Tratat din 25/04/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 465 din 01/06/2005 Intrare in vigoare
Yüklə 4,52 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- ARTICOLUL 5 Colectarea de informaţii statistice 1.
- ARTICOLUL 6 Cooperarea internaţională 1.
- ARTICOLUL 8 Principiu general Sistemul European al Băncilor Centrale este guvernat de organele de decizie ale Băncii Centrale Europene. ARTICOLUL 9
- ARTICOLUL 15 Obligaţia de a prezenta rapoarte 1.
- CAPITOLUL IV FUNCŢIILE MONETARE ŞI OPERAŢIUNILE ASIGURATE DE SISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE ARTICOLUL 17
- ARTICOLUL 18 Operaţiuni de piaţă deschisă şi de credit 1.
- ARTICOLUL 19 Rezerve obligatorii (1)
- ARTICOLUL 21 Operaţiuni cu organisme publice (1)
- ARTICOLUL 23 Operaţiuni externe Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale: (a)
- CAPITOLUL V CONTROLUL PRUDENŢIAL ARTICOLUL 25 Controlul prudenţial 1.
ARTICOLUL 4 Funcţii consultative Conform articolului III-185 alineatul (4) din Constituţie, Banca Centrală Europeană este consultată: (a) cu privire la orice act al Uniunii, propus în domeniile care intră în sfera atribuţiilor sale; (b) de autorităţile naţionale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile din sfera sa de competenţă, dar în limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu conform procedurii prevăzute la articolul 41. În domeniile care intră în sfera atribuţiilor sale, Banca Centrală Europeană poate înainta avize instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii ori autorităţilor naţionale. ARTICOLUL 5 Colectarea de informaţii statistice 1. Pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor Sistemului European al Băncilor Centrale, Banca Centrală Europeană, cu sprijinul băncilor centrale naţionale, colectează informaţiile statistice necesare fie de la autorităţile naţionale competente, fie direct de la agenţii economici. În acest scop, Banca Centrală Europeană colaborează cu instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi cu autorităţile competente din statele membre sau din ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale. 2. În măsura în care este posibil, băncile centrale naţionale îndeplinesc sarcinile menţionate la alineatul (1). 3. Banca Centrală Europeană are rolul de a promova, în măsura în care este necesar, armonizarea normelor şi practicilor care guvernează colectarea, elaborarea şi diseminarea statisticilor în domeniile care intră în sfera atribuţiilor sale. 4. În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41, Consiliul defineşte persoanele fizice şi juridice care au obligaţia de a prezenta rapoarte, regimul de confidenţialitate şi dispoziţiile corespunzătoare de execuţie şi de sancţionare. ARTICOLUL 6 Cooperarea internaţională 1. În domeniul cooperării internaţionale care implică sarcinile încredinţate Sistemului European al Băncilor Centrale, Banca Centrală Europeană decide cu privire la modul în care este reprezentat Sistemul European al Băncilor Centrale. 2. Banca Centrală Europeană şi, sub rezerva acordului său, băncile centrale naţionale pot participa în instituţii monetare internaţionale. 3. Alineatele (1) şi (2) se aplică fără să aducă atingere articolului III-196 din Constituţie.
(2) Banca Centrală Europeană se asigură că sarcinile atribuite Sistemului European al Băncilor Centrale în temeiul articolului III-185 alineatele (2), (3) şi (5) din Constituţie sunt îndeplinite de ea însăşi, în conformitate cu prezentul statut, sau de băncile centrale naţionale, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) şi articolul 14. (3) În conformitate cu articolul III-187 alineatul (1) din Constituţie, organele de decizie ale Băncii Centrale Europene sunt Consiliul Guvernatorilor şi Comitetul Executiv.
