Traducere din limba germană Codul penal al Republicii Federale Germania

Art. 239a

. Răpirea în scop de șantaj

(1) Persoana care răpește o altă persoană sau ținepune stăpânire pe o altă persoană sub stăpânirea sa în scopul de a profita în scop de șantaj (art. 253) de grija victimei pentru propria sa stare de bine sau de grija unui terț pentru starea de bine a victimei sau persoana care profită în scop de șantaj de starea pe care i-a creat-o unei persoane printr-o astfel de acțiune se pedepsește cu închisoarea de minimum 5 ani.

(2) În cazurile mai puțin grave, pedeapsa este închisoarea de minimum 1 an.

(3) Dacă prin fapta sa făptuitorul cauzează, cel puțin prin imprudență, moartea victimei pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea de minimum 10 ani.

(4) Instanța poate reduce pedeapsa conform art. 49 alin. 1 dacă făptuitorul permite victimei, renunțând la prestația urmărită, permite victimei să revină în mediul său familialde viață. Dacă acest rezultat se produce fără intervenția făptuitorului este suficient efortul său serios de a obține rezultatul.
Art. 239b

. Luarea de ostatici

(1) Persoana care răpește o altă persoană sau ține pune stăpânire pe o altă persoană sub stăpânirea sa în scopul de a o constrânge pe aceasta sau pe o terță persoană, prin amenințarea cu moartea sau cu o gravă vătămare corporală (art. 226) a victimei sau cu lipsirea ilegală de libertate timp de mai mult de o săptămână, la o acțiune, prin tolerare sau omisiune, la o acțiune sau persoana care profită în scopul unei astfel de constrângeri de starea pe care i-a creat-o unei persoane printr-o astfel de acțiune se pedepsește cu închisoarea de minimum 5 ani.

(2) Dispozițiile art. 239a alin. 2 – -4 se aplică în mod corespunzător.
Art. 239c

. Suspendarea condiționată a executării pedepsei

În cazurile prevăzute la art. 239a și art. 239b, instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 68 alin. 1).

Art. 240

. Constrângerea

(1) Persoana care constrânge în mod ilegal constrânge o altă persoană, prin violență sau prin amenințare cu un rău considerabil la o acțiune, prin tolerare sau omisiune la o acțiune se pedepsește cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta este ilegală dacă uzul de forță sau amenințarea cu acel rău pot fi considerate reprobabile în raport de scopul urmărit.

(3) Tentativa se pedepsește.

(4) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, atunci când făptuitorul

1. constrânge o gravidă la întrerupere de sarcină sau

2. abuzează, în calitate de funcționar public, de autoritatea sau functiafuncția sa în calitate de funcționar public.
Art. 241

. Amenințarea

(1) Persoana care amenință o altă persoană cu săvârșirea unei fapte penale împotriva acesteia sau a unei persoane apropiate acesteia se pedepsește cu închisoarea de până la 1 an sau cu amendă.

(2) Cu aceeași pedeapsă se pedepsește persoana care, cu știință, pretinde în fața unei persoane că asupra acesteia sau asupra unei persoane apropiate acesteia urmează a fi săvârșită o infracțiune.
Art. 241a

. Suspiciunea politică

(1) Persoana care, printr-o plângere penală sau printr-un denunț, expune o altă persoană pericolului de a fi persecutată pe motive politice și astfel de a-i cauza, contrar principiilor statului de drept, prin măsuri violente sau arbitrare, suferințe fizice sau moarteala adresa vieții, precum și pericolului de a fi privatălipsită de libertate în mod ilegal sau de a fi grav afectată în ceea ce privește cariera profesională sau situația financiară se pedepsește cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeași pedeapsă se pedepsește persoana care furnizează sau transmite informații despre o altă persoană si și o expune în acest mod pericolului de a fi persecutată politic conform alin. 1.

(3) Tentativa se pedepsește.

