Universitatea “ babeş-bolyai” cluj napoca

Secţiunea2. Bazele ştiinţifice ale identificării persoanei după scris

1. INDIVIDUALITATEA SCRISULUI

Activitate exclusiv umana , scrisul constituie o deprindere intelectuala cointeresand şi un lant psiho somatic complex. In cadrul unui proces mai indelungat de invatare şi fixare prin repetare, are loc constituirea unor legaturi la nivelul cortexului, care permit transpunerea grafica a cuvintelor şi şi mbolurilor percepute prin citire, ascultare, pronuntie, sau rezultate din procesul reflexiei şi idealizarii.

în calitate de organ efector, mana este cea care, raspunzand controlului realizat de sistemul nervos central, in baza deprinderilor de motricitate create prin invatarea scrierii, realizeaza actiunea propriu zisa de scriere.

"Plecat pentru toata lumea de la acelasi punct modelul caligrafic scrisul ia,încă de la primele smângălituri ale copilului caractere distincte, personale. "**⁴³

Intr adevar, scrierea este puternic şi direct influentata de particularitatile persoanle şi de specificul tipului de activitate nervoasaproprii fiecarui individ. grafismul rezultat se manifesta prin caracteristicile generale(dominantele grafice) şi prin elementele specifice de detaliu(constructia semnelor grafice, gesturi spontane). Alaturi de baza psiho somatica  element inten, fundamental aldeprinderii de a scrie scrisul mai este influentat şi de alte elemente externe:

 metoda de predare şi modelul caligrafic la care a fost obligat elevul în procesul de invatare;

 imitarea unor modele familiale(scrisul familial, modelul semnaturilor parentale)sau a unor modele curente(de exemplu ornamente ale unor majuscule );

 influentele mediilor tehnico profesionale:scrierea STAS, scrisul tehnic, scrisul cu majuscule, etc;

 caractere grafice nationale scrirea gotica, latina, scrisul anglo saxon de tip script.

2. STABILITATEA SCRISULUI

în apropierea varstei de 20 22 de ani are loccristlaizarea grafismului, caracteristicile generale şi formele scripturale ramanand constante pentru tot restul vietii. Stabilitatea scrierii trebuie însă privita ca un element relativ, ea putand suferi modificari care nu au repercusiuni notabile asupra identificarii autorului. De exemplu modele multiple de executie a semnaturilor, elemente literale noi sau diverse, afectiuni motorii prin care se altereaza scrisul, imbatranirea).

Intr o enumerare, fara pretentii de exhaustivitate, am include printre elementele care pot interveni:

1. Modificari la nivelul evolutiei scrierii

 dupa formarea şi cristalizarea scrierii, la unele persoane evolutia grafismului stagneaza;la alte persoane aceasta trece printr un proces lentde evolutie(chiar aproape neevident pentru perioade relativ scurte).

2. Modificari datorate starii psiho somatice

 data fiind paleta extrem de larga de stari ce se abt de la normalitatea psihica şi fiziologica,câtşi legatura de netagaduit dintre starea psihica şi cea fizica, scrisul va putea suferi "alterari"generate de stari ca :oboseala, depresie, surmenaj, ingestie de toxice. De exemplu  biletele şi nucigasilor, scrisul alcoolicilor, toxicomani, bolnavilor psihici.

Bolile mentaleafecteaza profund scrisul sub raportul miscarilor lipsa de coordonare, plasare aberanta a unor caractere sau chiar cuvinte, fraze, dezalinieri, aspect haotic al conţinutul ui, repetitii de fraze complete, incoerente de text.

Bătrânetea care este foarte adesea asociata cu stari de boala în stationare sau progresie, se manifesta în scriere printr o dezorganizare aacesteia (destructurare), fragmentarea(poligonarea) traseelor arcuite sau a ovalurilor. "Un semn caracteristic il reprezinta asa numitele'fire de paianjen' constand în intarzierea varfului penitei pe foaia de hartie, ceea ce da nastere unor trasaturi foarte fine şi incalcite”⁴⁴

3. Modificari rezultate din actiunea asupra mainii de către o alta persoana (mana condusa) asupra mainii unor persoane bolnave, analfabete, se actioneaza prin "ajutarea mainii"pentru executarea unor semnaturi pe acte(de exemplu testamente, contracte)

 scrierea cu mana inerta(cu mana moarta)

 scriere cu mana ajutata .

4. Modificari produse de stari de intoxicatie

 in modspecialcu alcool, droguri, medicamente, intoxicatii cu ciuperci, auto otraviri suicidiare, s. a.

5. Modificari cauzate de incapacitati fizice ale organelor implicate în scriere

 accidente, amputari ale degetelor, mainilor;

 pierderea sau afectarea vederii.

