Universitatea “ babeş-bolyai” cluj napoca

Aflarea adevărului este deci consecinţa unei activităţi complexe de investigare a faptelor şi imprejurărilor concrete, obiective, privind o anumita cauză. Prin caracterul stiintific al criminalisticii se pun la dispoziţia justiţiei date cu un conţinut ştiinţific, cu grad înalt de precizie în determinare.

3. Principiul prezumţiei de nevinovăţie. Această prezumţie guvernează întreaga desfăşurare a procesului penal, dovedirea vinovăţiei cazând în sarcina organului judiciar. Pe acest fond, administrarea probelor cu sprijinul criminalisticii va cuprinde atât probele care dovedesc vinovăţia cât şi pe cele privind nevinovăţia. Cum vom arăta şi în cuprinsul cursului, recunoaşterea nu este "regina probelor", ea trebuie susţinută de un probatoriu pertinent, administrat conform normelor procesuale.

Convingerea intimă, în baza căreia va putea fi pronunţată hotărârea organului judiciar, trebuie fundamentată pe întreg ansamblul probelor existente în cauză, de natură a reflecta adevărul.

4. Săvârşirea unei infracţiuni determină în mod necesar modificări materiale în mediul înconjurător. Toate faptele omului, activităţile şi acţiunile sale se reflectă în mediu ca interacţiuni cauzale. Ceccaldi   spunea în " Criminalistica" sa că "nu poate exista infracţiune fără urme". Aşa numitele crime perfecte sunt rezultat al insuficientei calificări profesionale, lipsei dotării tehnice corespunzătoare, greşelilor de lucru, scurgerii unui timp prea mare între faptă şi descoperirea ei, etc.

5. Principiul identităţii. –ca principiu fundamental al gândirii   "starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a şi păstra un anumit timp caracterele fundamentale, individualitatea, rămânând el însuşi. "⁶ stfel, în marea diversitate şi unitate a lumii, un obiect dintre mii de exemplare asemănătoare este unic şi identificabil. Acest principiu va fi valorificat şi dezvoltat în cadrul capitolului destinat identificării. El permite stabilirea anumitor trăsături specifice şi stabilirea exactă a faptelor şi imprejurărilor intr  o cauză penală dată.

6. Principiul operativităţii în investigare şi în soluţionare. O regulă cu caracter practic în consonanţă cu principiul celerităţii în soluţionarea cauzelor. " Timpul lucrează în favoarea infractorului . "⁷

De la prima clipă a sesizării despre săvârşirea unei fapte şi până la definitiva soluţie a cauzei, activitatea celor chemaţi să o cerceteze şi soluţioneze este guvernată de acest principiu. Sensul său nu înseamnă "graba", ci doar operativitate nu "pripeala" ci doar neîntreruptă preocupare pentru aflarea adevărului.

Cu cât este mai urgent realizată cercetarea la faţa locului, cu atât urmele sunt "mai calde"   proaspete, clare, neatinse   infractorul este acolo sau în apropiere, victima mai poate fi salvată, sau poate da unele relaţii clare, martorii îşi amintesc exact, nedeformat.

Adeseori unele persoane de bună credinţă îngreunează cercetările din neştiinţă : fac curat după un furt, mută sau spală cadavrul înainte de cercetarea locului. Mai mult   trecerea timpului aduce unele deformări ale obiectelor folosite ( se mai trage cu arma, deci apar uzuri noi, uzura tălpii unor pantofi ) ale imaginilor reţinute( un martor uită anumite detalii), ale obiectelor implicate (o reparare sau o nouă accidentare a unei maşini implicate anterior în accident ).

Toate aceste principii formeaza un tot unitar, aflându  se în strânsa legatură şi intercondiţionare reciprocă. Necesitatea de a înţelege şi recunoaşte caracterul lor determinant pentru aflarea adevărului este de domeniul evidenţei. Criminalistica, înainte de a fi spectaculoasă aşa cum ne-au obişnuit romanele şi filmele de gen este o muncă al cărui succes depinde meticulozitate, de claritatea ideilor, de pregătirea profesională şi nu în ultimă instanţă de un spirit deschis noului, reunite în persoana anchetatorului.
Notiunea de urmă

