Universitatea “ babeş-bolyai” cluj napoca

Secţiunea 3. URMELE DE PICIOARE

Aceste urme sunt inerente savârşirii unei infractiuni, deşi nu sunt intotdeauna cautate şi nici puse în evidenta. Rareori sunt generate de picioare desculţe. Se creeaza în general ca urme de suprafata de stratificare. Pot fi găsite şi ca urme de adâncime. Pot fi – statice, ale mersului normal sau dinamice, create prin alunecare.

Sunt în general vizibile, dar pot fi şi sub forma de urme latente, atunci când se calcă cu pantof curat pe podele curate sau pe covoare. Acestea urme pot fi evidenţiate prin intermediul metodei ESDA ( urma ridicată pe cale electrostatica cu toner ). In Marea Britanie şi SUA conform ultimelor cercetări urmele create de picioare- încălţăminte sunt foarte uşor relevabile prin ridicarea electrostatică a prafului pe folii metalizate adezive. Apoi se procedează la identificarea obiectului de incalţaminte care a creat urma. Realizatorii acestui procedeu au ajuns la concluzia că urmele de picior sunt la fel de particulare ca şi cele crerte de mâini. Aplicând studii de anatomie şi fizică , în urma unor numeroase teste de laborator a fost pusă la punct o nouă metodă de identificare. Se cunoaşte că piciorul cuprinde 26 de oase diferite. Presiunea aplicată şî modul de a călca variază de la persoană la alta în mod foarte evident. Sa ne amintim că un pantof nou trebuie purtat “ spre a se adapta” la picior. Cum fiecare persoană calcă particular, uzura tălpilor se va produce în mod specific. Specialiştii britanici au creat un aparat numit “ Pedobarograf” care măsoară presiunea specifică şi modul de repartizare pentru fiecare persoană, permiţând crearea unor modele de uzură specifică a tălpilor de pantof. Astfel, chiar în lipsa pantofilor propriu- zişi se poate reproduce modelul de uzură al încălţămintei unei persoane băunite. Urmele de picior oferă informatii despre   modul de deplasare (fuga, lent), nr. participanti,directia (venirii, plecarii).

Fixarea urmelor de picioarese face prin : descrierea în procesul verbal şi fotografiere, se pot ridica urmele izolate cu pelicula adeziva

  dacă sunt de adâncime   mulare   se curătă de corpuri straine, se evacueaza apa ( pompa, sugativa).

a) Descrierea în procesul verbal   cu indicarea distantei pe care se intind, localizarea, se va indica tipul (dinamic, static). Se masoara de la nivelul talpii.

Metoda Causse   prin caroiaj   ofera posibilitatea stabilirii unor elemente particulare.

b) fotografierea   se face în asamblu, pentru surprinderea directiei mersului   de ansamblu, şi apoi de detaliu.

Fixarea se face şi prin mulare, atunci când este necesar. Se va curăţa urma de impuritati, apa, etc. Pentru urme de adâncime lăsate în nisip se face un mulaj cu serlac sau cauciuc şi liconic, în zapada se va turna sulf topit, în alte soluri mularea se va face cu gips, colodion, ciment dentar

Cărarea de urme   este un ansamblu de urme care indica directia deplasarii, deprinderilor de mers (ex. schiopatat, târât picior), transportul de greutăţi.

Mersul invers   atentie la modul de formare a urmei. Acesta va fi diferit de cel normal. Modul de a căca şi urmele pot indica eventualele profesii. (ex. militar   pas egal, larg; balerin   unghi mare, boli fizice, psihice).

2 Elemente   linia mersului   format din dreptele ce unesc centrul urmelor de calcai drept şi cel stang ==> o linie frânta. Lungimea pasului este dată de distanta dintre doua urme consecutive.

  linia de directie a mersului

  latimea pasului

  unghiul pasului   deschiderea (in grade) intre linia de directie şi axa talpii.

URMELE DE DINTI

  create prin muscare pe obiectele primitoare

  pot aparea pe   alimente

  obiecte

  corpul victimei

Pot fi   de adâncime

  de suprafata   uneori apar excoriatii pe pielea victimei

Caracteristicile individuale ale dintilor:

  latimea variata, distantare

  plasare diferita a arcadelor

  uzuri diferite

  defecte, tratamente

Descoperirea   este simplă, fiind urme vizibile. Fixarea   foto + proces verbal (pt. suprafata) prin mulare. Fotografierea se facce perpendicular pe obiectul purtator (intâi ansamblul şi apoi detalii).
URME   FIRE DE PĂR
  desi sunt considerate usor de examinat, firele de par pun probleme complexe atunci când sunt gasite la L. F. Este necesară o studiere atenta a lor pt. a decide din ce parte a corpului uman provin, dacă nu sunt de animal, dacă provin de la persoana de sex feminin sau masculin.

Gasirea la locul faptei a unor fire de par, se poate produce în cele mai diverse moduri (ex. pe corpul victimei, pe corpul altor persoane (agresat, complici), pe obiecte, sub corpul victimei, în mâinile acesteia, pe lenjerie, pe vehicule, sub vehicule, pe iarba, pe frunze. Pot aparea ca   fire izolate sau smocuri.

Firele de par pot oferi o multime de elemente despre persoana de la care provin. Pot duce chiar la identificare, fara alte probe. (ex. cazul Mihaela Nuta   inclusiv grupa sanguina).

Studiul firului de par ofera date despre obiceiuri alimentare, igiena (tonsura, spalat, permanent, paduchi, etc. ), fumat (toxice), vârsta (culoare), sex (lungime, vopsit).

Descoperire şi fixare

  deoarece sunt mai greu de observat, mai ales pe textile   se va utiliza iluminat (si UV). Se va descrie în procesul verbal   locul şi aspectul (fixe, smocuri) se fotografiaza în detaliu. Ridicarea   cu penseta   în plicuri   în eprubete sau borcane.

Recoltarea pt. comparaţie   prin pieptanare, taiere, smulgere.

Studiul de laborator va curpinde cu necesitate stabilirea datelor privind: aspectul   rupt, taiat, smuls; provenienta – animal, om (ce parte a corpului); alte caracteristici. Distinctia intre părul de om şi animal se face în functie de grosimea peretilor.

URMELE DE SÂNGE

  sunt prezente intotdeauna la faptele de violenta, când are loc vatamarea corpului unei persoane. Ele indica pozitii, miscari, deplasare, directia unor lovituri. Cantitatea şi culoarea ne indica gravitatea vătămării, organul ori vasul lezat.

Exista cazuri ideale când urmele nu au fost indepartate prin spalarea hainelor, podelelor etc. Aspectul picaturilor ne indica unghiul de incidenta în cadere   rotunda pt. unghi drept, ori alungită pt. unghi ascutit. Cautarea şi fixarea urmelor de sânge este în unele cazuri un proces complex, adeseori autorul a avut timp să spele petele de sânge, să spele hainele etc..

Se vor utiliza inclusiv UV care da o luminiscenta distincta   chiar pt. locuri spalate.

Se cauta pe haine, incaltaminte, corp (victima, agresor, sol, obiecte s. a. m. d. ). (ex. în cazul Anda   în chiuveta, în cazul Zaher   pe peretii holului şi usa liftului). Fixare   descriere în procesul verbal   aspect, dimensiuni, pozitie.

Fotografierea de ansamblu cât şi de detaliu

Ridicarea   în functie de timpul scurs   pipetare, razuire; dilutie în functie şi de cantitate cu ser fiziologic şi apoi cu sugativa. Obiectele patate de sânge se vor ambala în cutii, evitând plierea   > "contaminarea" urmei.

Expertiza   stabilesc originea (om sau animal), eventuale boli, regiunea corpului de provenienta), testul ADN.

URMELE FIZIOLOGICE

Sunt : sperma, saliva, transpiratie, urina, fecale

1. Petele de sperma

  sunt rezultatul secretiilor glanduale sexuale

Ele se pot datora unui act sexual, perversiunilor, polutiei nocturne sau altor motive (ex. spânzurati, sufocare); sunt importante pt. ca indica grupa sanguina.

Se pot gasi pe corp, obiecte, haine, inclusiv sol. Pe haine sau textile în general, lasa un aspect gri alb   fluorescenta la UV.   crusta solzoasa .

