Cand proteina CFTR este anormal sintetizata datorita unei mutatii, celulele epiteliale nu mai pot regla modul in care clorul strabate membranele celulare
Cand proteina CFTR este anormal sintetizata datorita unei mutatii, celulele epiteliale nu mai pot regla modul in care clorul strabate membranele celulare
Heterogenitate alelica
Gena normala ABCC7 de peste 2· 105 pb are 27 exoni
Exonii sunt supusi unei matisari alternative in cazul prezentei unei mutatii (3 izoforme sunt mai frecvente); astfel pot lipsi: exonul 3 sau exonii 2 si 3 (http://hmg.oxfordjournals.org/content/3/7/1141)
Exonii sunt supusi unei matisari alternative in cazul prezentei unei mutatii (3 izoforme sunt mai frecvente); astfel pot lipsi: exonul 3 sau exonii 2 si 3 (http://hmg.oxfordjournals.org/content/3/7/1141)
Pentru gena normala ARNm = 6129 pb, din care 4443 pb codifica 1480 aminoacizi ai proteinei transmembranare ce regleaza activitatea canalelor de clor
Izoforma 2 se asociaza mai frecvent cu absenta congenitala a vaselor deferente. (http://www.uniprot.org/uniprot/P13569)
Cauzele sunt:
Cauzele sunt:
mutatii nonsens si
mutatii cu sens gresit (engl. missense),
deletii si
mutatii ce modifica matisarea (splicing-ul) ARN-ului
Exista o serie de teorii (wiki) care explica mecanismele moleculare presupuse a fi implicate in aparitia bolii
Exista o serie de teorii (wiki) care explica mecanismele moleculare presupuse a fi implicate in aparitia bolii
Toate acestea vin in sprijinul observatiei ca majoritatea modificarilor ce apar in cadrul bolii sunt datorate ingrosarii / cresterii vascozitatii secretiilor.
Obstructiile conduc la remodelari si infectii pulmonare recurente,
Tulburarile digestive apar datorita:
acumularii enzimelor digestive in pancreas,
malabsorbtiei,
obstructiei tranzitului intestinal ( fecale cu consistenta crescuta), etc
TABLOUL CLINIC SUGESTIV – copilul nu creste!
TABLOUL CLINIC SUGESTIV – copilul nu creste!
TESTUL SUDORII – confirma dg.
In mucoviscidoza canalul CFTR de clor este ‘defect’ si nu permite procesul normal de reabsorbtie a Cl- in celulele din ductul glandelor sudoripare, pentru a fi refolosit.
In mucoviscidoza canalul CFTR de clor este ‘defect’ si nu permite procesul normal de reabsorbtie a Cl- in celulele din ductul glandelor sudoripare, pentru a fi refolosit.
Prin urmare mai mult clor sta in duct si pe piele in sudoare.
Desi canalele de sodiu sunt normale, anionii de clor ‘captureaza’ cationii de sodiu.
Aceasta se intampla pentru ca secretia sudorala sa ramana neutra electric.
Frecventa crescuta a heterozigotilor purtatori in cadrul populatiei generale (1: 25) a condus la emiterea ipotezei ca si in acest caz exista un avantaj selectiv
Frecventa crescuta a heterozigotilor purtatori in cadrul populatiei generale (1: 25) a condus la emiterea ipotezei ca si in acest caz exista un avantaj selectiv
Exista mai multe teorii; astfel, de ex. se presupune
a fi implicata susceptibilitatea redusa la diareea epidemica (holera)
ca purtatorii genei sunt rezistenti la febra tifoida si chiar tbc
Concluzia: heterozigotii sunt mai rezistenti la aceste infectii determinand o frecventa crescuta a genei in populatia generala
Boala este destul de frecventa in Europa
(1: 2.500 nn)
Majoritatea bolilor nu au un mod simplu de transmitere ereditara
Majoritatea bolilor nu au un mod simplu de transmitere ereditara
Multi factori influenteaza capacitatea genelor de a ‘cladi’ proteine/polipeptide.
Mutatii diferite in aceeasi gena pot produce o gama larga de efecte.
