrii. Nanoştiinţa cuprinde toate principiile şi proprietăţile ştiinţifice care pot fi înţelese şi stăpânite atunci când se operează în domeniul nanoscalar.

Deşi suntem înconjuraţi de nano materiale în natură încă de la începutul omenirii, înţelegerea ştiinţei în contextul nanoscalar (de ex. nanoştiinţă) a crescut substanţial doar către sfârşitului secolului douăzeci. Acest lucru s-a realizat datorită progreselor atât ale chimiei, cât şi ale fizicii la nivelul aceastei scale cu descoperirea mecaincii quantice. Adiţional, dezvoltarea tehnicilor imagistice la nivelul aceastei scale, precum scanarea probelor microscopice, microscopul electronic de rezoluţie mare şi cristalografia proteinică au jucat un rol important.

Câteva aplicaţii NT au fost deja lansate şi multe altele sunt în dezvoltare. Factorul comun pe care toate nanotehnologiile le au este acela că forma şi dimensiunea materialului utilizat în dispozitive sau în sistem este controlat la scală nanometrică, scală la care materialele prezintă proprietăţi “speciale” datorită efectului quantic. Aceste tehnologii vor avea impact asupra vieţii fiecărui cetăţean, probabil la fel de mult cum electricitatea şi electronica au avut de-a lungul ultimului secol.

Chiar dacă nu suntem conştienţi, azi deja folosim numeroase produse ale nanotehnologiei; multe produse electronice de consum, precum: calculatoare, smart phone şi televizoare toate depinzând şi având încorporate nanotehnologii. Memoria flash, procesoarele, hard disk-urile (bazate pe efectul cuantic), învelişul afişajului (unele conţin nanotuburi de carbon), afişaje OLED, toate sunt bazate pe nanotehnologii. Alte produse de consum derivate din nanotehnologii sunt acum disponibile pentru public. În marea majoritate, nanomaterialele sunt încorporate în alte materiale (pentru a forma compoziții cu proprietăţi îmbunătăţite sau nanotehnologiile sunt folosite în fabricaţia produsului. Unele din aceste produse care au la bază nanotehnologia au fost dezvoltate pentru a ne face viaţa mai simplă, precum folia rezistentă la zgâriere și cea antireflex pentru ochelari, rezistenţa la pete a materialelor textilelor, haine care se autocurăţă, haine antiodorizante, haine cu uscare rapidă şi chiar haine care au încorporate electronice. Lumea sporturilor a beneficiat de asemenea de beneficiile nanotehnologiei, compozitele puternice şi uşoare în care sunt încorporate nanoparticule şi nanofibre putînd? fi găsite în echipamente sportive precum: crosele de golf, skiuri, rachete de tenis şi cadre de biciclete.

Nanotehnologiile sunt de asemenea folosite pentru a dezvolta performanţele panourilor solare actuale, bateriilor şi celulelor de combustibil cu hidrogen, pentru a asigura o energie mai curată şi mai accesibilă. În schimb altele contribuie la asigurarea unui mediu mai sănătos folosind nano particule de argint, care sunt nişte antiseptici extrem de buni, în purificatoarele de aer, aparatele de aer condiţionat, frigidere, maşini de spălat, haine, bandaje şi dulapuri pentru haine. Filtre care au incorporaţi nano pori şi nano particule sunt utilizate pentru a produce apă de băut de o înaltă calitate.

Nanotehnologiile ajută de asemenea oamenii de ştiinţă în a înţelege mai departe multe domenii ştiinţifice, precum biologia, de a înţelege procesele fundamentale şi de a dezvolta tratamente medicale mai eficiente. Acest domeniu este numit nanomedicină şi se axează pe crearea unuor dispozitive miniaturale de diagnosticare (“lab-on-a-chip”); noi tehnici de imagistică; medicamente cu acţiune ţintă; implanturi bioactive şi ţesut eşafod. Unele din aceste invenţii se comercializează deja (de ex. Droxin®, un medicament anti cancer care conţine lipozomi); pentru multe invenţii, va fi nevoie de ani de zile pentru a deveni terapii aprobate sau produse comerciale.