Cercetarea   se face de preferinta la lumina zilei. Se cauta pe corpul şi hainele victimei, apoi pe obiect sau sol.

Fixarea şi ridicarea   proces verbal în care se face descrierea locului, starea (uscat, proaspat). Prin fotografiere   mai rar. Nu prea e posibil, deoarece culoarea e putin vizibila în fotografii. Ridicarea se face în functie de stare. Prin umectare cu apa distilata sau glicerin şi hirtie filtru.

!! Nu se vor razui, pentru ca se distrug spermatozoizi şi ar aparea urme false.

Examinarea   va indica grupa sanguina, boli, tipul (secretor, nesecretor), nr. persoane.

PETELE DE SALIVA

  formate din secretii ale glandelor salivare: apa, celule descuamate. Aspectul şi dimensiunile sunt influentate şi de suport, de timpul scurs pina la descoperire, mediu, temperatura. Pot aparea practic la orice infractiune, însă sunt mai greu de descoperit prin uscare. Uneori au aspectul unor pete umede aproape incolore.

Pot fi gasite pe obiecte, corpuri, alimente, pahare, tigari. Indica şi grupa sanguina, boli. La UV dau fluorescenta albastruie vie!

Fixarea   se vor indica în Procesul verbal obiectele pe care se afla petele (eventual şi urma de muscatura).

Ridicarea   cu obiectul suport sau cu hirtie filtru Se va observa sa nu vina în contat cu alte obiecte.

URMELE CREATE DE IMBRĂCĂMINTE

  pot fi   dinamice sau statice

  de adâncime sau de suprafata

Se gasesc pe sol, zapada, pereti, vehicule, pe acestea reproducându se textura, coaserea etc. In general, ele nu au prea multe elemente de identificare, cu exceptia cazului când exista defecte, detalii specifice, urme de reparaţii etc.

Descoperirea şi fixarea,

  în general sunt vizibile. în procesul verbal se va mentiona dimensiunea, aspectul. Pt. urmele de adâncime se vor face mulaje.

în faza dinamica se vor face fotografii realizate la lumina naturala sau obisnuita. în laborator se vor examina fotografii detaliate caracteristice

URMELE SUB FORMA DE OBIECTE SAU RESTURI DE OBIECTE

Pot fi gasite la locul faptei şi reprezintă obiecte ce au fost folosite de infractori la savirsirea infractiunii sau au fost abandonate pe traseu, au rezultat din accident ( ex. obiecte de imbracaminte, pantofi uzati inlocuiti cu unii mai noi, haine grele, instrumente, rupturi din haine pe garduri, părţi din caroserii vehicule, arme abandonate, părţi de aeronave, bagaje,etc.

  permit stabilirea sferei persoanelor. Sunt urme olfactive ce pot fi valorificate cu câinii.

Descoperire şi fixare   relativ simpla. Aceste urme sunt intotdeauna vizibile. Uneori apar ca fire şi fibre textile, petece, resturi materiale, ambalaje (ex. Muzeul Brukental   sticla whiski, ambalaj celofan, tigari   Cazul Zaher

Se noteaza în procesul verbal locul, descrierea, fixare cu foto şi video. Iluminat suplimentar   2 surse de intensitate diferita   pt. contururi şi detalii.

Ridicarea   cu penseta sau mânusa   Ambalare în functie de dimensiunile obiectului sau restului.

Se vor verifica existenta urmelor papilare pe ele.

în laborator   se poate stabili provenienta, fabricatia, uzura, eventual meseria persoanei care le a folosit.

URMELE DE PRAF şi NOROI

Pot fi gasite pe haine, incaltaminte, sol, pereti, mobila, garduri s. a.

Ofera indicatii cu privire la deplasarea persoanelor   la diferite medii în care   a stat ascuns, a trecut sau lucreaza subiectul.

Urmele se cauta pe haine, în tivuri, cusaturi, la borul palariei, la mansete etc.

CAPITOLUL V

Balistica judiciară

Acest domeniu aparent atât de spectaculos al crecetării cdriminalistice a apărut şi s-a dezvoltat plecând de la bazele şi datele ştiinţifice oferite de balistica propiiu-zisă ca ştiinţă care satudiază fenomenele legate de tragerea cu armele de foc.

Necesitătile cercetării judiciare a unor evenimente în care au fost utilizate şi arme de foc- omorurri , sunicideri, jafuri, -au dus la aparţia balisticii judiciare.

Balistica judiciara este o ramura a tehnicii criminalistice, care elaboreaza metodele şi mijloacele tehnico stiintifice de studiere a armelor de foc portative, a munitiilor acestora şi a urmelor impuscaturii, în vederea identificarii armei cu care s-a tras şi ulterior a autorului infractiunii.

In prezent, gradul de complexitate al infractiunilor comise cu arme de foc, variaza de la vatamari corporale sau ucideri din culpa, în cadrul unor accidente de vimatoare, pina la infractiuni de omor comise de persoane care prezinta un grad sporit de pericol social.

Existenta unor grupari de tip mafiot, care îşi disputa suprematia asupra unor zone sau domenii din ceea ce denumim “economie subterana”si internationalizarea legaturilor acestor grupari, au generat în numeroase cazuri, reglari de conturi în vederea inlaturarii “concurentei”.

Atentatele cu bomba şi atacurile armate, intervenite intre grupurile rivale, au indignat şi ingrozit opinia publica, facind sa scada increderea în organismele abilitate de lege cu prevenirea şi combaterea acestor infractiuni.

Activitatile predilecte ale retelelor criminalitatii organizate constau in: traficul de arme; munitii; substante radioactive; explozivi; valuta falsa; droguri; prostitutie; reciclarea fondurilor ilicite e. t. c.

Până după anul 1989, regimul exercita un control sever al armelor şi munitiilor. Transformarile survenite după acest an, convulsiile sociale inerente, au făcut posibil ca un numar mare de arme de provenienta straina sa fie introduse ilicit în tara. La acestea se adauga sustragerile de armament şi munitii, comise pe teritoriul Romaniei.

În acestre condiţii apare ca foarte dificila mîşi unea organelor de urmarire şi impun o investigare minutioasa, riguros ştiinţifică a acestor cauze, în vederea identificari personelor vinovate şi a tragerii lor la raspundere penala. Dezvoltarea industriei de armament, a făcut posibila aparitia, pe linga armamentul clasic şi a armamentului cu destinatii speciale. Acest tip de armament este utilizat de fortele de mentinere a ordinii publice, de unitatile antiteroriste dar în egala masura şi de organizatii mafiote, grupari teroriste sau alte categorii de infractori. Aceste imprejurari impun o noua evaluare a balisticii judiciare, prin prisma realizarii unor cercetari şi experimente, care sa puna la dispozitia specialistilor, un vast bagaj de cunostinte, vizind caracteristicile tehnice, urmele, metode şi mijloace eficiente de identificare a armamentului incadrat în aceasta categorie. Balistica judiciara, în prezent, are un obiect propriu de cercetare, principii şi legitati proprii, legAturi cu alte stiinte teoretice şi practice şi metode proprii de cercetare stiintifica. Aceasta ramura a tehnicii criminalistice nu se identifica cu balistica generala, prima are aplicabilitate în cauzele privind infractiuni comise cu arme de foc, iar cea de-a doua prezinta interes din punct de vedere militar. Balistica generala are doua ramuri:balistica interioara şi balistica exterioara.

Balistica interioara studiaza toate fenomenele şi procesele care au loc pe timpul tragerii. Tragerea este un proces termodinamic şi gazodinamic complex şi rapid, aproape instantaneu. Sursa de energie utilizata şi nt combustibilii chimici, sub forma de pulberi balistice, caracterizati de o mare cantitate de energie chimica_. Balistica exterioara este o ramura a mecanicii, care studiaza legile miscarii unui corp greu, aruncat sub un anumit unghi faţa de orizont.

In prezent balistica interioara şi balistica exterioara sunt doua stiinte tehnice de sine statatoare şi bine definite. Ele studiaza fenomene de naturii diferite şi dispun de legi şi mijloace propriide investigare teoretica şi experimentala. S-au realizat şi studii de balistica a tintei, care abordeaza din punct de vedere militar fenomenele care se produc în momentul atingerii acesteia de către proiectil.

