Tudor vianu studii de literatura universala şi comparata

Ka _{şl femei neprihanite}_ ^ _m£. _{dg puşkjn (im}

¹t' °^orbunov (183l-l895), actor Ia Malii Teatr «i 1» ski Dostoievski 1a

Teatral AlftT^V1t' °^orbunov (183l-l895), actor Ia Teatrul Aleksandnnski. Dostoievski l-a cunoscut personal

7\₀ fi tratat şi el la vreun specialist) duhovnicului ^b0 _Dreot iezuit. Eram şi eu de faţă la spovedanie, a fost ^saU' _{devâr 0} nostimadă întreaga. „Daţi-mi înapoi nasul!" se ^m ontele, bătîndu-se cu pumnul în piept. Părintele dădea

■ lt în colţ: „Fiule, căuta el să-l liniştească, necunoscute

■ it pentru noi tainicele căi ale puterii cereşti care rînduieşte ml după dreapta ei cumpănă! De multe ori o nenorocire

bătătoare la ochi aduce cu sine cine ştie ce neasemuite foloase, chiar dacă acestea nu se văd pentru moment. Dacă o soartă nemiloasă a vrut să rămîi fără nas, oricît de nenorocită ar fi împrejurarea asta, totuşi, are şi părţile ei bune; aşa, de pildă, cît vei trăi, nimeni n-o să mai poată spune că ai nasul prea lung şi ar trebui să ţi-l mai scurteze cineva." „Cucernice părinte, asta nu poate fi o consolare! a strigat tînărul disperat. Aş fi fericit să fie cît de scurt, numai să-l ştiu acolo, la locul lui!" „Fiule, i-a răspuns duhovnicul suspinînd, nu poţi cere toate deodată; vorbind aşa cum ai făcut dumneata, înseamnă să cîrteşti împotriva Celui-de-Sus, care totuşi e atît de îndurător faţă de noi, muritorii, şi nu ne dă nici o clipă uitării; chiar în cazul de faţă, dorinţa dumitale a fost împlinită. Ziceai c-ai fi fericit să ai nasul cît de scurt; de ce l-ai mai purta atunci de prisos daca te încurcă într-atît, încît ai vrea să-l scurtezi?..."

-Ptiu, ce tîmpenie! exclamăIvan.

- Dragul meu, am vrut numai să te fac să rîzi, dar îţi jur ^{ca întl}"-adevăr ăsta este tipicul cazuisticii iezuite şi că tot ce

m P°^vestit s-a întîmplat exact aşa, punct cu punct, cum P-am povestit eu! întîmplarea e destul de recentă şi să ştii că "u-a dat multă bătaie de cap. în cele din urmă, bietul tînar s-ă

^rs acasă şi în aceeaşi noapte şi-a zburat creierii; am stat

. ^{ga e}l pînâ în ultima clipă... Cît priveşte confesionalele

> pot să-ţi spun ca nu există distracţie mai plăcută pen-

^{mine m} momentele cînd ma cuprinde uritul. Poftim un alt