(4) Dacă prin plângerea penală, denunț sau prin furnizarea de informații se face o afirmație mincinoasă despre cealaltă persoană sau dacă fapta a fost săvârșită cu intenția de a cauza una dintre urmările prevăzute la alin. 1 sau dacă cazul este unul caz deosebit de grav, pedeapsa poate fi închisoarea de la 1 an la 10 ani.
Secțiunea XIX

. Furtul și delapidarea
Art. 242

. Furtul

(1) Persoana care sustrage unei alte persoane un bun mobil cu intenția de a-și însuși bunul pentru sine sau pentru un terț se pedepsește cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Tentativa se pedepsește.
Art. 243

. Furtul calificat

(1) În cazurile deosebit de grave, furtul se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 10 ani. Un caz deosebit de grav este, de regulă, atunci când făptuitorul

1. în scopul de a săvârși fapta, pătrunde prin forțare, prin escaladare, prin folosirea unei chei mincinoase sau a altui dispozitiv conceput pentru alte scopuri decât pentru deschiderea legală într-oa unei clădireclădiri, a unui spațiu de servicii sau spațiu comercial sau în alt spațiu închis sau se ascunde în acel spațiu,

2. fură un bun care este asigurat special împotriva sustragerii printr-un recipient închis sau alt dispozitiv de protecție,

3. fură ca îndeletnicire,

4. fură dintr-o biserică sau dintr-o clădire sau un alt spațiu destinat exercitării unei practici religioase un bun care servește la oficiereasăvârșirea serviciului divin sau la adorarea religioasă dintr-o biserică sau dintr-o clădire sau un alt spațiu destinat exercitării unei practici religioase un bun care servește la săvârșirea serviciului divin sau adorarea religioasă,

5. fură un bun care prezintă importanță pentru știință, artă sau istorie sau pentru dezvoltarea tehnicii și care se află într-o colecție general accesibilă sau este expus public,

6. fură un bun, profitând de starea de neajutorare a altei persoane, de un accident sau de un pericol general sau

7. fură o armă de foc cu funcționare manuală pentru a cărei achiziție este necesară autorizarea conform Legii privind regimul armelor, o mitralieră, un pistol-mitralieră, o armă automată sau semiautomată sau o armă de război care conține substanțe explozibile în sensul Legii privind controlul armelor de război sau substanțe explozibile.

(2) În cazurile prevăzute la alin. 1 teza 2 punctul punctele 1 – -6, cazul deosebit de grav este exclus dacă fapta se referă la un bun cu o valoare redusă.

Art. 244

. Furtul săvârșit cu uz de armăprin folosirea unei arme; furtul săvârșit în cadrul unui grup infracțional; furtul din locuințe

(1) Se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani se pedepsește persoana care

1. săvârșește un furt pentru care persoana sau un alt participant

a) poartă asupra sa o armă sau un alt instrument periculos,

b) un alt instrument sau mijloc menit să împiedice sau să depășească prin violență sau amenințare cu violența rezistența unei alte persoane,

2. în calitate de membru al unui grup infracțional specializat în săvârșirea în formă continuată de faptea unor fapte de tâlhărie sau furt, fură cu participarea unui alt membru al grupului infracțional sau

3. săvârșește un furt, scop în care pătrunde într-o locuință prin forțare, prin escaladare sau, prin folosirea unei chei mincinoase sau a altui dispozitiv conceput pentru alte scopuri decât pentru deschiderea legală sau se ascunde în acea locuință.

(2) Tentativa de pedepsește.

(3) În cazurile mai puțin grave de la alin. 1 punctulele 1 – -3, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 5 ani.

(4) Dacă fapta de furt din locuințe conform alin. 1 punctul 3 se referă la o locuință privată folosită ca locuință permanentă, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

Art. 244a

. Furtul calificat săvârșit în cadrul unui grup infracțional

(1) Se pedepsește cu închisoarea de la 1 an la 10 ani se pedepsește persoana care săvârșește fapta de furt în condițiile prevăzute la art. 243 alin. 1 teza 2 sau în cazurile prevăzute la art. 244 alin. 1 punctul 1 sau 3 în calitate de membru al unui grup infracțional specializat pe în săvârșirea în formă continuată de faptea unor fapte de tâlhărie și furt, cu participarea unui alt membru al grupului infracțional.

(2) În cazurile mai puțin grave, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(3) (abrogat)

Art. 245

. Suspendarea condiționată a executării pedepsei

În cazurile prevăzute la art. 242 – -244a instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 68 alin. 1).