Istoria balisticii judiciare, este strins legata de perfectionarea şi dezvoltarea tehnicii, privind constructia armelor de foc, de raspândirea lor pe toate continentele lumii şi de utilizarea acestora în comiterea unor infractiuni. Din punct de vedere etimologic, radacinile cuvintului”balistica”se regasesc în termenul latin “balista” şi în grecescul “ballo”, care inseamna “a arunca”. ³⁹ Termenul prvine din antichitate şi evidentia un atac cu ajutorul catapultelor, care , printr-un sistem mecanic , aruncau sub un unghi de 45⁰ bolovani sau alt gen de proiectile asupra cetatilor asaltate.

Aparitia armamentului portativ şi utilizarea acestuia în comiterea unor infractiuni, a impus cu necesitate, orientarea eforturilor spre descoperirea unor metode de identificare a armelor folosite, metode care s-au dezvoltat dea lungul timpului.

In anul l835 Henry Goddard a identificat autorul unei infractiuni de omor, comisa cu arma de foc după o urnma descoperita pe proiectilul în litigiu, urma care-;ui avea corespondenta în tiparul pentru gloan’te descoperit la domiciliul persoanei banuite.

Henry Goddard nu a aprofundat cercetarile şi nu s-a gandit sa elaboreze o metoda de investigare ştiinţifică în acest domeniu. ⁴⁰

Alexandre Lacassagne profesor de medicina legala la Lyon, a desoperit pentru prima data importanta striaţiilor lasate de ghinturile tevii pe proiectil în procesul identificarii armei de foc, în anul l889.

La Berlin chimistul Paul Ieserich a efectuat în l888 o tragere experimentala cu o armă în litigiu, obtinind un proiectil model de comparaţie şi a efectuat o examinare comparativă a proiectilului în litigiu cu cel tras experimental, la microscop, constatand ca striaţiile celor doua proiectile sunt identice.

In l905 Richard Kokel, sefului Institutului Medico Legal din Leipzig a evidentiat profilul urmelor lasate de ghinturi, prin rularea proiectilelor pe placute de ceara şi oxid de zinc, după care a examinat comparativ negativele proiectilelor în litigium, cu negativul proiectilelor model de comparaţie .

Pornind mai departe pe firul istoriei, o alta descoperire importanta a fost realizata în l9l3 de profesorul Baltazard din Paris, care a demonstrat posibilitatea identificarii unei arme de foc , după urmele lasate pe tubul cartus şi pe capsa acestuia.

Un nume de referinta în istoria balisticii judiciare este cel al expertului american Charles E. Waite. Acesta în perioada l9l9-l923 a realizat prima colectie de armament continand peste l5oo de modele de arme, menită a fi utilizată în procesul identificarii de grup.

Charles E. Waite a fost ajutat de fizicianul John Fisher şi de chimistul Phillipp O. Gravelle specialist în microsopie şi fotografie. În urma demersurilor stiintifice desfasurate de cei trei , în l925, Phillipp O. Gravelle a pus la punct microscopul comparator , instrument care a permis examinarea comparativă şi multana a doua proiectile (litigiu şi mode de comparaţie ).

Cercetarile lui Charles E. Waite au fost continuate de Calvin Goddard (l89l-l955) care în Statele Unite ale Americii a pus bazele balisticii judiciare ca ramura distincta a stiintei criminalisticii.

In Europa, un mare aport în dezvoltarea balisticii judiciare l-a avut, pe lângă multi altii, Otto Mezger, directorul Biroului de Cercetare Chimica a orasului Stuttgart. Acesta imspreuna cu Robert Bosch au realizat un sistem eficient de examinare a proiectilelor, au descoperit cele mai bune metode de recuperare a gloantelor, efectuand trageri în cutii cu vata , în ceara, lemn de esenta moale, tuburi cu apa, carti groase, etc. De asemenea au dezvoltat sistemul de ilustrare fotografica a urmelor comparate.

Primul razboi mondial a schimbat în Europa situatia infractionalitatii. De remarcat ca în aceasta perioada a cerscut productia în masa a armamentului şi pe cale de consecinta şi numarul de infractiuni comise cu arme de foc. în acest context a crescut şi numarul specialistilor interesati de descoperirea unor metode eficiente de identificare a armelor de foc utilizate la comiterea unor infractiuni.

În Luxemburg Pierre Mediger a reluat în anul l9l9 urmele lasate pe tubul cartus şi pe capsa de către mecanismul de percutie şi cel de extractie.

în Belgia , dr. G. D. Rochetar a preluat conducerea scolii de criminologie şi politie ştiinţifică şi impreuna cu lt. col. Mage, profesor la scoala de razboi au efectuat cercetari în domeniul balisticii judiciare. In Olanda, Hulst , criminalist şi chimist, impreuna cu Von Leden Hulseboschi au făcut o serie de experimente şi comunicari stiintifice în domeniu. In Grecia, Georgiades, în Rusia , Matvojev şi Sususkin au editat mai multe lucrari stiintifice în domeniul balisticii judiciare. In Suedia, Hary Soderman care lucra la Lyon în calitate de asistent al lui Locard şi -a scris lucrarea de doctorat în domeniul balisticii judiciare. Deja în l93o infractiunile comise cu arme de foc erau investigate pe criterii stiintifice, iar în Europa se utilizau în perioada respectiva mai multe microscoape de comparare, decat în Statele Unite ale Americii unde a fost descoperit acest aparat.

Cristalizarea şi modernizarea balisticii judiciare a continuat cu mult succes, iar procesul continua la inaltimea sarcinilor impuse de dezvoltarea productiei de armament modern, a mijloacelor şi metodelor moderne de descoperire a infracţiunilor comise cu arme de foc. Ceea ce a stat la baza acestei ramuri a stiintei criminalisticii a fost experimentul stiintific privit la modul general şi experimentul judiciar raportat la fiecare cauza instrumentata. S-a creat în timp un sistem apreciativ pentru urmele lasate de armele de foc pe elementele de munitie, urmele impuscaturii şi valoarea acestora în identificarea amei cu care s-a tras şi a autorului infractiunii. Coroborate cu experienta acumulata de specialisti , precum şi utilizarea principiilor şi a legitatilor puse la dispozitie de stiintele exacte aceste evooluţii au făcut posibil ca balistica judiciara sa devina o ramura distincta a tehnicii criminalistice.

Armele de foc sunt dispozitive formate dintr-un ansamblu de mecanisme, piese şi accesorii. Ele functionează prin aruncarea proiectilelor, substanţelor toxice luminoase, etc,cu ajutorul fortei de expansiune a gazelor, rezultate din arderea pulberii explozive⁴¹. Acest tip de arme sunt utilizate in principal pentru atac sau apărare, dar si in cadrul unor activităti sportive si de divertisment.

Regimul armelor de foc si al munitiilor este reglementat in România prin Legea nr.l7/l996. În articolul 3 alineatul l al legii se stipulează: “prin arme de foc se inteleg acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori imprsstierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. Principiul de functionare are la bazs forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei incsrcsturi.

Armele de foc au de regulă in compunerea lor, următoarele mecanisme, piese si accesorii:

- teava si anexele ei;

- mecanismul de tragere, constând din: inchizstor, mecanismul de

percutie, mecanismul de extractie si mecanismul de alimentare;

- patul sau crosa armei;

- accesorii.

CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC
Prin arme de foc, în sensul prevederilor Legii 17/1996 se întelege acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau a mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori împrăştierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare.

Principiul de functionare se întemeiază pe forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei încărcături.

În Legea 17/1996 art.3 al.2 se face o clasificare a armelor de foc după destinatia acestora.

. După destinatie

Conform legii armele de foc sunt:

a) Armele militare, confectionate pentru dotarea fortelor armate, folosite în actiuni de neutralizare sau nimicire a personalului si tehnicii de luptă ale inamicului.