Atitudinea tinerilor faţă de Nanotehnologie

Multe aplicaţii pentru nanotehnologii viitoare sunt acum cercetate şi dezvoltate. Deşi aceste aplicaţii şi produse au ca scop îmbunătăţirea vieţii oamenilor, ar putea să aibă şi unele efecte negative, fie sociale sau in ceea ce priveste eco-toxicologia și sănătatea umană. De exemplu, nu este clar încă dacă hainele care conţin nanoparticule de argint poluează apa atunci când sunt spălate, sau dacă compozitele (precum rachetele de tenis) care conţin nanotuburi de carbon necesită un program special de management al deşeurilor. Ca la orice tehnologie inovativă, riscuri există şi acestea trebuiesc să fie cântărite în raport cu beneficiile. Prin urmare, informarea şi implicarea publicului în toate aspectele nanotehnologiei sunt esenţiale pentru o dezvoltare responsabilă a acestei noi frontiere. Mai mult, stadiul incipient de dezvoltare din prezent, acum când doar câteva nano-aplicaţii au ajuns pe piaţă, este momentul optim pentru a iniţia dezbaterea publică asupra nanotehnologiei.

În mai, 2004, Comisia Europeană (CE) a adoptat Comunicatul “Strategia Europeană pentru Nanotehnologie” ² şi în iunie, 2005 CE a adoptat planul de acţiune “Nanoştiinţe şi nanotehnologii: un plan de acţiune pentru Europa 2005-2009”³. Aceste documente de stabilire a politicii au definit o serie de acţiuni pentru implementarea imediată a unei strategii sigure, integrate şi responsabile pentru nanoştiinţe şi nanotehnologii. Ambele documente au confirmat că o abordare responsabilă a nanotehnologiei trebuie să se adreseze aşteptărilor şi preocupărilor cetăţenilor şi a solicitat membrii statelor membre a crea condiţiile necesare şi de a urma un dialog bidirecţional cu publicul general.

Sondajele curente arată că marea majoritate a publicului european este dezinformat şi neimplicat în ceea ce priveşte nanotehnologiile⁴. În 2006, un raport către Comisie trimis de către London School of Economics a inclus rezultatele barometrului sondajului Euro în care respondenţii au fost întrebaţi dacă anumite tehnologii “vor îmbunătăţii stilul nostru de viaţă în 20 de ani”, “nu vor avea nici un efect” sau “vor înrăutăţi lucrurile”. Rezultatele au arătat că aproape jumătate din respondenţi nu au suficiente informaţii pentru a decide. În plus, din toate tehnologiile anchetate nanotehnologia a fost clasificată pe penultimul loc în optimismul publicului – tehnologiile nucleare fiind pe ultimul loc.

Aşadar, există acum un consens larg între experţii în comunicare prin care abordările tradiţionale de comunicare către public despre ştiinţă şi tehnologie, cum ar fi modelul⁵ “deficit”, nu funcţionează bine în acest context. Ca răspuns, a existat un mod distinctiv de mişcare de sus în jos în furnizarea de informaţii ştinţifice şi o mişcare înainte spre un model de "dialog" care prezintă efectiv comunicarea ştinţifică drept o comunicare multi direcţională între specialişti şi non specialişti.

‘Dialogul’ este definit ca şi un schimb de informaţii şi nu o comunicare într-un singur sens. Descrie un proces care permite fiecărei părţi să înţelegă, să asculte şi să respecte punctul de vedere al celuilalt. Modelul de dialog al comunicării ştiinţifice oferă o abordare interactivă prin implicarea publicului în dezbatere, cu accent pe un proces de comunicare în două sensuri, de a delibera asupra problemelor şi de a furniza diferite perspective unei mulţimi de părţi interesate.

Un rezultat de succes la proiectul NANOCANALE va aduce o contribuţie reală în viitoarele conferinţe publice şi în luarea deciziilor. Aspectele etice şi sociale sunt diverse, adesea complexe şi ating multe aspecte ale convingerilor și alternativelor culturale, politice, economice. O gamă largă de probleme legate de aspectul social, economic şi etic ridicat de nanotehnologie trebuie abordate⁶.