2. Fiecare membru al Consiliului Guvernatorilor dispune de un vot. Începând cu data la care numărul de membri ai Consiliului Guvernatorilor este mai mare de douăzeci şi unu, fiecare membru al comitetului executiv dispune de un vot, iar numărul guvernatorilor care au drept de vot este de cincisprezece. Aceste drepturi de vot se atribuie şi fac obiectul unei rotaţii după cum urmează: (a) începând de la data la care numărul guvernatorilor este mai mare de cincisprezece şi până când atinge nivelul de douăzeci şi unu, guvernatorii sunt repartizaţi în două grupuri conform unui clasament realizat în funcţie de mărimea cotei deţinute de statul membru căruia îi aparţine banca centrală naţională respectivă din produsul intern brut total la preţul pieţei şi în bilanţul agregat total al instituţiilor financiare monetare din statele a căror monedă este euro. Cotelor deţinute în produsul intern brut total la preţul pieţei şi în bilanţul agregat total al instituţiilor financiare monetare li se aplică o ponderare de 5/6 şi, respectiv, 1/6. Primul grup este format din cinci guvernatori, iar al doilea din ceilalţi guvernatori. Frecvenţa drepturilor de vot ale guvernatorilor din primul grup nu este mai redusă decât cea a drepturilor de vot ale guvernatorilor care fac parte din al doilea grup. Sub rezerva tezei anterioare, se atribuie patru drepturi de vot primului grup şi unsprezece drepturi de vot celui de-al doilea grup; (b) începând cu data la care numărul guvernatorilor ajunge la douăzeci şi doi, guvernatorii sunt repartizaţi în trei grupuri, în funcţie de un clasament realizat pe baza criteriilor stabilite la litera (a). Primul grup este format din cinci guvernatori şi i se atribuie patru voturi. Al doilea grup este format din jumătatea numărului total de guvernatori, numerele fracţionare fiind rotunjite la numărul întreg superior, şi i se atribuie opt voturi. Al treilea grup este format din ceilalţi guvernatori şi i se atribuie trei voturi; (c) în cadrul fiecărui grup, guvernatorii dispun de un vot pentru aceeaşi perioadă de timp; (d) articolul 29 alineatul (2) se aplică la determinarea cotelor din produsul intern brut total la preţul pieţei. Bilanţul agregat total al instituţiilor financiare monetare se calculează conform cadrului statistic aplicabil în interiorul Uniunii la momentul realizării calculului; (e) de fiecare dată când produsul intern brut total la preţul pieţei se adaptează în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) sau de fiecare dată când numărul guvernatorilor creşte, dimensiunea şi/sau componenţa grupurilor se adaptează în conformitate cu principiile prevăzute de prezentul paragraf; (f) Consiliul Guvernatorilor, hotărând cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor săi, fie că dispun de drept de vot sau nu, adoptă toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a principiilor prevăzute de prezentul paragraf şi poate amâna aplicarea sistemului de rotaţie până la data la care numărul guvernatorilor este mai mare de optsprezece. Dreptul de vot se exercită personal. Prin derogare de la această regulă, regulamentul de procedură menţionat în articolul 12 alineatul (3) poate prevedea ca membrii Consiliului Guvernatorilor să poată vota prin teleconferinţă. Acest regulament prevede, de asemenea, că un membru al Consiliului Guvernatorilor care nu poate asista la şedinţele Consiliului Guvernatorilor pe o perioadă îndelungată îşi poate desemna un supleant care să îl înlocuiască ca membru al Consiliului Guvernatorilor. Primul şi al doilea paragraf nu aduc atingere dreptului de vot al tuturor membrilor Consiliului Guvernatorilor, care dispun de drept de vot sau nu, în temeiul alineatului (3) şi al articolului 40 alineatele (2) şi (3). În cazul în care prezentul statut nu prevede altfel, deciziile Consiliului Guvernatorilor se adoptă cu majoritate simplă a membrilor acestuia cu drept de vot. În caz de balotaj, preşedintele are votul decisiv. Pentru ca Consiliul Guvernatorilor să poată vota, cvorumul se stabileşte la două treimi din membrii cu drept de vot. În cazul în care cvorumul nu este atins, preşedintele poate convoca o şedinţă extraordinară în cadrul căreia deciziile pot fi adoptate fără a se întruni cvorumul menţionat anterior. 