Precum si orice alte instrumente, piese sau dispozitive destinate a imobiliza, răni, a ucide ori a distruge, dacă prezintă caracteristicile unei arme militare.

b) Armele de tir, cu glont sau cu alice, special fabricate sau confectionate pentru practicarea tirului sportiv, omologate sau recunoscute ca atare de Federatia Română de Tir.

c) Armele de vânătoare, cu glont, cu alice sau mixte destinate practicării vânătorii.

d) Armele confectionate special pentru a împrăştia gaze nocive, iritante sau de neutralizare.

e) Arme ascunse astfel fabricate sau confectionate încât existenta lor să nu fie vizibilă sau bsnuită.

f) Armele de panoplie, fscute inofensive, dacs,prin valoarea lor istorics, stiintifics sau care constituie daruri ori recompense sau amintiri, sunt destinate a fi psstrate în institutii de culturs si arts, asociatii cultural-artistice si sportive sau în panopli personale.

În aceasts categorie se includ si acele arme de foc, în stare de functionare, care constituie raritsti sau prezints, valoare pentru institutiile de specialitate.

g) Armele de recuzits, fscute inofensive, destinate a fi folosite în activitatea artistics sau de productie cinematografics.

Sunt considerate arme de foc si ansamblurile, subansamblurile si dispozitivele care se pot constitui si pot functiona ca arme de foc.

În art.4 al legii 17/1996 este statuat ce întelegem prin munitii, respectiv: cartusele, proiectilele si încsrcsturile de orice fel, care pot fi întrebuintate la armele prevszute în art.3.

. Dupa constructia canalului tevii

Raportat la acest criteriu de clasificare armele sunt:

-arme cu teavs liss, care au peretii interiori ai tevii netezi, cum sunt: arme de vânstoare cu alice, arme de tir redus, pitoalele lansatoare de rachete, arme militare de asalt cu teavs liss;

-arme cu teavs ghintuits sunt atât armele destinate vânstorii care au teavs ghintuits, dar in special arme militare:pustile, pustile mitraliers, pistoalele mitraliers, pistoalele, revolverele, etc.;

-arme cu tevi combinate, având una sau dous tevi lise si una ghintuits.
. Dupa lungimea tevii

Conform acestui criteriu armele se clasifics in:

- arme cu teavs lungs 50-80 cm (pustile, carabinele, pustile mitraliers, armele de vânstoare, armele de tir cu glont);

- arme cu teavs mijlocie 20-50 cm (pistoalele mitraliers);

- arme cu teavs scurts 3-20 cm (pistoale, revolvere).
. Dupa modul de functionare al armelor

Regimul de functionare al armelor de foc difers de la un model de arms la altul. Unele tipuri de arms functioneazs în regim automat, altele semiautomat, înss exists si arme care functioneazs în regim foc, loviturs cu loviturs.

Principiile de functionare difers, de asemenea, de la caz la caz. Anumite tipuri de arme utilizeazs forta gazelor rezultate în urma împuscsturii, pentru re armare, altele utilizeazs energia de recul, iar cele mai simple functioneazs pur si simplu mecanic.

Pentru a ilustra modul de functionare al armelor de foc vom prezenta câteva tipuri si principiile care stau la baza functionsrii lor.

- arme simple -arme de vânstoare cu tevi lise sau combinate, arme de tir cu un singur cartus, anumite tipuri de revolvere;
URMELE FORMATE PRIN ÎMPUŞCARE
. URMELE PRINCIPALE

. URMELE CREATE DE INTERIORUL ŢEVII ARMEI

DE PROIECTIL

Ca urmare a actiunii mecanismului de dare a focului, se produce impuscstura. Initial se aprinde incsrcstura capsei care are o sensibilitate deosebits la actiuni mecanice si care aprinde pulberea de azvârlire. Urmare a acestui proces, se degajs o mare cantitate de gaze, presiunea gazelor face posibils expulzarea proiectilului pe canalul tevii spre exterior.

La trecerea glontului prin canalul tevii, suprafata acestuia va intâlni opozitia reliefului format de ghinturi. Proiectilele au diametrul mai mare decât interiorul tevii armei, inss, csmasa proiectilelor fiind confectionats din cupru sau alams se taie in ghinturi, umplând profilul canalului tevii.

Glontul intrând in ghinturi, alsturat miscsrii de inaintare i se va imprima si o miscare spirals. Miscarea de rotatie a rotatiei a glontului este foarte mics in canalul tevii, ea crescând dups iesirea din teavs.

În primul rând pe glont se vor imprima ghinturile, sub forma unor striaţii vizibile cu ochiul liber. Apoi, suprafata glontului va prezenta o serie de dâre, zgârieturi foarte fine, uneori vizibile cu ochiul liber, alteori numai la microscop.

Deoarece numsrul, directia, inclinatia si lstimea ghinturilor difers de la un model de arms la altul, urmele de pe proiectil, asociate cu date referitoare la calibrul, forma si materialul glontului, se pot face aprecieri cu privire la modelul de arms cu care s-a tras tras glontul respectiv  .

Urma creats de ghinturi pe glont, nu este niciodats dreapts in raport cu axa glontului, ci intotdeauna inclinats, ori spre dreapta ori spre stânga, reprezentând unghiul de rotire al ghinturilor.

Lstimea ghintului poate apsrea pe glont asa cum este ea in realitate, dar numai in situatiile in care cu arma in cauzs s-au tras putine focuri. Prin trageri repetate spatiul dintre ghinturi se msreste datorits procesului de frecare la temperaturi inalte intre gloante si canalul tevii  .

}evile armelor de foc sufers un continuu proces de modificare datorats intrebuintsrii, implicit urmele create de gloantele trase, vor avea o alts configuratie.

Asupra macro si microreliefului canalului tevii, actioneazs presiunea si temperatura foarte mare create in momentul impuscsrii  . Presiunea in canalul tevii atinge valori intre 1000 kg/cm² si 3600 kg/cm², iar temperatura variazs intre 2000°C si 3000°C. În general, canalul tevii suports aceste presiuni si temperaturi inalte, dar datorits intrebuintsrii repetate relieful canalului tevii sufers modificsri.

În al doilea rând, suprafata canalului tevii, suportând trecerea repetats a gloantelor, este erodats. Apoi, intervine metalizarea canalului tevii, adics depunerea de particule metalice pulverilente, care datorits temperaturii ridicate se sudeazs de canalul tevii.

Proasta intretinere a armei, duce in mod inevitabil la ruginire. Rugina din canalul armei fiind indepsrtats prin trageri, va rsmâne un spatiu inexistent pâns acum si care este urmare a actiunii corozive a ruginii  .

Asperitstile canalului tevii sun forma unor zgârieturi pe suprafata glontului, pot fi sterse prin insssi actiunea ghinturilor, sau de o alts asperitate mai mare.

Zgârieturile de pe glont pot avea pozitii foarte variate in raport cu axul longitudinal al glontului: spre stânga, paralel cu axul, inceput paralel cu urma glontului, spre dreapta ari paralele cu urmele create de ghinturi pe glonte  .

Un glont cu diametrul mai mic decât diametrul canalului tevii va avea mai putine zgârieturi pe suprafata sa, iar sensul si unghiul de rotatie precum si lstimea urmelor create de ghinturi, nu vor fi reale  . Urma cea mai pregnants ce va exista pe un asemenea proiectil, este cea de lovire si depunere a sa, datorits jocului si impactului pe teavs.
URMELE CREATE PE TUBUL

CARTUS

Arstam la inceputul acestui capitol, cs impuscstura se produce ca urmare a actiunii mecanismului percutor asupra capsei si producând aprinderea incsrcsturii de pulbere. Privind inss inainte de realizarea percutiei si anume, in momentul incsrcsrii, apoi a percutsrii capsei iar dups producerea impuscsturii evacuarea tubului tras, vom constata formarea urmstoarelor urme, de aceasts dats nu pe glont, ci pe tubul cartusului:

- urma extractorului pe rebordul razelor tubului cartus, care se formeazs in momentul introducerii cartusului in camera de explozie si in momentul extragerii cartusului, din camera de explozie dups producerea impuscsturii;

- urma cuiului percutor pe suprafata capsei, care se formeazs in momentul in care acesta loveste capsa, care, la rândul ssu, este impinss inapoi de reculul armei;

- urma inchizstorului pe suprafata rozetei tubului cartus, se formeazs in momentul impuscsturii când tubul cartusului, impins de gaze, este presat pe suprafata inchizstorului;

- urma extractorului, in faza a doua, când prinde tubul de marginea rozetei si il trage inapoi;

- urma ejectorului (de obicei la marginea rozetei), formats prin blocarea tubului, dându-i pozitia de evacuare din arms;

- urmele lssate de peretii camerei de explozie pe corpul tubului cartus, având forma unei nervuri longitudinale.