In cazul mucoviscidozei, gena care controleaza productia mucusului poate suferi peste 300 de mutatii diferite; unele produc simptome severe (chiar decesul, fiind vorba de o gena letala); unele produc simptome usoare; si altele nu produc nici un fel de simptome
dg. prenatal – depistarea mutatiei
dg. prenatal – depistarea mutatiei
screening neonatal
fertilizare in vitro si dg. genetic preimplantatoriu
stimularea eliminarii secretiilor (fizioterapie, gimnastica, aerosoli – pot fi si cu alfa dornaza, o dezoxiribonucleaza umana recombinanta, care scindeaza ADN-ul din sputa, scazandu-i vascozitatea)
cresterea imunitatii (mese hipercalorice si vitamine)
terapia genica ar urma sa inlocuiasca gena mutanta cu una normala (uneori lipozomii /vectorii virali nu sunt preluati de celule, alteori gena normala nu se exprima)
Conform bazei de date canadiene (Cystic Fibrosis Mutation Database) peste 1.800 mutatii ale genei CFTR au fost descrise din 1989, cand a fost descoperita.
Conform bazei de date canadiene (Cystic Fibrosis Mutation Database) peste 1.800 mutatii ale genei CFTR au fost descrise din 1989, cand a fost descoperita.
Traditional, mutatiile CFTR sunt impartite in 6 clase pe baza efectului probabil:
Clasa I produc o proteina nefunctionala
Clasa II determina o procesare defectuoasa a proteinei (ex. Deletia F508)
Clasa III produc o reglare defectuoasa a canalului
Clasa IV determina o conductanta deficitara la nivelul canalului
Clasa V se caracterizeza prin splicing anormal.
Clasa VI sunt mutatii cu efecte necunoscute.
In ultimii ani au aparut terapii care vizeaza modularea proteinei CFTR, respectiv medicamente care au ca tinta defecte specifice precum transcriptia, procesarea sau chiar activitatea CFTR
In ultimii ani au aparut terapii care vizeaza modularea proteinei CFTR, respectiv medicamente care au ca tinta defecte specifice precum transcriptia, procesarea sau chiar activitatea CFTR
Medicamentele sunt molecule mici administrate oral si se clasifica in:
- produse, care permit ribozomului sa citeasca prin codonul stop prematur din ARNm al CFTR (dar nu si codonii stop normali)* ,
- potentiatori, care sporesc activitatea canalului de clor de la suprafata celulei [Ashlock et al. 2009; O'Sullivan and Freedman, 2009]
In mutatiile din clasa II, CFTR fiind impachetata gresit este degradata inainte sa ajunga la membrana apicala a celulei.
In mutatiile din clasa II, CFTR fiind impachetata gresit este degradata inainte sa ajunga la membrana apicala a celulei.
Daca o astfel de proteina incorect impachetata ajunge pana la membrana celulara, ea poate functiona suficient pentru a avea un efect vizibil clinic.
Corectorii pot interveni ajutand CFTR sa atinga membrana apicala a celulei.
Mutatiile din clasa III determina o deschidere redusa a canalului CFTR si implicit un flux scazut de ioni de clor prin lumenul cailor respiratorii.
Aceste mutatii, precum G551D, sunt relativ rare si bolnavii sunt candidati pentru terapia cu potentiatori
Potentiatorii amplifica sau redau functia unei proteine CFTR care este corect localizata la nivelul membranei celulare.
Ivacaftor (Kalydeco sau VX-770) produs de Vertex Pharmaceuticals se administreaza in SUA din 2012 la pacientii cu mutatia G551D (cate 2 tablete/zi cu alimente bogate in lipide) observandu-se imbunatatirea functiei respiratorii si luarea in greutate
Ivacaftor (Kalydeco sau VX-770) produs de Vertex Pharmaceuticals se administreaza in SUA din 2012 la pacientii cu mutatia G551D (cate 2 tablete/zi cu alimente bogate in lipide) observandu-se imbunatatirea functiei respiratorii si luarea in greutate
G551D este abrevierea standard pentru mutatia in care aminoacidul GLICINA (G) din pozitia 551este inlocuit cu acidul aspartic (D).