Art. 246

. Delapidarea

(1) Persoana care își însușește în mod ilegal un bun mobil pentru sine sau pentru un terț se pedepsește cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă dacă fapta nu este pedepsită cu pedeapsă mai severă prin alte dispoziții.

(2) Dacă în cazurile prevăzute la alin. 1 bunul i-a fost încredințat făptuitorului, pedeapsa este închisoarea de până la 5 ani sau amenda.

(3) Tentativa se pedepsește.

Art. 247

. Furtul de la aparținători sau persoane din aceeași gospodărie

Dacă victima faptei de furt sau delapidare este un aparținător, tutorele sau îngrijitorul făptuitorului sau dacă victima trăiește în aceeași gospodărie cu făptuitorul, acțiunea penală se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a victimei.

Art. 248

. (abrogat)
Art. 248a

. Furtul și delapidarea de bunuri cu valoare redusă

În cazurile prevăzute la art. 242 și 246, acțiunea penală pentru furtul și delapidarea de bunuri cu valoare redusă în cazurile prevăzute la art. 242 și 246 se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a victimei, cu excepția cazului în care organele de urmărire penală consideră oportună autosesizarea din oficiu motivată de interesul public special în ce privește urmărirea penală

Art. 248b

. Utilizarea neautorizată a unui autovehicul

(1) Persoana care utilizează un autovehicul sau o bicicletă fără autorizarea persoanei îndreptățite se pedepsește cu închisoarea de până la 3 ani sau cu amendă dacă fapta nu este pedepsită cu pedeapsă mai severă prin alte dispoziții.

(2) Tentativa de pedepsește.

(3) Acțiunea penală se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a victimei.

(4) În înțelesul prezentei dispoziții autovehicule în înțelesul prezentei dispoziții sunt acele vehiculele puse în mișcare prin forța motrice, autovehicule terestre, doar în măsura în care nu constituie material rulant.
Art. 248c

. Sustragerea de energie electrică

(1) Persoana care sustrage energie electrică dintr-o instalație sau facilitate electrică energie electrică cu ajutorul unui conductor care nu este destinat pentru a fi utilizat în scopul extragerii de energie din instalație sau facilitate se pedepsește, dacă săvârșește fapta cu intenția de a-și însuși ilegal energia electrică pentru sine sau pentru un terț, se pedepsește cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Tentativa se pedepsește.

(3) Dispozițiile art. 247 și art. 248a se aplică în mod corespunzător.

(4) Dacă acțiunea prevăzută la alin. 1 este săvârșită cu intenția de a cauza în mod ilegal unei alte persoane un prejudiciu, pedeapsa este închisoarea de până la 2 ani sau amenda. Acțiunea penală se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a victimei.
Secțiunea XX

. Tâlhăria și șantajul
Art. 249

. TâlhărieTâlhăria

(1) Persoana care, prin violență îndreptată împotriva altei persoane sau prin amenințare cu un pericol iminent la integritatea fizică sau viața persoanei, sustrage acesteia un bun mobil cu intenția de a-și însuși bunul respectiv pentru sine sau pentru un terț se pedepsește cu închisoarea de minimum 1 an.

(2) În cazurile mai puțin grave, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
Art. 250

. Tâlhăria calificată

(1) Pedeapsa este închisoarea de minimum 3 ani atunci când

1. făptuitorul sau un alt participant la fapta de tâlhărie

a) poartă asupra sa o armă sau un alt instrument periculos,

b) un alt instrument sau mijloc menit să împiedice sau să depășească rezistența unei alte persoane prin violență sau amenințare cu violența rezistența unei alte persoane,

c) prin fapta sa, aduce o altă persoană prin fapta sa în pericolul unei grave deteriorări a stării sale de sănătate sau

2. făptuitorul săvârșește fapta în calitate de membru al unui grup infracțional specializat în săvârșirea în formă continuată de fapte de tâlhărie sau furt, cu participarea unui alt membru al grupului infracțional.