Dups aceasts prezentare se poate face o clasificare a urmelor exacte pe tubul cartusului  .

A. Urmele formate in timpul incsrcsrii armei (la trecerea cartusului din incsrcstor in camera de explozie).

B. Urmele formate in timpul producerii impuscsturii (urma cuiului percutor, urmele peretelui inchizstorului si urmele create de peretii camerei de explozie).

C. Urmele formate in timpul extragerii tubului cartus tras (urmele extractorului, ale ejectorului si ale ferestrei de evacuare).

Trebuie avut in vedere faptul cs nu toate piesele enumerate mai sus exists la orice tip de arms  . Bunsoars, armele de vânstoare, pliante nu au inchizstor, tubul sprijinindu-se pe un disc. La revolverele Hagan tubul este sustinut de un sabot; o serie de arme nu au ejector; unele revolvere americane vechi nu au cui percutor, cocosul lovind direct capsa.

Urmele particulare care se creazs pe tubul cartuselor de vânstoare nu prezints nici o importants pentru activitatea de identificare. Aceasta fiindcs, tuburile cartuselor de vânstoare se refolosesc si in consecints prezints importants doar capsa (care se inlocuieste).
URMELE CREATE DE PROIECTILE PE CORPUL

VICTIMEI si ALTE TINTE

Datorita presiunii mari in camera cartusului, respectiv capul tubului, proiectilul nu gsseste alts iesire decât spre teavs, unde datorits actiunii ghinturilor si vitezei mari de deplasare, se imprims o miscare spirals.

Zborul glontelui pe traectorie, dups iesirea din teavs se poate solda cu: pstrundere; strspungerea; sau ricosarea, datorita densitstii obiectului si unghiului mic de incidents.

Trecerea proiectilului prin diverse obiecte precum si infundarea sau ricosarea au ca urmare crearea a o serie de urme.

Corpul uman constituie un obstacol in calea proiectilului fiind alcstuit din tesuturi de consistents si duritate diferita  .

}esutul osos se deosebeste de celelalte tesuturi, in ce priveste consistenta si rezistenta sa, orificiile create in tesutul osos vor fi din punct de vedere al diametrului, mai apropieate de msrimea reals a proiectilului.

În cazul tesuturilor moi sau al organelor cavitare orificiile pot avea diametrul mai mare sau in situatia in care tesutul se contracts mai mic decât cel al proiectilelor.

Diametrul si forma orificiilor sunt conditionate de valoarea energiei cinetice a proiectilului in momentul lovirii. Cu cât energia cinetics este mai mare, cu atât proiectilul va forma un orificiu cu diametrul apropiat de diametrul ssu, când energia cinetics scade, orificiul va fi mai mare si de forma neregulats, proiectilul creând rupturi mari ale tesuturilor ca care vine in contact.

ilustrare- schema-- tame ...

În orice obiect pe care-l traverseazs implicit si in corpul omului, glontul creazs trei feluri de urme:

-orificiul de intrare;

- orificiul de iesire;

- canalul cuprins intre cele dous orificii.

În corpul omului, orificiul de intrare poate avea forme variate determinate de o serie de factori: unghiul de lovire; viteza glontului; felul tesutului lovit; distanta de la care s-a tras.

În cazul unor perforsri perpendiculare orificiul de intrare este rotund, in cazul unei perforsri oblice forma orificiului de intrare va fi ovals. În situatia tragerilor efectuate de la distante mici ori cu teava lipits de tesut orificiul de intrare va avea o forms neregulats datorits si actiunii gazelor (fonds, stelat).

Orificiul rotund ia o forms ovals ulterior, datorits contractiei musculare sau a contractsrii inegale a tesuturilor.

În general orificiul de intrare are o forms mai regulats si este mai mic, mai aproape de diametrul real al proiectilului. Pielea sau tesutul muscular intinse de glont in momentul impactului se retracta, ceea ce face ca orificiul ss fie mai mic decât diametrul glontului  .

Astfel un proiectil cal. 7,65 mm, va crea un orificiu de intrare ce variazs in jur de 5-6 mm  .

În cazul orificiilor create la nivelul craniului, dimensiunea orificiului de intrare este aproape egals cu diametrul glontului si poate fi cu ceva mai mare  .

Dacs glontul nu pstrunde perpendicular pe suprafata pielii, ci intr-un unghi ascutit, atunci orificiul de intrare va avea o forms ovals, iar dimensiunile orificiului vor fi determinate de directia fibrelor cutanate  .

Orificiile create de glont in cutele pielii apar mai mici, dar odats cu desfacerea cutelor se vor marii  .

În cazul tragerilor de la mics distants (sub 10 cm) orificiul de intrare este mai mare decât diametrul glontului, datorits cumulsrii tuturor factorilor tragerii (flacsrs, presiunea gazelor, vitezs mare, etc.). Cu mult mai mare decât diametrul glontului va fi si orificiul de intrare format in cazul unui unghi de incidents foarte mic (sub 10°).

Când vârful proiectilului este rotunjit sau tesit, marginile orificiului de intrare vor fi neregulate din cauza contuziei si ruperii tesutului.

Gloantele cu vârf ascutit vor forma orificii de intrare cu marginile netede.

Caracteristica fundamentals a orificiului de intrare este lipsa de tesut  , ceea ce il deosebeste de toate celelalte plsgi impunse, dar si de orificiul de iesire  .

Uneori, in jurul orificiului de intrare, vom intâlni fisuri radiale si o serie de alte urme, datorate factorilor suplimentari ai impuscsturii  .

Când tragerea s-a efectuat cu o arms de vânstoare, folosind ca proiectile alice, vom deosebi dups cum s-a tras de la distants mics de la distants mare. O tragere sub 50 cm va produce un orificiu de intrare unic, de forma unui crater neregulat, prezentând o pierdere mare de substants. Când tragerea s-a fscut peste aceasts limits, vom deosebii urmstoarele feluri de orificii de intrare: intre 0,50 si 2,50 m vor exista câteva orificii de intrare (dous pâns la patru) formate de grupuri de alice si mai multe orificii mici create de fiecare alics in parte. Peste aceste limite fiecare alics va crea un orificiu de intrare.

Urmele proiectilelor create in alte materiale decât corpul victimei vor avea forme variate, in functie de energia cinetics a proiectilului in materialul perforsrii si de rezistenta materialului.

În sticls orificiul de intrare a glontului are forma unui con, cu baza in directia tragerii, deoarece proiectilul impinge inainte psrti din materialul prin care trece  .

Dacs tsblia din sticls este perforats perpendicular orificiul de intrare ca avea forms rotunds, iar fisurile concentrice si radiale se vor intinde uniform in toate directiile  .

Când perforarea se produce sub un unghi mai mic de 90°, orificiul de intrare are forms ovals, iar crspsturile sticlei sunt mai numeroase in sensul directiei glontului  .

Caracteristicile orificiului de intrare intr-o tsblie de sticls difers in functie de distanta de tragere, implicit de energia cinetics a proiectilului si de unghiul de incidents. De pilds, dacs s-a tras de la distants mics si sub unghiul de 90°, orificiul de intrare va avea o forms rotunds cu diametrul foarte apropiat de cel al glontului (crspsturile radiale putând chiar ss lipseascs). Aceasta presupune o energie cinetics mare si o vitezs apropiats de viteza initials la gura tevii.

La o tragere efectuats de la mare distants, geamul nu mai prezints orificiu de intrare, intrucât energia cinetics si viteza proiectilului scade astfel incât contactul cu sticla se aseamsns cu spargerea realizats de o piatrs.

Orificiul de intrare in sticlă diferă si in functie de forma vârfului glontului. Astfel, un glonte cu vârful ascutit (in conditiile in care unghiul de incidenţă) este de 90°, energia cinetics si viteza mare) perforând o tsblie de sticls s-ar putea să nu producă fisuri radiale. Orificiul creat va fi rotund si foarte apropiat de diametrul glontului. Acest fenomen se explică prin aceea că glontul, in acest caz, va actiona asemeni unui burghiu.