G551D produce 4-5% din imbolnavirile cu mucoviscidoza
Mutatia G551D permite proteinei CFTR sa ajunga la suprafata celulei epiteliale , dar nu permite transportul clorului prin canalul ionic.
Ivacaftor imbunatateste acest transport. Astfel de medicamente sunt incluse in potentiatori ai CFTR
Acesta devine domeniul unei farmacoterapii personalizate.
Gena PAH are 100 kb, locusul ei fiind pe cromozomul 12q22–q24.1
Gena PAH are 100 kb, locusul ei fiind pe cromozomul 12q22–q24.1
Gena PAH cuprinde 13 exoni.
Exista cateva sute de mutatii (lista poate fi gasita la PAHdb), ce pot determina aparitia bolii.
Datorita acestei heterogenitati alelice, cei mai multi bolnavi sunt heterozigoti compusi (adica au doua mutatii diferite)
PKU este transmisa autozomal recesiv
PKU este transmisa autozomal recesiv
Mutatia genei PAH determina incapacitatea enzimei hepatice fenilalanin-hidroxilaza (PAH) de a metaboliza amino-acidul fenilalanina si deci de a-l transforma in amino-acidul tirozina.
Cand activitatea PAH este redusa, fenilalanina se acumuleaza si este convertita in acidul fenilpiruvic, acidul fenillactic si feniletilamina (fenilcetone), ce pot fi detectate in urina (test dg.) (PHE este metabolizata pe calea minora, a transaminazelor pana la fenilcetone)
Manifestarea clinica majora o reprezinta retardul mental datorat acumularii de fenilalanina, care devine donorul major de grupari amino in activitatea aminotransferazei ducand la depletia tesutului nervos de α-ketoglutarat. Absenta α-ketoglutaratului la nivel cerebral blocheaza ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs) si deci productia aeroba de energie, care este esentiala pentru dezvoltarea cerebrala normala. Alt mecanism explica competitia pentru transportor in vederea traversarii barierei hematoencefalice. Fenilalanina in exces in sange, va satura transportorul, impiedicand astfel trecerea altor aa. necesari pentru sinteza proteica si cea a neurotransmitatorilor. Cresterea concentratiei de fenilalanina impiedica dezvoltarea cerebrala, cauzind retard mental.
Manifestarea clinica majora o reprezinta retardul mental datorat acumularii de fenilalanina, care devine donorul major de grupari amino in activitatea aminotransferazei ducand la depletia tesutului nervos de α-ketoglutarat. Absenta α-ketoglutaratului la nivel cerebral blocheaza ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs) si deci productia aeroba de energie, care este esentiala pentru dezvoltarea cerebrala normala. Alt mecanism explica competitia pentru transportor in vederea traversarii barierei hematoencefalice. Fenilalanina in exces in sange, va satura transportorul, impiedicand astfel trecerea altor aa. necesari pentru sinteza proteica si cea a neurotransmitatorilor. Cresterea concentratiei de fenilalanina impiedica dezvoltarea cerebrala, cauzind retard mental.
Retard al cresterii staturo-ponderale
1. Nu sunt cunoscute toate mutatiile genei PAH, care determina PKU. Majoritatea cazurilor sunt heterozigoti compusi, deci si tehnica ASO nu este mereu concludenta
1. Nu sunt cunoscute toate mutatiile genei PAH, care determina PKU. Majoritatea cazurilor sunt heterozigoti compusi, deci si tehnica ASO nu este mereu concludenta
