Tudor vianu studii de literatura universala şi comparata

ZmZ cazul cînd dînsă avea să-i declare: «-> ^ J ^ ^ ^^ ^ ^^ ^ ^ _$. ^ _{hQţ Am} cu tine unde vrei!»- Dar acest-V™™*^ _ăe-^° ^ Petrecerile douăzeci şi nouă de sute, dar ultima am mărturisiri ale inculpatului, cade in faţa celu _ ^ _el. n* _{m &} ^ ^ ^^ ^ ^ ^ ^ _{fi gîn(fat la a$a}

ceva». în sfîrşit, după ce ar fi prăpădit şi penult' uitîndu-se la ultima bancnotă, şi-ar fi zis: «Desigu_r ^ sâ-i duc o singura suta, mai bine s-o beau şi p_e asta!» î acesta ar fi procedat veritabilul Dmitri Karamazov, _asa ^e'^ul cunoaştem noi. Legenda cu amuleta contrazice atît d ^ grant realitatea, încît pare cu totul neverosimilă. Putem *" supune orice, numai asta nu. Asupra acestui punct însă '""

mai reveni."

După ce făcu o sinteză a celor constatate la ancheta privire la litigiile băneşti şi raporturile dintre tata şi r procurorul declară din nou că din elementele cunoscute nu poate trage o concluzie în chestiunea moştenirii, dat fiind c» nu se poate stabili precis cine pe cine a înşelat, sau cine şi cm a rămas dator. Tot în legătură cu cele trei mii de ruble, care deveniseră pentru Mitea o idee fixă, o obsesie chinuitoare, Ippolit Kirillovici pomeni şi despre expertiza medicală.

VII O RECAPITULARE CRONOLOGICĂ

„Expertiza medicală a căutat să ne demonstreze patul este un maniac şi nu se bucura de facultăţilor lui mintale. îmi permit să afirm ca un om întreg la mine. dm nefericire pentru n-ar fi fost în posesia tuturor facultăţilor Im _c-_ar fi procedat mai inteligent. Că e «namac, recunosc şi eu, da, într-adevăr e maniac, %** gură privinţă - aşa cum a constatat de altfel »W anume: în problema celor trei mii de ruble, cu ^ că i-ar fi rămas dator tatăl său. Cu toate aceste^ ^ că s-ar putea găsi o explicaţie mult mai plauz* <

început de nebunie pentru a motiva furia turba a ^, stapînit în permanenţa acuzatul din pricina acesto

581

sînt întru totul de acord cu tînarul medic, care ¹¹¹³ ^ a câ inculpatul a fost $i este în deplinătatea ^c°^nS1 '1 r lui mintale, adică un om perfect normal, dar ca se ^^aCU- o stare de surescitare şi era întarîtat. Aici este hiba: • 1 exasperării permanente pe care o manifesta incul-l¹¹⁰ îl constituiau în realitate cele trei mii de ruble - banii ^^a -fk nu erau decît un pretext menit să ascundă

nrOp^nU .

a arata cauză care-i aţîţa necontenit mima. Şi această _cauzâ era gelozia!"

jppolit Kirillovici vorbi apoi pe larg despre pasiunea

efastâ a inculpatului pentru Gruşenka, începînd cu momen­tul cînd - potrivit mărturisirilor lui - se dusese la această tînărâ persoană ca „s-o snopească în bătaie"; în loc s-o bată însă, s-a pomenit la picioarele sale, şi aşa s-a născut dragostea lui pătimaşă. „Din păcate bătrînul, tatăl acuzatului, a pus şi el ochii tot atunci pe aceeaşi persoană; fatală coinci­denţă - şi pe drept cuvînt uluitoare- ce face ca două inimi să se aprindă în acelaşi moment pentru aceeaşi femeie, deşi o văzuseră şi se întîlniseră cu dînsa şi mai înainte şi, aprinzîndu-se, să ardă amîndouâ, mistuite de o patimă nestăvilită, cu adevărat karamazoviană. Cred că vă amintiţi ce a declarat aici mai adineauri respectiva persoană: «Mi-am bătut joc şi de unul, şi de celălalt», mărturiseşte dînsa. Da, îi ^venise aşa deodată o toană să-i joace pe degete pe amîndoi,

^acru '^{a car}e nici nu se gîndise pînă atunci, dar din moment ^ce i-a căşunat dumneaei aşa, nu s-a lăsat pînă nu i-a văzut pe ^ ^ îngenuncheaţi în faţa ei. Bătrînul, de unde toată viaţa d! _tf ^r°^{bul banulu}i> din care îşi făcuse un idol, i-a pus ime-^lsPoziţie un plic cu trei mii de ruble numai ca să vina f_e . ^msu'> iar după cîtva timp a ajuns sa se socotească av_ere . °^{a l-ar} fi îngăduit sa depună la picioarele sale toată ^!e§iU '<sup>5reunâ cu

!e</sup>§iUm

noa t ^m

îngăduit sa depună la picioarele sale toată ^numele lui, consimţind sa devină soţia sa

Privinţa aceasta avem dovezi indiscutabile, asemenea tragedia inculpatului, avem aici în

582________________________________

faţa noastră mărturia ei vizibila. Dar aşa cerea «jocul persoane. Seducătoarea nu s-a îndurat sa-i dea nic' ^e' mică speranţă bietului om decît în ultima clipa, cînd -^ nuncheat în faţa celei care jucase rolul unui calau ~m • ^ spre ea mîinile scăldate în sîngele tatălui şi rivalului această poziţie se afla cînd au sosit autorităţile. «Sa _m "" miteţi la ocnă împreună cu el, din pricina mea l-_{a OIÎ1} numai eu sînt vinovată!» a strigat ea, cuprinsă de o sin căinţă în momentul cînd l-au arestat. Eminentul tînăr care propus să analizeze prezentul caz, domnul Rakitin, des care am vorbit mai înainte, defineşte caracterul eroinei ace tui proces în cîteva fraze lapidare, dar cît se poate de conclu dente: «Decepţia pe care o încearcă la o vîrstă fragedă, faptul că s-a văzut înşelată şi silită să apuce de timpuriu pe cai greşite, trădarea logodnicului, care, după ce a sedus-o, o părăseşte, apoi mizeria, blestemul unei familii onorabile şi, m sfîrşit, protecţia unui bătrîn bogat, pe care, de altfel, îl mai socoteşte şi astăzi binefăcătorul ei, au făcut să se nască o ura precoce, tăinuită în adîncul sufletului său tînăr, înzestrat poate cu multe calităţi. Astfel, cu trecerea timpului, ajunge o femeie calculată, ahtiată după bani, care nu are alt scop m viaţă decît să se îmbogăţească. Şi totodată se dezvoltă în ea un spirit ironic şi dorinţa de a-şi lua revanşa asupra întreg» societăţi.» Cunoscînd această caracterizare, ne putem du seama că era într-adevăr capabila să-şi bată joc şi de unul, * de celalalt numai ca să se amuze pe socoteala lor cu un fel* plăcere răutăcioasă. în cursul acestei luni de drago* deznădăjduită şi de cumplită degradare morala, în ^c ' ajunge sa-şi înşele logodnica şi să-şi însuşească banii fuseseră încredinţaţi ca unui om de onoare, în inima incu P-tului se încuibează treptat o gelozie apriga, turbata. Şi P credeţi că e gelos? Pe propriul său tată! Culmea bătrînul zevzec încearcă să ademenească şi sa

obiectul pasiunii lui cu cele trei mii de ruble pe care