Proiectilele cu vârful tesit (in aceleasi conditii de tragere), vor crea orificii rotunde si apropiate de dimensiunile lor. Spre deosebire de proiectilele ascutite la vârf vor creea intotdeauna fisuri radiale.

Orificiile de intrare in tăbliile metalice vor avea un diametru aproape identic cu proiectilele care le-au creat  .

În scândură uscată, orificiul de intrare este mai mare decât diametrul glontului, deoarece acesta va antrena in miscare particule din lemn. Spre deosebire de lemnul uscat, lemnul verde sau umed va prezenta un orificiu de intrare mai mic decât diametrul glontului, datorits elasticitstii fibrelor. Aceasts caracteristics o intâlnim si la materialele elastice de genul pielii neprelucrate si cauciucului. În cauciuc este chiar foarte greu de gssit acest orificiu  .

Pielea tsbscits si tessturile dese vor prezenta un orificiu de intrare apropiat ca diametrul de msrimea glontului.

Orificiul de iesire il intâlnim numai atunci când proiectilul nu si-a pierdut energia cinetics, putând strspunge obiectul in care a pstruns.

Când tragerea este efectuats de la mare distants sau când proiectilul a strspuns mai multe obiecte pe traiectorie isi pierde energia cinetics imprejurare in care va crea un orificiu de intrare si un canal la capstul csreia se va opri  .

În capul uman -spre deosebire de orificiul de intrare- orificiul de iesire nu va mai prezenta “minus tesut”, respectiv pierdere de substants, datorits faptului cs acum, glontele “desface” tesutul.

În marea majoritate a cazurilor si mai ales când este vorba de arme cu teavs scurts, gloantele trecând prin corp pierde o parte atât de insemnats din energia sa, incât iesind corp actioneazs asupra pielii ca o pans, despicând-o. De aceea, orificiul de iesire prezints forme neregulate: fants, conic, stelat, rupturs. Marginile sale se apropie fsrs pierderi de substants, punând in evidents forma orificiului  .

Este posibil ca la trecerea sa prin corp, glontele ss sufere deformsri sau fragmentsri. În aceste cazuri, tesuturile si pielea se rup in alt mod decât in cazul unui proiectil intact. De pilds un proiectil deformat sau turtit va crea un orificiu de iesire rupt, neregulat, cu marginile rssfrânte.

În cazul in care proiectilul se fragmenteazs, poate exista un singur orificiu de intrare si mai multe orificii de iesire pot ss apars si in situatia in care proiectilul desprinde si antreneazs pe traiectul sau fragmente osoase.

Se poate intâmpla ca glontele ss se rostogoleascs in urma unei ricossri interne, când orificiul de iesire va avea forms de fants ingusts, lungs de 1-2 cm, datorits faptului cs glontul nu strspunge ci loveste cu partea laterals.

Când proiectilul si-a pierdut energia cinetics vom intâlni fie o despicare incomplets a pielii, fie o infundare spre exterior a pielii, in dreptul csrora pot ss apars fisuri care prin deshidratare au forms si aspectul unor zgârieturi.

Dacs forta vie a glontului este mare (distanta de trgere fiind relativ mics), la trecerea prin organele cavitare pline cu substante lichide sau vâscoase datorits actiunii hidrodinamice a proiectilului se pot produce rupturi foarte mari.

Actiunea hidrodinamics a proiectilului se manifests de obicei in situatiile in care sunt utilizate arme de calibru mare si care folosesc munitie cu o incsrcsturs de pulbere considerabils (pusti, pistoale mitraliers). Foarte rar se intâmpls acest fenomen in cazul armelor de calibru mic, in aceste cazuri numai in imprejurarea in care glontele se rostogoleste in momentul impactului.

Proiectilul pstruns in stomac sau in inims aflats in stare de diastols, precum si in alte organe consistente in aps (ficat, vezics) va produce dilacerarea acestora. Actiunea hidrodinamics a proiectilului se manifests si la trecerea prin substanta cerebrals  .

În toate aceste cazuri orificiul de iesire va fi foarte mare, uneori poate ss lipseascs datorits exploziei organului.

La trecerea printr-o tsblie de sticls, glontele va crea un orificiu de iesire mai mare decât cel de intrare, datorits faptului cs impinge inainte aschii din material sticlos  . Baza conului rezultat prin perforarea sticlei este orificiul de iesire. Aceste caracteristici le va avea si orificiul de iesire intr-un os cranian.

În materialul lemnos, orificiul de iesire are aceleasi caracteristici ca si in cazul orificiului de intrare, in sensul ca un material lemnos uscat, va prezenta un orificiu de iesire mai mare decât diametrul glontului, iar un material lemnos verde (umed) va prezenta un orificiu de iesire cu un diametru mai mic decât acela al glontului.

În scândurs subtire si placs, orificiul de iesire prezints aschieri iar in tabla de metal, marginile orificiului de iesire sunt rssfrânte in sensul deplassrii proiectilului.

O alts categorie de urme principale pe care le pot crea proiectilele sunt urme de ricoseu.

Ricoseul este o respingere a proiectilului de suprafata unui obiect, datorits unghiului mic de incidents  .

Urma de ricoseu are forma unui ssntulet care prezints o intorssturs finals spre dreapta sau stânga, in functie de miscarea giroscopics a glontului. Uneori, intorsstura finals este foarte pronuntats si diferits de sensul de rotatie al glontului, datorits unui contact al acestuia cu un material mai dens, la iesirea decât la intrarea in ricoseu (de exemplu un nit).

De multe ori s-a intâmplat ca, glontele ss pstrunds in psmânt pâns la o oarecare adâncime, ca apoi ss revins la suprafats si ss capete o traiectorie -din punct de vedere al unghiului- identics cu cea de intrare in ricoseu.

Între orificiul de intrare si del de iesire sau intre orificiul de intrare si punctul de infundare, glontele creazs un canal a csrui forms si caracteristici variazs de la material la material.

În corpul uman, canalul poate fi: direct sau deviat. Vom intâlni un canal direct când el este prelungirea directs a traiectoriei glontului imprimats de arms; iar deviat când din diferite motive (proiectilul loveste usor) traectul se modifics si implicit si sensul canalului  .

Lstimea canalului este, de obicei, mai mare decât diametrul glontului.

În tesutul osos, forma canalului difers in functie de distanta de tragere, structura osului si energia cinetics a proiectilului  .

Glontele poate produce fracturi orificiale, cominutive, eschiloase sau simple fisuri.

În oasele late (craniu, omoplat) când proiectilul pstrunde perpendicular, va crea un canal in forms de trunghi de con cu baza mare in directia de tragere. Când pstrunde sub un unghi ascutit va forma un canal neregulat -indreptat initial pe traiectoria proiectilului, apoi in trunchi de con, cu baza spre orificiul de iesire.

O forms specials de canal este “canalul tangential” creat de proiectil atunci când pstrunde intr-o parte rotunjits a corpului, ca de pilds in coapss, omsr, cutie craniana, sub un unghi ascutit si iese aproape de locul de intrare  .

Adeseori aceste rsni sunt numsr subcutanate, mai rar ele ating muschii si organele interne situate aproape de suprafats.

Dacs proiectilul alunecs prin piele de-a lungul ci, o rupe si se vor forma plsgi lungi rupte.

Spre deosebire de canalele tangentiale exists si canale in seton, acestea se formeazs numai atunci când energia cinetics a proiectilului este foarte mics, acesta modificându-si traiectoria (neputând pstrunde in os) si alunecând pe sub piele. Canalul va corespunde cu relieful portiunii peste care trece  .

Proiectilul, intrând sub pielea care acopers cutia cranians si realizând forta necesars strspunderii osului, isi modifics traiectoria, pornind pe un canal subcutanat, pâns când datorits formei calotei craniene si a inertiei va iesi afars.

Asemenea canale se pot forma si atunci când glontele intâlneste un muschi care contractându-se ii modifics traiectoria initials sau il expulzeazs afars.

În sticls, canalul creat de proiectil, va avea forma unui trunchi de con cu baza mare in directia tragerii, ca de altfel si canalul din oasele plate.