2. Tehnicile nu sunt folosite in mod curent in laboratoarele clinicilor.
3. Sunt mai scumpe comparativ cu testul Guthrie
Lofenalac este un produs facut special pentru copiii cu PKU, inlocuind laptele. Poate fi folosit toata viata ca sursa de proteine fiind sarac in fenilalanina si echilibrat in ceea ce priveste restul aminoacizilor esentiali, dar are gust de ‘medicament’ (spun pacientii)
Lofenalac este un produs facut special pentru copiii cu PKU, inlocuind laptele. Poate fi folosit toata viata ca sursa de proteine fiind sarac in fenilalanina si echilibrat in ceea ce priveste restul aminoacizilor esentiali, dar are gust de ‘medicament’ (spun pacientii)
Periflex este bogat in fier;
Suplimente precum uleiul de peste (pentru ca intr-o alimentatie fara PHE trebuie un aport crescut de acizi grasi cu lanturi lungi, caci ei lipsesc) vor ajuta la imbunatatirea dezvoltarii neurologice, inclusiv coordonarea motorie fina. Alte suplimente specifice, care pot fi necesare sunt fierul sau carnitina.
Ele se manifesta la persoanele homozigote, dar si heterozigote pentru mutatia cauzatoare a patologiei
Ele se manifesta la persoanele homozigote, dar si heterozigote pentru mutatia cauzatoare a patologiei
Persoana afectata are cel putin unul dintre parinti bolnav; acesta are gena speifica bolii in stare heterozigota sau homozigota
Cand o persoana este bolnava datorita unei mutatii ce se transmite autozomal dominant riscul de a avea un copil afectat este de 50% daca este heterozigota si respectiv 100% daca este homozigota.
Transmisia este pe verticala, din generatie in generatie
Este o tulburare a cresterii osoase datorita unei mutatii specifice.
Cartilajul prezinta dificultati in a fi convertit in os, avand drept rezultat piticismul/nanismul.
Desi nu se cunoaste un tratament genetic/genic, totusi pot fi ameliorate simptomele asociate frecvent cu boala precum problemele respiratorii.
Desi literal numele bolii inseamna “fara formarea cartilajului," totusi problema nu o reprezinta formarea acestuia, ci transformarea cartilajului in os, in mod special in cazul oaselor lungi ale bratelor si picioarelor.
FGFR3 este acronimul pentru fibroblast growth factor receptor 3, care este proteina pe care o codifica, adica receptorul 3 pentru factorul de crestere fibroblastic
FGFR3 este acronimul pentru fibroblast growth factor receptor 3, care este proteina pe care o codifica, adica receptorul 3 pentru factorul de crestere fibroblastic
Localizarea citogenetica a genei FGFR3 : 4p16.3
Localizarea moleculara pe cromozomul 4: de la perechea de baze 1,762,853 la perechea 1,777,828 (14kb)
Proteina are rol in dezvoltarea si conservarea tesutului osos si cerebral.
Cercetatorii cred ca receptorul pe care il codifica regleaza osificarea si aceasta in mod particular la nivelul oaselor lungi.
Cercetatorii cred ca receptorul pe care il codifica regleaza osificarea si aceasta in mod particular la nivelul oaselor lungi.
Mutatii ale genei FGFR3 determina activarea exagerata a receptorului, ceea ce interfera cu osificarea si conduce la tulburari ale cresterii oaselor, fenomen caracteristic acondroplaziei.
Aceasta teorie este sustinuta de catre modelul soarecilor knockout, care nu au receptorul, reglarea negativa a formarii oaselor fiind deci pierduta. Rezultatul consta intr-un soarece cu oase excesiv de lungi si vertebre elongate, respectiv o coada lunga.
Acondroplazia poate fi mostenita sau poate fi rezultatul unei noi mutatii a genei FGFR3;
Acondroplazia poate fi mostenita sau poate fi rezultatul unei noi mutatii a genei FGFR3;
In majoritatea cazurilor (80%), boala se datoreaza unei noi mutatii, deoarece parintii celor avand acondroplazie au talie medie (normala), dar inca nu se stie cauza aparitiei acestor mutatii
Copii cu acondroplazie pot avea probleme auditive, de vorbire si de respiratie, toate putand fi tratate.
Tratmentul implica prevenirea sau tratarea semnelor, simptomelor, sau altor manifestari asociate care apar ca rezultat al bolii.
Totodata sprijinul social si familial este o parte importanta a tratmentului.