" Oriunde ar călca, ( infractorul - n. n. S:A) orice ar atinge, tot ceea ce lasă în mod inconştient, va servi drept martor tăcut împotriva sa. Nu numai urmele digitale sau cele create de picioare, dar chiar şi părul său, fibre din hainele sale, sticla pe care o sparge, urmele de unelte pe care le a lăsat, vopseaua pe care a zgâriat o, sângele sau sperma pe care le lasă sau le ia   toate acestea şi multe altele vor fi mărturie tacută împotriva lui. Acestea sunt probe ce nu uită. Ele nu se tulbură de emoţia clipei. Ele nu lipsesc pentru că lipsesc martorii umani. Ele nu pot depune mărturii mincinoase. Ele nu pot lipsi total. Numai interpretarea lor poate fi greşită. Numai eroarea factorului uman în descoperire, studiere şi înţelegere poate să i diminueze valoarea. ” ⁶

Prin urma rezultată din infracţiune se poate deci înţelege orice modificare materială survenită în mediul ambiant în care s a petrecut fapta. Mijloacele moderne au extins capacitatea de sesizare, de exemplu: urme sonore sau termografice, microurme, urme olfactive, capcane chimice, urme de pătrunderi şi operaţii neautorizate în sisteme computerizate, s. a. m. d.

Urma poate fi nu numai rezultatul acţiunii infractorului, dar şi a acţiunilor sau mişcărilor victimei ca o consecinţă a infracţiunii . De exemplu. : convulsii (la otrăvire), incercarea de apărare, de scăpare, etc. , zgârieturi, muşcături pe agresor, urme de căţărare, etc.

Nu numai ce face ci şi cum face autorul faptei poate servi la identificare. Ex. : modul de legare a unei frânghii, de deschidere a unui seif, nivelul calităţii unui fals ori contrafacerii).

CAPITOLUL 2.
LEGATURA CRIMINALISTICII CU ALTE STIINTE. MIJLOACELE TEHNICE ALE CRIMINALISTICII
Secţiunea 1. Legătura criminalisticii cu alte ştiinţe
Am evidenţiat în mod repetat caracterul deschis al Criminalisticii, modul în care aceasta apelează la alte domenii pentru a îşi fundamenta concluziile şi rezultatele. Dar nu se limiteaza la atât. Criminalistica are importante legături şi schimburi de informaţii cu diverse alte ştiinţe juridice cât şi nejuridice.

1. Legătura cu dreptul penal: este evident în afara oricarei discuţii contradictorii. Dreptul penal este cel care stabileşte elementele constitutive ale infracţiunii şi faptele considerate ca atare.

2. Legătura cu dreptul civil: în domeniul protejării actelor, al stabilirii falsului şi autenticului semnăturilor, al modului de ascultare a persoanelor în cadrul procesului civil.

3. Legatura cu dreptul procesual:   o intercondiţionare complexă. Codurile procedurale   civil şi penal   sunt cele care stabilesc normele ce reglementează diversele activităţi legate de administrarea şi verificarea probelor, recoltarea, examinarea, expertiza, verificarea de scripte, percheziţii, reconstituiri, ascultări, etc.

4. Legatura cu medicina legală : uneori cele două domenii se confundă. ( cercetarea urmelor produse de armele de foc pe corpul uman, a plăgilor prin impuşcare, traumatologia mecanică, leziuni produse cu agent vulnerant), dinamica accidentelor de circulaţie (stabilirea locului unei persoane în autovehicol la accident ). Este în afara oricărui dubiu nexul complex dintre cele două domenii. în unele cauze este aproape imposibil de a le separa (ca de exemplu: atunci când se cere stabilirea poziţiilor în momentul unei împuşcări, ori prin intermediul diferitelor urme de sânge, abraziuni, etc. , poziţiile victimă agresor, succesiunea unor evenimente, operaţiuni, La stabilirea discernământului cu ajutorul medicinei legale ş. a. m. d.)

5. Legătura cu Criminologia . Adeseori confundate, Criminalistica şi Criminologia au obiecte de cercetare net diferite, dar complementare. Criminalistica   oferă mijloace de elucidare a unor cazuri concrete şi date privind modul de savârşire, care sunt valorificate în plan teoretic de către Criminologie pentru studierea fenomenului şi din punct de vedre psihiatric, statistic, economic, s. a. m. d.

6. Legătura cu psihologia şi psihiatria   se realizeaza în aplicarea metodelor proiective, caracteriologice, la stabilirea metodelor tactice de ascultare, prindere, elaborarera variantelor şi versiunilor , de exemplu "Profilulul criminalului " şi "Criminal behaviour sciences " la FBI în SUA. La stabiliirea condiţiilor care influenteaza procesul memorarii şi al redării.