Lemnul (atât umed cât si uscat) precum si tabla metalics, vor prezenta canale cu lstimi aproximativ egale pe tot parcursul (cu foarte mici denivelsri, in cazul materialului lemnos, datorate nervurilor).

În consecints evidentiem cs, in categoria urmelor principale intrs: urmele formate de arma de foc pe elementele cartusului; urmele create de proiectil in zborul ssu pe traiectorie (orificiul de intrare, orificiul de iesire, canal, urmele de recoseu).

URMELE SECUNDARE

În momentul producerii impuscsturii, pe lângs proiectil, pe teavs mai ies si alte produse din incsrcstura cartusului: gaze; flscsri; funingine; pulbere arss incomplet si pulbere nearss.

Aceste produse incadrate in categoria factorilor suplimentari tragerii, vor creea o serie de urme caracteristice si anume  :

- rupturile provocate de presiunea gazelor;

- arsurile provocate de flacsrs si de temperatura inalts a gazelor;

- afumsrile create de pulberea arss;

- tatuajul creat de pulberea arss sau arss incomplet;

- inelul de frecare format prin depunerea pe orificiul de intrare (margini) si uneori pe canal, a particulelor aderente pe proiectil (uleiuri, parafins, reziduuri de pulbere arss);

- inelul de metalizare, format prin desprinderea unor particule fine din compozitia proiectilului (csmass) si depunerea lor pe orificiul de intrare. La pstrunderea in corpul uman, inelul de metalizare il intâlnim de obicei, la pstrunderea proiectilului in case;

- inelul de imprimare relevs gura tevii canal si il intâlnim la tragerile cu teavs lipits, datorits actiunii reculuilui.

RUPTURILE

Sunt provocate de presiunea gazelor si se prezints sub forms de stea sau cruce, in functie de rezistenta materialului in care s-a tras. Rupturile provocate de actiunea mecanics a gazelor le intâlnim numai in cazul tragerilor de la mics distants (pâns la 10 cm), iar msrimea acestora este in functie de armamentul si munitia folosits.

Actiunea gazelor este mai mare in cazul armelor care folosesc munitie cu incsrcsturs de bulbere mare, ceea ce creazs un volum mare de gaze. La armele cu teavs scurts, actiunea gazelor este mai mare datorits situsrii punctului de presiune maxims a gazelor la o distants -in principiu- de 64,5 mm de la camera de explozie, unde presiunea atinge circa 2800 atm.

O imprejurare demns de semnalat este legats de forma rupturilor create de gaze.

La tragerile efectuate din apropiere asupra corpului uman, pe articolele de imbrscsminte, in zona orificiului de intrare se observs cs, rupturile provocate de gaze produc o rssfrângere in directia inverss sensului de inaintare a proiectilului a marginilor rupturii.

Acest fenomen se explics prin faptul cs, gazele pstrund usor prin articolele textile, prin orificiul creat de proiectil, inss la contactul cu tesutul cutanat ele revin producând ruptura materialelor textile si rssfrângerea marginilor rupturii in directia inverss sensului de inaintare al proiectilului.

Aceeasi situatie o intâlnim si la tragerile cu teava lipits de cutia cranians, gazele pstrund sub piele inss la contactul cu tesutul osos revin si produc ruptura tesutului cutanat si rssfrângerea marginilor acestuia in sensul arstat.

Trebuie cunoscut acest fenomen deoarece exists riscul de a confunda orificiul de intrare cu cel de iesire. Prezenta urmelor de funingine si a arsurilor create de flacsrs indics inss cu certitudine cs este vorba de un orificiu de intrare si nu de iesire.

II.2.2. ARSURILE

Sunt urme secundare care sunt create de actiunea flscsrii si se prezints la marginile orificiului de intrare.

Aceasts urms apare cu precsdere in cazul utilizsrii pulberii negre (cu fum) care nu arde complet in canalul tevii asa cum se intâmpls cu pulberea coloidals.

În momentul tragerii cu o arms, a csrei incsrcsturs consts din pulbere neagrs, pe teavs va iesi o flacsrs a csrei lungime depinde de cantitatea de pulbere din incsrcsturs si din lungimea tevii.

Pulberea neagrs arde mai incet decât cea coloidals, formând o cantitate de substante solide sub forms de rsruri de potasiu, iar csrbunele si sulful nu ard complet  . O parte din aceste substante devin incandescente in canalul tevii, evident, iesind si afars. Pe mssura iesirii din teavs ele se rscesc ca la o distants de 10-20 cm flacsra ss dispars.

Depunându-se in jurul orificiului de intrare pe piele sau incsltsminte, particulele incandescente vor provoca o arsurs. Pelea -prin deshidratare- va cspsta un aspect pergamentos, de “piele tsbscits”, iar psrul se aduns in msnunchiuri, la fel si articolele de imbrscsminte din lâns.

Bumbacul si alte tessturi se pot aprinde fie partial fie total.

Dacs pulberii coloidale nu-i este caracteristics formarea flscsrii, aceasta nu inseamns cs impuscstura realizats prin folosirea ei nu ar produce arsuri.

În cazul impuscsturilor realizate prin folosirea pulberii coloidale arsurile se datoreazs temperaturii ridicate a gazelor. Acest fel de arsuri le intâlnim la tragerile efectuate cu o arms automats (deoarece sunt trase mai multe cartuse succesiv) si in cazul cartuselor vechi deoarece punctul maxim de presiune a gazelor se deplaseazs spre gura tevii, fiindcs pulberea arde neregulat  .
AFUMĂRILE

Sunt acele urme care se formeazs prin depunerea reziduurilor solide rezultate din arderea pulberii.

Cantitatea de funingine rezultats in urma arderii pulberii va fi mai mare sau mai mics dups cum pulberea este cu fum sau fsrs fum.

Nitroglicerina si piroxilina nu formeazs aproape deloc reziduuri solide dar pulberea fsrs fum contine totdeauna diferite adaosuri (grafit, difenilamins, derivati ai ureei, ssruri de bariu, etc.)  . Aceste substante formeazs un rezuu solid care se va depune in jurul orificiului de intrare, formând un cerc a csrui consistents depinde de distanta de la care s-a tras.

Cantitatea de funingine care se formeazs in urma arderii pulberii fsrs fum este mult mai mics decât a celei cu fum si de o coloratie mai deschiss (cenusiu si foarte rar verde).

Funinginea produss de pulberile cu fum formeazs un depozit in jurul orificiului de intrare, de culoare neagrs datorits continutului mare de csrbune.

Distanta de zbor a funinginii este, de obicei, pâna la 30 cm. Funinginea nu poate produce in mod obisnuit leziuni mecanice datorits greutstii foarte reduse a particulelor sale  .

Depozitul de funingine este neuniform, inss se poate vedea un strat intern mai dens si unul extern mai putin dens. În jurul plsgii in conditiile in care se trage de la distants mics, se pot deosebi cele dous cercuri, uneori separate unul de celslalt printr-o portiune libers, neaferents de funingine.

La tragerile cu teava lipits de piele, raza depozitului de funingine poate fi foarte mics sau poate ss lipseascs complet din jurul orificiului de intrare, deoarece particulele de funingine pstrund impreuns cu gazele, in canalul format de proiectil, depunându-se pe peretii ssi interiori.

Funinginea depuss formeazs un inel a csrei forms difers in functie de unghiul tragerii. Astfel, dacs directia din care s-a tras formeazs cu suprafata pielii un unghi ascutit, se va forma un oval sau elipsoid. Dacs unghiul de tragere este drept, inelul va avea forms rotunds.

În unele cazuri, mai ales la tragerile cu pulbere fsrs fum, funinginea nu se depune intr-un cerc inchis ci sub forms de raze.

Funinginea lovindu-se de piele sau de alte obiecte, ricoseazs inapoi; in acest caz ea se depune pe obiectele intâlnite in cale (de pilds mâna care tine arma). Aceasts urms se relevs vu ajutorul lupei cu lamps U.V. si este importants pentru stabilirea distantei de la care s-a tras, pe de-o parte, iar pe de alts parte, pentru elucidarea imprejursrilor unei sinucideri .

