Umberto Eco n

Avem în schimb o combinare dacă, din patru soldaţi A, B, C, D, vrem să aflăm în cîte feluri pot fi grupaţi cîte doi pentru a fi trimişi în patrulare. în acest caz ordinea nu mai contează, întrucît patrula alcătuită din A şi B este aceeaşi cu cea alcătuită din B şi A. Fiecare pereche se deosebeşte numai prin diferenţa unui membru. Formula este n ! It! (n-t)! Perechile s-ar reduce la:

AB BC

AC BD

AD CD

Calculul permutărilor, aranjamentelor şi combinărilor poate servi la rezolvarea multor probleme tehnice, dar ar putea fi folosit şi pentru proceduri de descoperire, altfel spus pentru schiţarea unor „scenarii" posibile. în termeni semiotici, avem în faţă un sistem al expresiei compus tocmai din simboluri şi din reguli sintactice (n elemente se pot combina luate cîte /, unde t poate coincide cu n) în măsură a dezvălui în mod automat sisteme posibile ale conţinutului.

Totuşi, pentru ca această combinatorie să funcţioneze la randamentul maxim, trebuie stabilit că nu există restricţii în gîndirea tuturor univer­surilor posibile. Dacă se începe prin a afirma că unele universuri nu sînt posibile pentru că sînt improbabile în raport cu datele experienţei noastre trecute sau că nu corespund cu ceea ce considerăm a fi legile raţiunii, atunci intră în joc criterii exterioare, nu numai pentru a discrimina între rezultatele combinatoriei, ci şi pentru a introduce restricţii în interiorul combinatofiei înseşi.

Date fiind patru persoane A, B, C, D, există şase feluri de a le combina luate cîte două. Dar dacă e vorba de o combinaţie matri­monială, dacă A şi B sînt caracterizaţi ca bărbaţi, iar C şi D ca femei, atunci combinările posibile se reduc la patru. Apoi, dacă A şi C ar fi frate şi soră şi ar trebui să ţinem seamă de tabuul incestului, posibilităţile s-ar reduce la trei. Cu siguranţă, criteriile precum sexul sau consang­vinitatea, ca şi interdicţiile ce decurg din ele nu privesc combinatoria; ele sînt introduse din exterior pentru a limita posibilităţile acesteia.

te

O -

TABELUL DEMNITĂŢILOR

	PRINCIPIA ABSOLUTA	PRINCIPIA RELATIVA	QUESTIONES	SUBJECTA	VIRTUTES	VITIA
B	Bonitas	Differentia	Utrum?	Deus	lustitia	Avaritia
C	Magnitudo	Concordantia	Quid?	Angelus	Prudentia	Gula
D	Aeternit8s	Contrarietas	Da quo?	Coelum	Fortitudo	Luxuria
E	Potestas	Principium	Quare?	Homo	Temperantia	Superbia
F	Sapientia	Medium	Quantum	Imagina tio	Fidas	Acidia
G	Voluntas	Finis	Ouăle?	Sensitiva	Spes	Invidia
H	Virtus	Majoritas	Quando?	Vegetativa	Choritas	Ira
1	Veritas	Aequalitas	Ubi?	Elementativa	Patientia	Mendacium
K	Gloria	Minorilas	Quomodo? Cum quo?	Instrumentativa	Pietas	Inconstantia