3. În cazul tuturor deciziilor care trebuie adoptate în temeiul articolelor 28, 29, 30, 32, 33 şi 49, voturile membrilor Consiliului Guvernatorilor sunt ponderate în funcţie de modul de repartizare a capitalului subscris al Băncii Centrale Europene între băncile centrale naţionale. Ponderarea voturilor membrilor comitetului executiv este egală cu zero. O decizie care implică majoritate calificată se adoptă în cazul în care sufragiile care exprimă un vot favorabil reprezintă cel puţin două treimi din capitalul subscris al Băncii Centrale Europene şi cel puţin jumătate din acţionarii acesteia. În cazul în care un guvernator nu poate participa, acesta poate desemna un supleant care să îi exercite dreptul la vot ponderat. 4. Şedinţele sunt confidenţiale. Consiliul Guvernatorilor poate decide să facă public rezultatul deliberărilor sale. 5. Consiliul Guvernatorilor se întruneşte de cel puţin zece ori pe an. ARTICOLUL 11 Comitetul Executiv 1. În conformitate cu articolul III-382 alineatul (2) primul paragraf din Constituţie, Comitetul Executiv este format din preşedinte, vicepreşedinte şi alţi patru membri. Membrii îşi exercită funcţia în permanenţă. Nici un membru nu poate exercita o profesiune, remunerată sau nu, cu excepţia cazului în care i se acordă o derogare excepţională în acest sens de Consiliul Guvernatorilor. 2. În conformitate cu articolul III-382 alineatul (2) din Constituţie, preşedintele, vicepreşedintele şi ceilalţi membri ai comitetului executiv sunt numiţi de Consiliul European, care hotărăşte cu majoritate calificată, la recomandarea Consiliului şi după consultarea Parlamentului European şi a Consiliului Guvernatorilor, dintre persoane cu autoritate şi experienţă profesională recunoscute în domeniul monetar sau bancar. Mandatul acestora este de opt ani şi nu poate fi reînnoit. Numai exclusiv resortisanţii statelor membre pot fi membri ai comitetului executiv. 3. Condiţiile de angajare a membrilor comitetului executiv, şi în special salariile, pensiile şi alte beneficii din asigurări sociale, fac obiectul unor contracte încheiate cu Banca Centrală Europeană şi se stabilesc de Consiliul Guvernatorilor la propunerea unui comitet format din trei membri desemnaţi de Consiliul Guvernatorilor şi din trei membri desemnaţi de Consiliu. Membrii comitetului executiv nu dispun de drept de vot în chestiunile prevăzute de prezentul alineat. 4. În cazul în care un membru al comitetului executiv nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru a-şi exercita atribuţiile sau în cazul în care a comis o eroare gravă, Curtea de Justiţie îl poate demite din funcţie la cererea Consiliului Guvernatorilor sau a comitetului executiv. 5. Fiecare membru al comitetului executiv care participă la şedinţe are drept de vot şi dispune de un vot în acest scop. În cazul în care nu se prevede altfel, deciziile comitetului executiv se adoptă cu majoritate simplă a voturilor exprimate. În caz de balotaj, votul preşedintelui este decisiv. Modalităţile de vot sunt prevăzute de regulamentul de procedură menţionat la articolul 12 alineatul (3). 6. Comitetul Executiv răspunde de administrarea curentă a Băncii Centrale Europene. 7. Orice post vacant în cadrul comitetului executiv este ocupat prin desemnarea unui nou membru în conformitate cu alineatul (2).
Comitetul Executiv pune în aplicare politica monetară în conformitate cu orientările şi deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor. În acest context, Comitetul Executiv transmite instrucţiunile necesare băncilor centrale naţionale. În plus, Consiliul Guvernatorilor poate delega anumite competenţe comitetului executiv prin intermediul unei decizii. În măsura în care este posibil şi adecvat şi fără să aducă atingere prezentului articol, Banca Centrală Europeană recurge la băncile centrale naţionale pentru executarea operaţiunilor implicate de sarcinile Sistemului European al Băncilor Centrale. 2. Comitetul Executiv răspunde de pregătirea şedinţelor Consiliului Guvernatorilor. 3. Consiliul Guvernatorilor adoptă un regulament de procedură care stabileşte organizarea internă a Băncii Centrale Europene şi a organelor de decizie ale acesteia. 4. Funcţiile consultative menţionate la articolul 4 sunt exercitate de Consiliul Guvernatorilor. 5. Consiliul Guvernatorilor adoptă deciziile menţionate la articolul 6.