Depozitul de funingine se realizeazs nu numai prin efectul gazelor (care duc cu ele particule de funingine), ci si prin actiunea glontelui care depune funinginea de pe suprafata sa datorits frecsrii cu obiectul in care pstrunde.

Uneori, afumarea nu apare la suprafata obiectului asupra caruia s-a tras, ci la suprafata unui al doilea strat care urmeazs  .

Acest fapt se poate observa in cazul tragerilor cu arme la care viteza initials a proiectilului este foarte mare, iar obiectul asupra csruia se trace prezints mai multe suprafete suprapuse, cum este cazul imbrscsmintei. Pe primul strat funinginea se depune sub forma unui inel ingust, pe marginile orificiului de intrare (ca un inel de frecare) si numai pe al doilea strat, aflat la o distants intre 0,5-5 cm, funinginea se va extinde sub forma specifics urmei de afumare.
II.2.4. TATUAJUL

Este o urms creats de pulberea arss incomplet care se formeazs in jurul orificiului de intrare, având dimensiuni si densitsti variabile, in functie de felul incsrcsturii, lungimea tevii, distanta de la care s-a tras, msrimea si forma particulelor de pulbere.

În unele cazuri tatuajul se produce prin depunerea de cstre proiectil a particulelor rupte in timpul exploziei din peretii tubului cartus.

Distanta pâns la care actioneazs particulele de pulbere semiarse este de pâns la 80 cm la armele neautomate si semiautimate. Aceasts limits este depssits la armele automate care au o cadents de tir foarte mare (peste 1000 lov./min).

Pulberea neagrs creeazs mai frecvent tatuaje datorits dimensiunilor mai mari ale granulelor si caracteristicilor armelor de vânstoare  .

Dintre pulberile coloidale, cele in corms cilindrics sunt propulsate mai departe decât cele lamelare sau in forms de bands.

Formarea tatuajului, pe lângs conditiile mentionate este determinats si de duritatea obiectului asupra csruia s-a tras  . Un obiect de consistents mare va permite particulelor de pulbere nearse complet ss pstrunds, pe când un obiect dens nu va permite acest lucru, particulelor depunându-se numai la suprafata sa.
II.2.5. INELUL DE FRECARE

Se formeazs la gura orificiului de intrare ori de-a lungul canalului de perforare  . Aceasts urms secundars se formeazs prin depunerea de substante aderente la suprafata proiectilului, fie din canalul tevii, fie pe traiectul exterior (ricoseu), pe marginile orificiului de intrare.

Urma de frecare este formats din resturi de uleiuri minerale, parafins, funingine, reziduuri de pulbere arsa, reziduuri metalice si substante aderente la glonte.

Inelul de frecare este de culoare cenusie si se observs usor pe obiectele de culoare deschiss. Când inelul de frecare s-a format pe obiect de culoare inchiss, se poate scoate in evidents prin relevarea funinginei cu hârtie fotografics sau prin relevarea stratului de grssime cu ajutorul radiatiilor ultraviolete.

Examinarea substantelor care formeazsinelul de frecare ajuts la stabilirea, in parte, a ordinii tragerilor, si anume la diferentierea primului foc de cel de-al doilea foc trase cu aceeasi arms.

Inelul de frecare al primului proiectil tras prezints resturi de ulei si mai putins funingine pe când al doilea proiectil, va msrii cantitatea de funingine din inelul de frecare, depunând mai putine substante uleioase .

Operatiile de colectare a reziduurilor sunt deosebit de migsloase si cu rezultate neconvingstoare in 90% din cazuri ceea ce determins o evaluare sub “beneficiu de inventar” a acestor urme.
II.2.6. INELUL DE METALIZARE

Poate fi intâlnit atât la gura orificiului de intrare, fscând corp comun cu inelul de frecare, cât si independent de acesta când partea mai denss a obiectului perforat se gsseste mai spre interior, sau când glontul a strsbstut succesiv mai multe obiecte  .

Un proiectil pstrunzând in corpul uman, determins formarea inelului de frecare pe imbrscsminte si piele, iar inelul de metalizare apare numai la traversarea unui os plat, prin desprinderea si depunerea unor particule metalice din csmasa proiectilului.

Inelele de metalizare pot fi descoperite numai prin röentgenografie si spectrografie datorits cantitstilor foarte mici metal depuse.

Este posibil ca inelul de metalizare ss nu poats fi evidentiat prin metodele susmentionate caz in care se poate utiliza microsonda electronics.

Deosebirea dintre inelul de metalizare si inelul de frecare consts in faptul cs, in timp ce inelul de metalizare contine numai particule din corpul proiectilului in inelul de frecare sunt depuse substante aderente la suprafata proiectilului provenind din canalul tevii si din diferitele corpuri pe care le-a strsbstut sau din care a ricosat (tabls metalics, sticls, lemn, imnrscsminte, etc.).

II.2.7. URMELE FORMATE PRIN IMPRIMAREA }EVII

ARMEI

Aceste urme, ultimele din categoria urmelor secundare, sunt rezultatul tragerii cu teava lipits de obiectul in care se trage. Aceasts urms poate reprezenta conturul complet al gurii tevii sau numai o parte a acesteia, iar in unele cazuri pot fi imprimate si unele piese din apropierea gurii tevii sau montate in fats (vârful superior al vergelei, a doua teavs la armele de vânstoare, amortizor, recuperator de recul, ascunzstor de flacsrs, etc.).

Orificiul de intrare, in cazul tragerii cu gura tevii lipits de obiect, este mai mare decât cel de iesire. Marginile orificiului vor fi zdrentuite, cu rupturi orientate spre directia de tragere, contrar regulii - adics in directia de unde a venit glontele. Datorits presiunii mari si faptului cs gazele nu au alts iesire decât inspre inapoi, acestea vor crea sfârtecsri, sfacelsri ale tesutului cutanat sau franjursri ale csror margini vor fi indreptate invers cu directia de miscare a proiectilului.

Gura tevii va creea asa numitul “inel de contuzie”. Datorits reculului, gura tevii se retrage; revenind loveste tesutul cutanat provocând deshidratarea suprafetei lovite, datorits temperaturii ridicate.

Imprimarea gurii tevii va fi totals sau partials in functie de unghiul sub care a fost sprijinits teava de obiect:

- imprimarea totals este aceea in care toate psrtile proeminente ale tevii sunt atât de bine imprimate pe piele, incât permit recunoasterea conturului acesteia;

- imprimarea poate avea aspect de “semiluns”, când unghiul sub care s-a sprijinit teava a fost mai mic de 90°.

Dacs urmele principale au fost definite ca fiind un rezultat al actiunii pieselor si mecanismelor armei asupra elementelor cartutului si al actiunii proiectilului in timpul zborului ssu pe traiectorie asupra diverselor obiecte intâlnite in cale, urmele secundare, in lumina celor expuse mai sus, sunt rezultatul factorilor suplimentari ai impuscsturii (presiunea gazelor, temperatura acestora, flacsra, arderea incomplets a pulberii, etc.).

CAPITOLUL VI

EXAMINAREA şi IDENTIFICAREA SCRISULUI

Secţiunea 1. Metode aplicabile în examinarea scrisului de mână.
Inainte de a incepe tratarea propriu zisa a acestor probleme consideram util a trata chestiunea confuziei raspandite dintre termenii grafoscopie şi grafologie.

GRAFOSCOPIA este acel domeniu al expertizei criminalistice prin intermediul caruia se poate identifica autorul unui scris. ea se intemeiaza pe cele doua proprietati fundamentale ale scrisului:individualitatea şi stabilitatea relativa.

GRAFOLOGIA este o disciplina ştiinţifică de interpretare şi analiza a scrisului prin care se urmareste cunoasterea persoanlittii umane, a modului în care scrisul reflecta trasaturile psihologice şi de caracter ale autorului. Aceste rezultate "sunt utilizate în variate discipline cum ar fi :medicina şi psihiatria, pentru diagnosticarea bolilor şi a gradului de sanatate mental;in criminologie pentru depistarea comportamentelor deviante sau aberante;in pedagogie pentru recuperarea retardului;in psihologie la studii caracteriologice şi de orientare profesionala. "⁴²

In literatura de specialitate din intreaga lume s-au conturat mai multe metode prin care s-a încercat studierea grafiilor.