7. Legătura cu logica   fundament al intregii activităţi criminalistice, această legatură permite aprecierea şi intelegerea succesiunii operaţiilor, interpretarea , deductiile şi inducţia logică.

8. Legătura cu ştiinţele naturii în cercetarea criminalistica şi nt utilizate informati şi aplicatiiale tuturor domeniilor conexe biologie, fizica, chimie, mecanica, optica, fizica atomica, informatica, genetica, s. a.
Secţiunea 2. TEHNICA SI MIJLOACELE TEHNICE IN CRIMINALISTICA
Criminalistica tinde să utilizeze mijloace tot mai variate de lucru, pe măsura complexităţii problemelor pe care trebuie să le rezolve. Acestea trebuie sa ofere precizie, profunzime, asigurând în acelaşi timp capacitate de deplasare în spaţiu. Au fost create şi se utilizeaza truse criminalistice care pot fi de utilitate generala pentru cercetarea la locul faptei, dar şi truse specializate: pentru investigarea unor accidente, pentru examinări balistico judiciare, pentru examinarea actelor, pentru capacane chimice, s. a. m. d. Noţiunea de trusă ar trebui explicată ca având o accepţiune mai largă. Tendinţa actuală este către crearea unor laboratoare mobile, care pot fi deplasate în cele mai diverse locuri, fiind plasate pe autovehicole, pe elicoptere, pe ambarcaţiuni, în funcţie de locul şi complexitatea, de specificul şi necesităţile cercetării propriu zise.

A. Trusa criminalistica universală

 dispune de un ansamblu de materiale şi instrumentar necesare principalelor operatiuni de cercetare a locului faptei.

Trusa universală cuprinde mai multe compartimente orientate spre:

1. Probleme de traseologie   destinat descoperirii, fixării şi ridicării urmelor de mâini, picioare, dinţi, urmelor de instrumente, etc.  prin folosirea de substanţe pulverulente pentru evidenţierea urmelor latente, pulverizatoare, pensule, folii adezive pentru fixare / transfer de urme evidentiate, surse de lumina  UV, IR   +spectrul vizibil

• 
  vase de amestec pentru mulaje;
  

  benzi metalice pentru izolarea mulajelor, etc.

2. Măsurători şi marcaje – plăcuţe cu numere, bandă metrică (dm, cm)  , creta specială.

3. Desene şi schiţe   busola, hârtie mm, calc, coli albe, şabloane pt. hartă, s. a. m. d.

4. Alte instrumente auxiliare   cleşti şi magnet pentru extragere de corpi metalici, şurubelniţe, , dălţi –utilizate dupăde cerinţele locului   plicuri, pungi  > pt. Ambalare şi transport.

  cutii, eprubete pentru recoltare de obiecte mici şi microurme ( schije, resturi, )

B. Trusa foto video audio

  cuprinde aparatură foto cu obiective suplimentare, superangular, teleobiective, exponometru.

Dupa 1989 în special, s a extins dotarea şi utilizarea tehnicii video în realizarea cercetărilor la faţa locului. Avantajele sunt date de rapiditate, claritate şi caracterul cuprinzator al imaginii. Foarte utile se dovedesc a fi inregistrările video ale interogatoriilor luate autorilor unor fapte grave. Prin utilizarea tehnicii video se pot obţine imagini prin care se fixeaza condiţiile locului faptei când acesta are o intindere mai mare (de ex. locul prăbuşirii unei aeronave) declaraţii ale unei victime care apoi decedează, declaraţii primare şi reascultările unor inculpaţi recalcitranţi, martori, etc.

C. Trusele specializate

1. Truse pentru testarea stupefiantelor (la dispozitia poliţiei şi a organelor vamale) permit identificare substanţelor opiacee, halucinogene, etc. , se bazează pe reacţii de tip colorimetric.

2. Truse pentru cercetarea accidentelor   de circulaţie, explozii, incendii.

3. Truse pentru examinarea şi ridicarea actelor suspecte.

4. Truse pentru examinări balistice   permit stabilirea direcţiei, unghiului, distanţei de tragere, extragerea şi ridicarea gloanţelor, descoperirea şi ridicarea particulelor metalice.