(2) Pedeapsa este închisoarea de minimum 5 ani dacă făptuitorul sau un alt participant la tâlhărie

1. utilizează la săvârșirea faptei o armă sau un alt instrument periculos,

2. în cazurile prevăzute la alin. 1 punctul 2, poartă asupra sa o armă sau

3. exercită asupra unei alte persoane

a) acțiuni de gravă agresiune fizică sau

b) aduce persoana în pericol de moarte.

(3) În cazurile mai puțin grave de la alin. 1 și 2, pedeapsa este închisoarea de la 1 an la 10 ani.

Art. 251

. Tâlhăria urmată de moartea victimei

Dacă prin fapta de tâlhărie (art. 249 și art. 250) făptuitorul cauzează, cel puțin prin imprudență, moartea unei persoane, pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea de minimum 10 ani.

Art. 252

. Furtul și uzul de violență

Persoana care, prinsă în flagrant în timpul săvârșirii unei fapte de furt, în scopul de a rămâne în posesia bunurilor furate, exercită acte de violență împotriva unei alte persoane sau o amenință cu un pericol iminent la adresa integrității fizice si și la adresa vieții, în scopul de a rămâne în posesia bunurilor furate, se pedepsește la fel ca autorul faptei de tâlhărie.

Art. 253

. Șantajul

(1) Persoana care constrânge o altă persoană în mod ilegal prin violență sau prin amenințarea cu un rău considerabil la o acțiune, tolerare sau omisiune și prin aceasta prejudiciază patrimoniul persoanei constrânse sau al unei alte persoane, în scopul de a se îmbogăți în mod ilegal pe sine sau pe un terț, se pedepsește cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Fapta este ilegală dacă uzul de forță sau amenințarea cu acel rău pot fi considerate reprobabile în raport de scopul urmărit.

(3) Tentativa se pedepsește.

(4) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de minimum 1 an. Un caz deosebit de grav este, de regulă, situația în care făptuitorul acționează în calitate de membru al unui grup infracțional specializat în săvârșirea în formă continuată de fapte de șantaj.
Art. 254

. (abrogat)
Art. 255

. Șantajul și uzul de violență

Dacă fapta de șantaj este săvârșită prin acte de violență îndreptate împotriva unei alte persoane sau prin amenințarea acesteia cu un pericol iminent la adresa integrității fizice si și a vieții, făptuitorul se pedepsește la fel ca autorul faptei de tâlhărie.

Art. 256

. Suspendarea condiționată a executării pedepsei

În cazurile prevăzute la art. 249 – -255, instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 68 alin. 1).

Secțiunea XXI

. Favorizarea infractorului și tăinuirea
Art. 257

. Favorizarea infractorului

(1) Persoana care acordă ajutor unei alte persoane care a săvârșit o faptă ilegală cu intenția de a-i asigura produsele infracțiunii se pedepsește cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Pedeapsa nu poate fi mai severă decât pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea predicat.

(3) Nu se pedepsește pentru favorizarea infractorului nu se pedepsește persoana care este pasibilă de pedeapsă pentru participarea la săvârșirea infracțiunii predicat. Această dispoziție nu se aplică pentru persoana care incită la favorizarea infractorului o persoană care nu a participat la săvârșirea infracțiunii predicat.

(4) În cazul faptei de favorizare a infractorului, acțiunea penală în cazul faptei de favorizare a infractorului se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă, cu împuternicirea sau cererea de urmărire a unui stat străin, dacă acțiunea penală în cazul persoanei care a favorizat infractorul în calitate de făptuitor sau participant la săvârșirea infracțiunii predicat s-ar pune în mișcare doar la plângerea prealabilă, cu împuternicirea sau cererea de urmărire a unui stat străin.
Art. 258

. Zădărnicirea urmăririi penale

(1) Persoana care, cu intenție sau cu știință, zădărnicește în tot sau în parte ca o altă persoană să fie sancționată sau supusă unei măsuri (art. 11 alin. 1 punctul 8) conform legii pentru săvârșirea unei fapte ilegale se pedepsește cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeași pedeapsă se pedepsește persoana care cu intenție sau cu știință zădărnicește în tot sau în parte punerea în executare a unei pedepse sau măsuri dispuse împotriva unei alte persoane.