Acondroplazia poate fi detectata inainte de nastere prin ecografie
Diagnosticul ecografic se face pe baza discordantei progresive dintre lungimea femurului si diametrul biparietal in functie de varsta. Mana cu aspect de trident poate fi de asemenea vizualizata daca degetele sunt in intregime extinse.
Aditional testarea ADN inainte de nastere poate detecta homozigozitatea, atunci cand sunt mostenite doua copii ale genei mutante boala este letala ceea ce conduce la avort.
Daca ambii parinti au acondroplazie, copii au un risc de 1 din 4 de a mosteni gena de la ambii parinti, devenind homozigoti pentru gena mutanta.
Noii nascuti care mostenesc ambele gene sunt considerati ca avand o forma severa de acondroplazie, supravietuirea lor nu depaseste 12 luni.
Este o tulburare neurodegenerativa progresiva caracterizata prin:
Este o tulburare neurodegenerativa progresiva caracterizata prin:
Miscari choreiforme (necoordonate – desi ele pot parea coordonate - involuntare ale corpului) Chorea era sugestiv imaginata a fi un dans grotesc. Cuvantul "chorea" provine din lb. greaca insemnand dans;
Probleme psichiatrice, si
dementa ( declinul unor capacitati mentale)
In jurul varstei de 35 - 40 de ani apar simptome usoare: neindemanare, uitare si modificarea perosnalitatii.
In urmatorii 10-20 de ani de la debut, o persoana cu HD isi pierde gradual intregul control mental si fizic.
Este o boala neurologica caracterizata prin tulburarea functiei motorii
Alela mutanta determina aparitia unei proteine anormale, ce contine un numar mare de repetitii ale a.a glutamina.
Proteina anormala este toxica pentru tesutul nervos conducand la aparitia semnelor si simptomelor caracteristice bolii .
O singura copie a genei anormale este suficienta pentru a conferi boala.
Este cauzata de repetitia unei expansiuni anormale trinucleotidice (CAG)
Este cauzata de repetitia unei expansiuni anormale trinucleotidice (CAG)
In mod normal repetitia CAG trebuie sa fie intre 7 si 35 de repetitii
Gena HTT codifica proteina huntingtina si daca este anormala ea contine o expansiune poliglutaminica
Huntingtina este prezenta in numeroase tesuturi; nivelurile cele mai ridicate se gasesc intracerebral; desi nu i se cunosc cu siguranta functiile, se considera ca proteina este necesara pentru dezvoltarea intrauterina
HTT contine o secventa de baze azotate — citozina -adenina-guanina (CAG)—repetata de multiple ori ( s.a. ...CAGCAGCAG...) la capatul 5’, avand denumirea de repetitii trinucleotidice.
HTT contine o secventa de baze azotate — citozina -adenina-guanina (CAG)—repetata de multiple ori ( s.a. ...CAGCAGCAG...) la capatul 5’, avand denumirea de repetitii trinucleotidice.
Codonul CAG codifica amino acidul glutamina, a.i. se va sintetiza un lant de glutamine, ce este cunoscut astazi sub denumirea de tract poliglutaminic sau polyQ iar partea repetata a genei, se numeste regiuneaPolyQ
HD este monogenica si transmisa din generatie in generatie.
HD este monogenica si transmisa din generatie in generatie.
Avand un parinte afectat, fiecare copil are un risc de 1:2 sa mosteneasca HD.
Boala afecteaza cu precadere neuronii.
Boala afecteaza cu precadere neuronii.
Majoritatea cazurilor debuteaza clinic pe la mijlocul vietii, intre 35 si 42 de ani.
3% din cazuri sunt Huntington juvenil si debuteaza inainte de 15 ani.
Debutul tardiv este peste 50 de ani.
