Activitatea contractilă a miofibroblaştilor acestora permite reorientarea fibrilelor după direcţia liniilor de forţă.
În primele 6-8 ore, plaga nu are nici o rezistenţă anti-infecţioasă. Odată re-epitelizată, după circa 5-7 zile, plaga redevine o barieră „intactă" împotriva unei eventuale agresiuni septice.
Când lipsa tegumentară este prea mare şi nu poate fi suplinită prin re-epitelizare spontană, devine
necesară grefa dermoepidermică.
Faza de maturare a cicatricei se caracterizează prin procese de remodelare a structurilor fibrilare.
TRAUMATISMELE
FACTORI CE INFLUENŢEAZĂ VINDECAREA PLĂGILOR
Vârsta. La pacienţii tineri plăgile se cicatrizează sensibil mai repede decât la vârstnici. La aceştia intensitatea proceselor reparatorii este mult diminuată: acumularea de fibroblaşti este minimă, angiogeneza şi sinteza colagenului sunt de asemeneareduse.
Malnutriţia. Datorită necesităţilor crescute energetice şi de substrat proteic, în condiţii de malnutriţie plăgile se vindecă dificil. Organismul caută în aceste situaţii să-şi „dirijeze" rezervele sale biologice cu prioritate spre plaga în curs de cicatrizare.
Vascularizaţia. Cu cât ţesuturile peri-lezionale sunt mai bine irigate, cu atât creşte şi posibilitatea unei cicatrizări rapide şi de bună calitate.
Oxigenarea tisulară. Procesul de cicatrizare normală a unei plăgi necesită nivele adecvate de oxigenare tisulară fără de care fibroblaştii nu pot sintetiza colagenul, fagocitoza germenilor de către neutrofile este inhibată, activitatea biologică a factorilor umorali de creştere este mult diminuată.
Hipoproteinemia, hipovitaminozele A, BL B2, B5, C, precum şi deficitul în oligominerale (zinc, cupru).
TRAUMATISMELE
Diabetul zaharat şi obezitatea prin mecanisme insuficient cunoscute, sunt defavorabile unei cicatrizări normale.
Iradierea precoce a plăgii întârzie vindecarea.
Administrarea steroizilor antiinflamatori în primele zile constituie un factor defavorabil pentru procesul de cicatrizare prin inhibarea procesului de inflamaţie, a reepitelizării şi a sintezei de colagen.
Sepsisul local reprezintă cel mai important factor de întârziere a vindecării sau chiar de absenţă a cicatrizării unei plăgi.
PRINCIPII DE TRATAMENT A PLĂGILOR
Toaleta locală a plăgii.Presupune spălarea cu apă şi săpun a zonelor tegumentare adiacente, raderea pilozităţii locale, aseptizarea regiunii.
curăţarea mecanică a plăgii care va consta din: îndepărtarea chirurgicală a ţesuturilor devitalizate, inclusiv a lambourilor de tegument cu astfel de semne;
îndepărtarea corpilor străini din plagă, folosind în acest scop şi irigarea din abundenţă a plăgii cu apă oxigenată, ser fiziologic.
Antiseptizarea plăgii se va efectua cu soluţii citofilactice de tipul apei oxigenate, cloraminei, a clorhexidinei, betadinei.
TRAUMATISMELE
Explorarea atentă a plăgii, pentru inventarierea completă a leziunilor post-traumatice, de preferinţă sub o anestezie convenabilă sau cel puţin după administrarea unui analgezic puternic.
Ţesutul celulo-adipos subcutanat necrozat, fasciculele musculare compromise se vor exciza până la limita infiltraţiei hematice, se vor lărgi breşele aponevrotice, se vor desfiinţa fundurile de sac, recesurile post-traumatice.
Dacă persistă o sângerare activă se va efectua hemostaza chirurgicală.
In consult cu specialiştii de profil, se vor lua măsuri specifice pentru rezolvarea leziunilor asociate: nervoase, vasculare, tendinoase, osoase, capsulo-ligamentare.
Antibioticoterapie parenterală, cu efect bactericid, acoperind spectrul germenilor microbieni presupus a fi implicaţi etiologic în contaminarea sau infectarea plăgii. Asocierea unei β-lactamine (Cefalosporină, Ampicilina) cu un aminoglicozid (Gentamicină) este de obicei suficientă. Dacă există pericolul dezvoltării unei infecţii cu anaerobi, se impune adăugarea şi a Metronidazolului.
Profilaxia antitetanică trebuie să constituie un gest de rutină în orice plagă produsă în condiţii de contaminare cu resturi telurice.
TRAUMATISMELE
Sutura plăgii. Va fi efectuată per-primam numai în cazul plăgilor recente, de cel mult 6 ore, puţin profunde, fără ţesuturi zdrobite, contuze, produse în condiţii de contaminare microbiană redusă.
Sutura per-secundam este aplicată plăgilor puternic contaminate microbian sau deja infectate, supurate. Aceeaşi atitudine trebuie adoptată şi în faţa unei plăgi recente dar profunde, anfractuoase, cu ţesuturi zdrobite, sau contuzii extinse. Va filăsată în mod deliberat deschisă, urmărind eliminarea progresivă a detritusurilor tisulare, a sfecelurilor, a puroiului şi falselor membrane. După ce procesul de granulare a plăgii a început să progreseze
dinspre profunzimea plăgii spre suprafaţă, se va putea efectua sutura secundară a marginilor tegumentare (în medie la trei-cinci zile de la producerea plăgii).
În cazul plăgilor muşcate de şerpi sau diverse animale se impun o serie de consideraţii suplimentare.