(3) Pedeapsa nu poate fi mai severă decât pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea predicat.

(4) Tentativa se pedepsește.

(5) Nu se pedepsește pentru zădărnicirea urmăririi penale nu se pedepsește persoana care, prin fapta sa, dorește , în același timp, în tot sau în parte, să zădărnicească ca ea însăși să fie sancționată sau supusă unei măsuri sau ca împotriva ei să se pună în executare pedeapsa sau măsura dispusedispusă.

(6) Persoana care săvârșește fapta în favoarea unui aparținător nu se pedepsește.
Art. 258a

. Zădărnicirea urmăririi penale de către un funcționar public

(1) În cazurile prevăzute la art. 258 alin. 1, dacă făptuitorul, în cazurile prevăzute la art. 258 alin. 1 în calitate de funcționar public, făptuitorul participă la procesul penal sau la procedura de dispunere a unei măsuri (art. 11 alin. 1 punctul 8) sau dacă făptuitorul, în cazurile prevăzute la art. 258 alin. 2, în calitate de funcționar public, participă la punerea în executare a pedepsei sau măsurii, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar în cazurile mai puțin grave, pedeapsa este închisoarea de până la 3 ani sau amenda.

(2) Tentativa se pedepsește.

(3) Dispozițiile art. 258 alin. 3 și 6 nu se aplică.

Art. 259

. Tăinuirea

(1) Persoana care , în scopul de a se îmbogăți pe sine sau pe un terț, cumpără sau își procură în alt mod pentru sine sau pentru un terț, vinde sau ajută la vinderea unui bun pe care o altă persoană l-a furat sau l-a dobândit prin săvârșirea unei fapte penale împotriva contra patrimoniului , în scopul de a se îmbogăți pe sine sau pe un terț, se pedepsește cu închisoarea de până la 5 ani sau cu amenda.

(2) Dispozițiile art. 247 și art. 248a se aplică în mod corespunzător.

(3) Tentativa se pedepsește.

Art. 260

. Tăinuirea ca îndeletnicire; tăinuirea săvârșită în cadrul unui grup infracțional

(1) Se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 10 ani se pedepsește persoana care săvârșește fapta de tăinuire

1. ca îndeletnicire sau

2. în calitate de membru al unui grup infracțional specializat pe săvârșirea de fapte de tîlhărietâlhărie, furt sau tăinuire.

(2) Tentativa se pedepsește.

(3) (abrogat).

Art. 260a

. Tăinuirea săvârșită în cadrul unui grup infracțional ca îndeletnicire

(1) Se pedepsește cu închisoarea de la 1 an la 10 ani se pedepsește persoana care săvârșește ca îndeletnicire fapta de tăinuire în calitate de membru al unui grup infracțional specializat pe săvârșirea de fapte de tîlhărietâlhărie, furt sau tăinuire.

(2) În cazurile mai puțin grave, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

(3) (abrogat).

Art. 261

. Spălarea banilor; disimularea originii produselor infracțiunii

(1) Persoana care ascunde sau, disimulează originea sau ori zădărnicește stabilirea originii, identificarea sau indisponibilizarea unui bun provenit din săvârșirea unei fapte ilegale prevăzute la teza 2 se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani. Fapte ilegale în înțelesul dispozițiilor de la teza 1 sunt:

1. infracțiunile,

2. delictele prevăzute la

a) art. 108e, 332 alin. 1 și 3, precum și art. 334, fiecare și coroborat cu art. 335a,

b) art. 29 alin. 1 teza 1 din Legea stupefiantelor și art. 19 alin. 1 punctul 1 din Legea privind controlul substanțelor interzise,

3. delictele prevăzute la art. 373 și art. 374 alin. 2 din Legea privind taxele și impozitele, fiecare și coroborat cu art. 12 alin. 1 din Legea de organizare a piețelor și plăților directe,