Deci Boala Huntington este una dintre maladiile ce au drept cauza repetitiile trinucleotidice (CAG/CTG) la fel ca:
Deci Boala Huntington este una dintre maladiile ce au drept cauza repetitiile trinucleotidice (CAG/CTG) la fel ca:
sindromul X Fragil (repetitii CCG/CGG peste 52de ori la nivelul Xq27.3),
distrofia miotonica (repetitii CTG peste 50de ori la nivelul 19q13.2),
atrofia musculara spinobulbara Kennedy (repetitii CAG de peste 36 de ori la nivelul Xq11-12)
S-au identificat 14 boli ce au drept cauza astfel de mutatiile dinamice
Persoanele care au pe cineva bolnav in familie si doresc sa stie daca au mostenit gena bolii pot cere realizarea unui diagnostic molecular. Bineinteles ca, daca sunt purtatoare ale genei mutante HTT nu se va putea preciza momentul in care vor debuta simptomele. Desi nu exista inca un tratament curativ, testarea genetica poate fi de ajutor persoanelor la risc in vederea luarii unor decizii privind viitorul lor. Totusi majoritatea decid sa nu faca acest test!
Persoanele care au pe cineva bolnav in familie si doresc sa stie daca au mostenit gena bolii pot cere realizarea unui diagnostic molecular. Bineinteles ca, daca sunt purtatoare ale genei mutante HTT nu se va putea preciza momentul in care vor debuta simptomele. Desi nu exista inca un tratament curativ, testarea genetica poate fi de ajutor persoanelor la risc in vederea luarii unor decizii privind viitorul lor. Totusi majoritatea decid sa nu faca acest test!
Screeningul embrionar este de asemenea posibil, a.i. persoanele bolnave sau cu risc crescut vor putea fi sigure, ca nu au transmis boala copiilor.
Screeningul embrionar este de asemenea posibil, a.i. persoanele bolnave sau cu risc crescut vor putea fi sigure, ca nu au transmis boala copiilor.
Este deci posibil ca mamele ce iau in considerare avortul unui fat avand gena mutanta HTT sa poata avea un test al embrionului (diagnostic prenatal).
Alte tehnici, precum diagnosticul genetic preimplantatoriu in situatia unei fertilizari in vitro, pot fi utile pentru a se asigura sanatatea viitorului nou-nascut.
Noile descoperiri in domeniul geneticii fac posibla detectarea bolii intrauterin sau cand inca nu este manifesta.
Noile descoperiri in domeniul geneticii fac posibla detectarea bolii intrauterin sau cand inca nu este manifesta.
Cu toate acestea si respectiv in ciuda posibilitatii unui diagnostic molecular, atat modalitatile de diagnostic cat si cele de interventie actuale nu inlocuiesc metodele mai vechi (precum calcularea prognosticului genetic pe baza legii probabilitatilor conditionate a lui Bayes) ci sunt sinergice.
Se caracterizeaza prin aparitia unor tumori benigne localizate oriunde pe corp.
In copilarie apar mai intai niste pete café-au-lait la nivel tegumentar.
Cu inaintarea in varsta, apar mai multe tumori, care deniveleaza pielea.
NF1 se poate asocia uneori cu dificultatea de a invata.
Simptomele NF1 variaza mult, chiar in cadrul aceleasi familii (expresivitate variabila a genei)
Aproximativ jumatate din persoanele cu NF1 au parinti sanatosi noua mutatie aparand in gametogeneza parentala.
Aproximativ jumatate din persoanele cu NF1 au parinti sanatosi noua mutatie aparand in gametogeneza parentala.
Persoanele afectate transmit NF1: daca un parinte are NF1, fiecare copil al sau are o sansa de 1 din 2 sa se nasca normal si respectiv un risc de 1 din 2 de a fi bolnav.
In timp ce persoanele bolnave transmit boala, cele sanatoase din aceeasi familie vor avea numai copii fara NF1.
NF-1 este o boala tumorala cauzata de malfunctia genei NF1 de pe cromozomul 17p, care este responsabila de controlul diviziunii celulare.
NF-1 este o boala tumorala cauzata de malfunctia genei NF1 de pe cromozomul 17p, care este responsabila de controlul diviziunii celulare.
Gena NF-1 codifica o proteina numita neurofibromina, ce controleaza procesele de proliferare si diferentiere celulara. Neurofibromina este un reglator negativ al oncogenei Ras.
