Unitatea executantă

PN 16 42 02 05

1. Studiul arheometric al unor loturi de fragmente de ceramica medievala timpurie din perioada secolelor IX-XI, descoperite in sapaturi efectuate in citeva situri arheologice din zona Dobrogei. Selectia probelor a fost efectuata de catre arheologii de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Constanta.

La baza acestui studiu a stat ideea ca prin efectuarea de analize fizico-chimice (in acest caz, determinarea compozitiei chimice) asupra unor fragmente de ceramica considerate ca fiind reprezentative pentru respectivele situri, urmata de prelucrarea statistica a datelor, se pot obtine informatii legate de sursele de materii prime si tehnologia de fabricare folosite de catre olarii de la Dunarea de Jos, si, eventual, indicii pentru schimburile comerciale pe distante mai mari sau mai mici din respectiva perioada istorica, circulatia de marfuri fiind favorizata de existenta in regiunea Dobrogei unor cai de navigatie – Dunarea si Marea Neagra – practicate din cele mai vechi perioade istorice. Un astfel de studiu ar putea furniza indicii privind gradul de dezvoltare al mestesugului olaritului din zona Dunarii de Jos in perioada de debut a epocii medievale, si anume prin verificarea ipotezei manufacturarii locale nu numai a vaselor de uz comun, dar si a celor de factura superioara.

2. În etapa actuală a studiului au fost realizate analize cantitative cu ajutorul microscopului electronic de baleiaj (Scanning Electron Microscopy  = SEM) cu echipamentul Zeiss Evo 50 XVP și spectrometrul portabil prin fluorescență de raze X Bruker, tip Tracer 5i, în vederea determinării concentrațiilor de aluminiu în probe supuse la diverse tratamente chimice pentru extragerea cuarțului din roci.

Din rezultatele obținute a reieșit că microscopul Zeiss Evo 50 XVP nu este potrivit pentru determinarea compoziției elementale a probelor studiate, dar imaginile SEM pot furniza informații utile privind gradul de tratare al probelor.

Spectrometrul portabil prin fluorescență de raze X Bruker, tip Tracer 5i a furnizat rezultate utile privind concentrația de aluminiu pe gramul de cuarț. În continuare se dorește să se realizeze o curbă de calibrare a acestui aparat pentru probe de cuarț, determinându-se exact concentrațiile de aluminiu din probe prin spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv.

3. A fost realizat un dispozitiv experimental ce poate fi utilizat pentru determinarea concentrației de H în nanostructuri de carbon dar și pentru alte tipuri de materiale. S-a determinat concentrația și profilul în adâncime a hidrogenului în nano-pereții de carbon obținuți în cadrul INFLPR folosind metode cu fascicule de ioni accelerați, tehnica detecției nucleelor de recul (ERDA) și reacțiile nucleare de rezonanță (NRA). Temperatura de depunere a structurilor carbonice la 673 K a rezultat în concentrația cea mai mare de hidrogen. Aceste informații ajută producătorii de materiale în vederea îmbunătățirii metodei de depunere prin optimizarea parametrilor implicați în procedul de obținere a nanostructurilor.