4. delictele prevăzute la

a) art. 152a, 181a, 232 alin. 1 – -3 teza 1 și alin. 4, art. 232a alin. 1 și 2, art. 232b alin. 1 și 2, art. 233 alin. 1 – -3, art. 233a alin. 1 și 2, art. 242, 246, 253, 259, 263 – -264, 265c, 266, 267, 269, 271, 284, 299, 326 alin. 1, 2 și 4, art. 328 alin. 1, 2 și 4, precum și art. 348,

b) art. 96 din Legea privind reședința, art. 84 din Legea azilului, art. 370 din Legea privind taxele și impozitele, art. 119 alin. 1 – -4 din Legea privind comerțul cu hârtii de valoare, precum și art. 143, 143a și 144 din Legea privind mărcile, art. 106 – -108b din Legea privind dreptul de proprietate intelectuală, art. 25 din Legea privind protecția modelelor de utilitate, art. 51 și art. 65 din Legea privind designul, art. 142 din Legea privind patentele, art. 10 din Legea privind protecția semi-conductorilor și art. 39 din Legea privind protecția soiurilor de plante,

săvârșite ca îndeletnicire sau de un membru al unui grup organizat specializat pe săvârșirea în formă continuată de astfel de fapte și

5. delictele prevăzute la art. 89a și 89c și art. 129 și 129a alin. 3 și 5, fiecare și coroborat cu art. 129b alin. 1, precum și delicte săvârșite de un membru al unuei organizații grup de crimă organizată sau teroristă terorism (art. 129, 129a, fiecare și coroborat cu art. 129b alin. 1).

Teza 1 se aplică în cazurile de evaziune fiscală săvârșită ca îndeletnicire sau în cadrul unui grup infracțional conform art. 370 din Legea privind taxele și impozitele în ce privește cheltuielile și restituirile și scutirile ilegale de impozite obținute prin evaziune fiscală, precum și în cazurile prevăzute la teza 2 punctul 3, inclusiv pentru un bun în legătură cu care plata anumitor taxe și impozite a fost omisă.

(2) Cu aceeași pedeapsă se pedepsește persoana care

1. își procură pentru sine sau pentru o altă persoană sau

2. păstrează sau utilizează pentru sine sau pentru un terț

un bun dintre cele menționate la alin. 1, dacă a cunoscut originea bunului la momentul la care a dobândit bunul.

(3) Tentativa se pedepsește.

(4) În cazurile deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 10 ani. Un caz deosebit de grav există, de regulă, atunci când făptuitorul acționează ca îndeletnicire sau ca membru al unui grup infracțional specializat pe săvârșirea în formă continuată a faptei de spălare a banilor.

(5) Persoana care, în cazurile prevăzute la alin. 1 sau 2, cu neglijență, nu realizează că bunul provine din săvârșirea unei fapte ilegale prevăzute la alin. 1 se pedepsește cu închisoare de până la 2 ani sau cu amendă.

(6) Fapta nu se pedepsește conform alin. 2 dacă anterior un terț a obținut bunul fără să săvârșească o faptă penală.

(7) Bunurile la care se referă fapta penală pot face obiectul măsurii indisponibilizării. Dispozițiile art. 74a se aplică.

(8) Bunurilor prevăzute la alin. 1, 2 și 5 le sunt asimilate bunurile care provin din săvârșirea unei fapte în străinătate, dacă fapta se pedepsește cu pedeapsă și la locul săvârșirii faptei.

(9) Nu se pedepsește conform alin. 1 – -5

1. persoana care sesizează fapta din proprie inițiativă la autoritatea competentă sau determină din proprie inițiativă o astfel de sesizare, dacă la data respectivă fapta nu fusese deja descoperită în tot sau în parte și făptuitorul cunoștea acest aspect sau analizând rezonabil starea de fapt putea să se aștepte la acest lucru și

2. în cazurile prevăzute la alin. 1 sau alin. 2 în condițiile menționate la punctul 1 determină indisponibilizarea bunului la care se referă fapta penală.

Nu se pedepsește conform dispozițiilor alin. 1 – -5 nici persoana care se face vinovată de participare la săvârșirea infracțiunii predicat. Neimputabilitatea, conform teza tezei 2, este exclusă dacă făptuitorul sau participantul introduce în circulație un bun provenit din săvârșirea uneia dintre faptele penale prevăzute la alin. 1 teza 2, disimulând astfel originea ilicită a bunului.

(10) (abrogat)