2. Fără a aduce atingere articolului 38, preşedintele sau persoana desemnată de preşedinte în acest scop reprezintă Banca Centrală Europeană pe plan extern. ARTICOLUL 14 Băncile centrale naţionale 1. În conformitate cu articolul III-189 din Constituţie, fiecare stat membru asigură compatibilitatea propriei legislaţii interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naţionale, cu Constituţia şi cu prezentul statut. 2. Statutul băncilor centrale naţionale prevede în mod special faptul că durata mandatului guvernatorului unei bănci centrale naţionale nu poate fi mai mică de cinci ani. Un guvernator poate fi eliberat din funcţie numai în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru a-şi exercita atribuţiile sau în cazul în care a comis o eroare gravă. Guvernatorul în cauză sau Consiliul Guvernatorilor pot introduce în faţa Curţii de Justiţie o acţiune împotriva deciziei adoptate în acest scop, în caz de încălcare a Constituţiei sau a oricărei norme de drept legate de aplicarea Constituţiei. Acţiunea menţionată trebuie formulată în termen de două luni de la publicarea actului sau, după caz, de la notificarea actului reclamant sau, în absenţa unei astfel de notificări, de la data la care acesta a luat la cunoştinţă de actul în cauză. 3. Băncile centrale naţionale sunt parte integrantă a Sistemului European al Băncilor Centrale şi acţionează conform orientărilor şi instrucţiunilor Băncii Centrale Europene. Consiliul Guvernatorilor adoptă măsurile necesare pentru a asigura respectarea orientărilor şi a instrucţiunilor Băncii Centrale Europene şi solicită să i se furnizeze toate informaţiile necesare. 4. Băncile centrale naţionale pot exercita şi alte funcţii decât cele prevăzute de prezentul statut, cu excepţia cazurilor în care Consiliul Guvernatorilor decide, cu o majoritate de două treimi a voturilor exprimate, că funcţiile în cauză aduc atingere obiectivelor şi sarcinilor Sistemului European al Băncilor Centrale. Se consideră că funcţiile pe care băncile centrale naţionale le exercită pe propria răspundere şi pe propriul risc nu fac parte din funcţiile Sistemului European al Băncilor ARTICOLUL 15 Obligaţia de a prezenta rapoarte 1. Banca Centrală Europeană elaborează şi publică rapoarte privind activităţile Sistemului European al Băncilor Centrale cel puţin o dată pe trimestru. 2. În fiecare săptămână se publică o declaraţie financiară consolidată a Sistemului European al Băncilor Centrale. 3. În conformitate cu articolul III-383 alineatul (3) din Constituţie, Banca Centrală Europeană adresează Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului şi Comisiei un raport anual privind activitatea Sistemului European al Băncilor Centrale şi privind politica monetară pe parcursul anului precedent şi al anului în curs. 4. Rapoartele şi declaraţiile menţionate în prezentul articol sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate în mod gratuit. ARTICOLUL 16 Bancnote În conformitate cu articolul III-186 alineatul (1) din Constituţie, Consiliul Guvernatorilor este singurul abilitat să autorizeze emisiunea de bancnote în euro în cadrul Uniunii. Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale pot emite astfel de bancnote. Bancnotele emise de Banca Centrală Europeană şi de băncile centrale naţionale sunt singurele cu curs legal în Uniunea Europeană. Banca Centrală Europeană respectă pe cât posibil practicile existente în ceea ce priveşte emisiunea şi modul de prezentare a bancnotelor. CAPITOLUL IV FUNCŢIILE MONETARE ŞI OPERAŢIUNILE ASIGURATE DE SISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE ARTICOLUL 17 Conturi deschise la Banca Centrală Europeană şi la băncile centrale naţionale Pentru a-şi desfăşura operaţiunile, Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale pot deschide conturi pentru instituţiile de credit, organismele publice şi alţi actori de pe piaţă şi pot accepta, ca garanţie, active, inclusiv valori mobiliare în cont curent. ARTICOLUL 18 Operaţiuni de piaţă deschisă şi de credit 1. Pentru a atinge obiectivele Sistemului European al Băncilor Centrale şi pentru a-şi îndeplini sarcinile, Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale: (a) pot interveni pe piaţa de capital, prin operaţiuni directe de cumpărare şi vânzare (la vedere şi la termen), prin tranzacţii cu răscumpărare sau prin operaţiuni de împrumut sau luare cu împrumut de creanţe şi titluri negociabile, în euro sau în alte monede, precum şi de metale preţioase; (b) pot efectua operaţiuni de credit cu instituţii de credit şi cu alţi actori de pe piaţă, pe baza unor garanţii corespunzătoare pentru împrumuturi. 