Neurofibromina se sintetizeaza in multe tipuri de celule ale organismului, dar in principal in neuroni, celule Schwann, celule gliale si chiar in etapele de inceput ale dezvoltarii melanocitelor.
Incidenta NF-1 este de aproximativ 1 in 3500 nn
Deseori se asociaza cu scolioza (sau alte modificari osoase) si cu probleme oculare.
Deseori se asociaza cu scolioza (sau alte modificari osoase) si cu probleme oculare.
NF1 nu este letala si nici contagioasa, dar uneori evolueaza malign.
Gena NF1 are una dintre cele mai inalte rate de mutatii spontane de la nivelul intregului genom uman.
Mutatiile care produc boala sunt extrem de variate (greu de evidentiat in laborator):
Deletii
Insertii
Mutatii cu sens gresit (engl. missense)
Mutatii nonsens
Mutatii ce afecteaza matisarea normala a exonilor
Este transmis autozomal dominant.
Este transmis autozomal dominant.
Cel putin 25% din cazurile de sd. Marfan clasic rezulta din noi mutatii in gena FBN1, care codifica fibrilina, o proteina ce intra in alcatuirea miofibrilelor. Aceste cazuri noi apar la persoane fara antecedente heredocolaterale (familiale) de sd. Marfan.
Sindromul se caracterizeaza prin pleiotropie si expresivitate variabila in familii.
Modificarea fibrilinei va determina incapacitatea de producere a unui tesut conjunctiv normal.
Modificarea fibrilinei va determina incapacitatea de producere a unui tesut conjunctiv normal.
Indivizii afectati sunt inalti, slabi, cu picioare, brate si degete lungi; miopi; iar peretele aortei lor este foarte slab.
Astfel, se crede astazi, ca Abraham Lincoln ar fi putut avea sd.Marfan
Sd. Marfan este o boala ce afecteaza tesutul conjunctiv.
Tesutul conjunctiv confera rezistenta si flexibilitate structurilor si este prezent in intreg corpul precum oase, ligamente, muschi, perete vascular si valve cardiace.
Sindromul afecteaza majoritatea organelor si tesuturilor, in special scheletul, plamanii, ochii, inima si marile vase sanguine care conduc sangele in tot corpul (aorta).
Semnele si simptomele sd. Marfan variaza larg dpdv al severitatii, momentului de instalare si ratei de progresie.
Persoanele afectate sunt deseori inaltesi slabe avand degete lungi =arachnodactilie
O caracteristica ce ajuta diagnosticul este deschiderea/ lungimea bratelor extinse in comparatie cu lungimea trunchiului, raport ce este mai mare decat normal.
Alte aspecte includ o neobisnuita flexibilitate a articulatiilor, o fata lunga si ingusta, un palat dur inalt arcuit, dinti suprapusi/inghesuiti, o curbura anormala a coloanei vertebrale (scolioza), apoi fie stern infundat (pectus excavatum) fie proeminent (pectus carinatum).
Alte aspecte includ o neobisnuita flexibilitate a articulatiilor, o fata lunga si ingusta, un palat dur inalt arcuit, dinti suprapusi/inghesuiti, o curbura anormala a coloanei vertebrale (scolioza), apoi fie stern infundat (pectus excavatum) fie proeminent (pectus carinatum).
Jumatate dintre cei cu sd. Marfan au probleme oculare: ectopia cristalinului uni- sau bilaterala, miopie. Cataracta cu debut dupa 30 de ani, glaucom apar de asemenea mai frecvent.
Acestea sunt urmate de oboseala, respiratie ingreunata si batai neregulate, absente sau suplimentare ale inimii (palpitatii).
Acestea sunt urmate de oboseala, respiratie ingreunata si batai neregulate, absente sau suplimentare ale inimii (palpitatii).
Aorta poate avea un perete subtire, poate fi “derulata” (mai lunga), sau poate prezenta o ingrosare la nivelul peretelui (anevrism).
Tractiunea/ intinderea aortei poate afecta valva aortica, sau poate conduce la ruperea spontana a peretelui aortic (disectie).
Anevrismul si disectia de aorta conduc de obicei la deces.
