Training in bucharest romania

Tribunalul a apeciat ca acest incident nu poate fi considerat o componenta a infractiunii pentru care cei 2 inculpati au fost trimisi in judecata, pentru ca pe de o parte unele părți vătămate luaseră deja legătura cu autoritățile oferind declarații la data de 17.10.2008, iar pe de altă parte nu s-a confirmat reținerea pașapoartelor de către A. H. în vederea constrângerii cetățenilor străini de vreme ce martorii audiați în cauză printre care și D. G. N. au declarat că la cererea lor părțile vătămate primeau pașapoartele la cerere, după completarea unei anumite evidențe, după care le restituiau. Chiar și în condițiile în care se susține că după această ședință în care inculpatul A. i-a amenințat pe angajați iar aceștia au continuat să lucreze nu se poate susține existența infracțiunii trafic de persoane, doar pentru că aceștia erau nemulțumiți de condițiile de salarizare și în plus ca și element constitutiv al infracțiunii noțiunea de exploatare presupune o activitate prelungită în timp în cadrul căreia inculpații să tragă foloase fără echivalent din munca persoanei exploatate. Ori în cauză așa cum s-a reținut și mai sus cetățenii hondurieni au beneficiat de condiții de cazare, internet, telefon mobil, transport gratuit și sume de bani în schimbul muncii prestate.
Pe data de 31.10.2008, toate cele treisprezece părți vătămate au fost depistate desfășurând activități lucrative, în centrele de difuzare a presei apartinand firmei celor 2 inculpati. În aceeași dată, la sediul Oficiului Român pentru Imigrări (actualul Inspectorat General pentru Imigrari), inculpatul L. F. a predat pe bază de proces verbal un număr de 13 pașapoarte, despre care a menționat că se aflau în posesia societății și i-au fost aduse de un angajat al firmei spre a fi predate.
Tribunalul apreciaza ca nu se poate susține nici în cazul acestora existența infracțiunii deduse judecății având în vedere perioada scurtă în care aceștia au lucrat de la momentul sosirii în țară până la momentul depistării acestora de organele de poliție, mai mult, aceștia nu aveau cum să primească vreo sumă de bani, în afara sumei de 100 lei primite la venirea în țară, pentru câteva zile de muncă.

În raport de cele reținute Tribunalul a apreciat că în cauză nu sunt realizate elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, în sensul că în cauză nu a existat o activitate de exploatare în sensul prevăzut de textul de lege.

Având în vedere soluția dată laturii penale dar și împrejurarea că în cauză nu a existat o exploatare prin muncă instanța a apreciat că acțiunile civile formulate de părțile vătămate sunt neîntemeiate și au fost respinse ca atare.