2. Banca Centrală Europeană defineşte principiile generale ale operaţiunilor de piaţă deschisă şi de credit desfăşurate de ea însăşi sau de băncile centrale naţionale, inclusiv pentru anunţarea condiţiilor în care acestea sunt dispuse să realizeze astfel de operaţiuni. ARTICOLUL 19 Rezerve obligatorii (1) Sub rezerva articolului 2, Banca Centrală Europeană are competenţa de a impune instituţiilor de credit înfiinţate în statele membre obligaţia de a constitui rezerve obligatorii la Banca Centrală Europeană şi în băncile centrale naţionale, conform obiectivelor din domeniul politicii monetare. Modalităţile de calcul şi de determinare a sumei impuse pot fi stabilite de Consiliul Guvernatorilor. Orice nerespectare a acestei obligaţii dă dreptul Băncii Centrale Europene să perceapă dobânzi cu titlu de penalizare şi să impună alte sancţiuni cu efect similar. (2) În aplicarea prezentului articol, Consiliul defineşte, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41, nivelul de bază al rezervelor obligatorii şi rapoartele maxime autorizate între aceste rezerve şi nivelul lor de bază, precum şi sancţiunile corespunzătoare în caz de nerespectare a acestei obligaţii. ARTICOLUL 20 Alte instrumente de control monetar Consiliul Guvernatorilor poate decide, cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, să recurgă la alte metode operative de control monetar pe care le consideră oportune, sub rezerva articolului 2. În cazul în care aceste metode implică obligaţii pentru părţi terţe, Consiliul defineşte sfera de aplicare a metodelor în cauză în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41. ARTICOLUL 21 Operaţiuni cu organisme publice (1) În conformitate cu articolul III-181 din Constituţie, Băncii Centrale Europene şi băncilor centrale naţionale le este interzis să acorde credite de tip 'overdraft' sau orice alt tip de credit autorităţilor administraţiilor publice centrale, regionale, locale sau altor autorităţi publice, altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică ale statelor membre, după cum li se interzice şi achiziţionarea directă de la acestea a titlurilor de creanţă. (2) Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale pot acţiona în calitate de agenţi fiscali în numele organismelor menţionate la alineatul (1). (3) Prezentul articol nu se aplică instituţiilor de credit publice care, în contextul punerii la dispoziţie de lichidităţi de către băncile centrale, beneficiază de acelaşi tratament ca şi instituţiile de credit private din partea băncilor centrale naţionale şi a Băncii Centrale Europene.
Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale pot acorda facilităţi, iar Banca Centrală Europeană poate adopta regulamente în vederea asigurării eficienţei şi consolidării sistemelor de compensare şi de plată în cadrul Uniunii şi în raport cu ţările terţe. ARTICOLUL 23 Operaţiuni externe Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale: (a) pot stabili relaţii cu băncile centrale şi instituţiile financiare din ţări terţe şi, în măsura în care este necesar, cu organizaţiile internaţionale; (b) pot cumpăra şi vinde, la vedere sau la termen, toate tipurile de active din rezervele valutare şi metale preţioase. Termenul 'active valutare' cuprinde titlurile şi toate celelalte active denominate în moneda oricărei ţări sau în unităţi de cont, indiferent de forma în care sunt deţinute; (c) pot deţine şi gestiona activele menţionate în prezentul articol; (d) pot efectua toate tipurile de operaţiuni bancare cu ţări terţe şi cu organizaţiile internaţionale, inclusiv operaţiuni de împrumut şi de credit.
2. În conformitate cu orice lege europeană adoptată în temeiul articolului III-185 alineatul (6) din Constituţie, Banca Centrală Europeană poate îndeplini sarcini specifice legate de politicile privind controlul prudenţial al instituţiilor de credit şi al altor instituţii financiare, cu excepţia societăţilor de asigurări. Yüklə 4,52 Mb. Dostları ilə paylaş:
|