D. Laboratoarele complexe mobile   cuprind mai multe mijloace auxiliare şi principale utile în cercetarea locului faptei.

Aceste laboratoare mobile oferă posibilitatea de deplasare şi examinărilor de un anumit grad chiar la locul faptei pentru cauze complexe   accidente aeriene, explozii de proporţii, omoruri în serie cu ingropara victimelor, etc.

Fiind plasate pe mijloace de transport (auto, elicoptere, vase), ele permit accesul în locuri chiar izolate, dispunând de surse proprii de iluminat, mijloace auxiliare cum ar fi: generatoare, compresoare de aer, mijloace de excavaţie, sisteme de filtrare a noxelor. Unele din aceste laboratoare dispun de mijloace de comunicare cu serviciile de evidenţă şi fişierele operative, constituind adevărate centre de comandă în conducerea cercetarilor concomitent cu continuarea examinărilor criminalistice.

Instrumente de examinare criminalistică

O parte insemnată a examinărilor criminalistice se face prin tehnica vizuală. Aceasta presupune mijloace optice cu putere de mărire, permiţând observarea unor detalii caracteristice, a unor elemente deosebite, etc. .

Aşa cum arată cercetările ştiinţifice, acuitatea vizuală omenească se situează la limita zecimilor de milimetru, sub aceasta limită devenind foarte redusă. Vederea binoculară nu mai permite perceperea spaţială pentru obiectele de dimensiuni microscopice sau pentru

detaliile individuale aflate sub această limită dimensională.

Lupa criminalistică este un instrument optic extrem de util şi de largă folosinţă. Poate fi în varianta simplă cu mâner, sau lupa cu piedestal de laborator, poate fi o lupa dotată cu sistem de iluminare şi uneori cu surse de radiaţii UV sau IR-vezi trusa criminalistică universala. Mai poate fi şi modele binoculare, fixate pe cap şi permiţând mobilitate şi lucrul cu ambele mâini.

Microscopul optic este un instrument foarte utilizat în examinările de laborator, pentru traseologie, balistica, tehnica actelor-falsuri, dactiloscopie. Tipuri de microscoape optice:

a)stereo microscopul-larg utlizat în examinarea în relief a suprafeţei obiectelor. Oferă o mare claritate în profunzime, chiar dacă nu are o acuitate atât de mare ca şi microscopul clasic.

b)microscopul comparator-este un instrument extrem de util, folosit foarte frecvent în examinările de balistică şi traseologie. Permite compararea a două obiecte din care unul este cel în litigiu -provenit de la locul faptei ( glont, tub cartuş, obiect cu urme de spargere, forţăre, fire de păr ) iar celălat provine de la o sursă certă( armă suspecxtă, instrument suspect ). Un sistem de prisme permite unificarea imaginilor şi suprapunerea celor două obiecte (urme), compararea realizându-se prin stabilirea continuităţii liniare.

Importantă este iluminarea egală, sub acelasi unghi, a ambelor obiecte, care se afla pe mese distincte de microscopie, sub obiective diferite a căror imagine este apoi unificată , aşa cum am arătat pentru realizarea comparării prin suprapunere.

c) microscoape în spectru invizibil- IR.( infraroşu) , UV. ( ultra –violet) destinate în special examinării documentelor falsificate ( suspecte ), urmelor de tragere cu arme de foc şi unor urme biologice(sperma, sputa, etc) .

d) microscoape optice cu destinaţii speciale-pentru măsurarea unor valori unghiulare ( ghinturi pe ţeava armei),-pentru măsurarea rugozităţii suprafeţelor-cu grosismente pentru dimensiuni de nivelul milimicronilor.

Microscoape electronice

a) prin transmisie permit vizualizarea structurii interne a probelor, având capacităţi de rezoluţie la nivelul distanţelor interatomice(1, 4 - 3. 10¹⁰ nm). Funcţionarea lor se bazează pe vizualizarea fluxului de electroni transmis prin secţiuni subţiri de probe (spalturi).

b) cu baleiaj (scanning microscope), metoda este utilizată mai nou în examinarea urmelor biologice, a urmelor de afumare produse de armele de foc. Un spot electronic baleiază proba pe care o pătrunde chiar în grosime. Precizia este mare 0, 5 - 10⁹ nm. şi rezolutia de inaltă definiţie. Laboratoarele moderne utilizează mult tehnica asistată de computere pentru examinări traseologice, balistice, examinarea actelor.