6. Modificari generate de factori aleatorii

 sunt rezultatele unor influente de moment şi afecteaza numai cate un specimen de scris sau semnatura, care sunt date în acele conditii speciale:

 suportul actului, suprafete neregulate(ex.  lemn cu noduri, suprafete foarte alunecoase, pozitii instabile)

 pozitii de scriere incomode(ex.  rezemat pe spatele unei persoane);

 instrument de scris necunoscut sau defectuos(ex. pix cu pasta de scris la temperaturi foarte scazute).

CARACTERISTICILE GENERALE ALE SCRISULUI
Sunt "dominantele grafice"care prin ansamblul combinariilor determina aspectul generalal scrisului unei persoane.

Enumerarea care urmeaza cuprinde zece elemente a caror unitte şi diversitate face ca , in baza unor corecte aprecieri, sa putem identifica sau exclude o anumita persoana ca fiind autorul unui anumit scris.

1. Dimensiunea scrisului

Credem nu sunt necesare prea multe lamuriri pentru aceasta caracteristica generala. Scrisul mediu ( normal sub aspect dimensional )se situează intre limite la 2 4 mm inaltime. Peste 4 5mm inaltime scrisul este m a r e , iar sub 2 mm este un scris m i c .

Trebuie făcuta o precizare privind aprecierea scrisului după latime:  dilatat, normal, inghesuit. Sub aspectul continuitatii inaltimii, scrisul poate fi :

 uniform;

 crescator(ingladiat);

 descrescator(gladiolat);

 filiform.

2. Proportionalitatea scrisului

 proportional  când exista intre majuscule şi depasante şi minuscule nedepasante un raport de aprox. 1/2.

 subanaltat  când raportul majuscule minuscule este de aprox. 1/1.

 supraanltat  când raportul este de 1/3 intre majuscule şi minuscule, ca şi intre depasante( b, f, h, l, d, j, y, t, k )si nedepasante.

3. Nivelul de evolutie a scrierii

Este poate cel mai dificil de apreciat sub aspect vizual, pentru finetea gradelor. Evolutia scrisului exprima gradul în care o persoana şi  a insusit deprinderea de a scrie, gradul de coordonare a miscarii

Scrisul poate fi:

a)evoluat(superior);

b)mediu(mediocru)cu grade intemediare la limita cu nivelul superior, mediu, şi la limita cu nivelul inferior.

c)scris inferior (neevoluat).

4. Forma scrisului poate fi apreciata după configuratia liiterelor, urmarindu se şi sensul şi tipul miscarilor şi complexitatea executiei.

a)dupa configuratie scris cursiv, scris cu carctere ce imita pe cel tipografice;

b)dupa miscare arcadat, ghirlandat, unghiular, rotunjit, pot rezulta şi forma mixte arc ghirlandat.

c)dupa gradul de simplificare scris simplificat, scris simplu, scris complicat (incarcat).
5. Inclinarea scrisului  poate fi verticala, spre dreapta(dextroclin), spre stanga(sinistroclin)

6. Dinamica şi viteza scrierii

 aprecierea acestora se va face intr un context mai complex. Este evident ca un scris evoluat va avea o dimanica superioara, putand fi executat cu viteza. În cazul imitatiilor servile sau a modelelor fanteziste va lipsi spontaneitatea, dinamica fiind alterata, iar viteza mai redusa.

7. Presiunea şi spatierea scrisului

 presiunea poate fi mare, normala, redusa, fluctuanta, constanta, crescatoare, descrescatoare.

 spatierea este normală, inghesuită, scris rîşi pit ( spaţiere mare). Ea mai poate fi şî inconstantă.

8. Gradul de legare(continuitatea)Forma traseelor

 legarea poate fi intensa(sunt legate chiar mai multe cuvinte)normala, grupata(2 3 litere), tocata(de la italianul "toccare" a atinge, fiecare litera este executata separat).

 forma traseelor este data de modul în care variaza presiunea pe instrumentul de scris traseele putand fi cilindrice, maciucate, fusiforme, ascutite .

9. Topografia elementelor şi a textului

 prveste plasarea unor categorii de elemente cum ar fi :titlul, data, semnatura, adresa, etc.

 plasarea textului în pagina la stanga, spre dreapta, etyc. , dar se poate aprecia şi forma şi dimensiunea aliniatelor.

10. Directia şi forma randurilor  orizontala, ascendenta, descendenta;

 fragmentat ascendent, fragmentat descendent(scrisurile scaliforme);

Forma randului concav, convex, sinuos, nedefinit(saltaret).
CARACTERISTICILE SPECIALE ALE SCRISULUI

Elementele (detaliile )de constructie literala
Ele reprezinta de fapt modul particular, personl, in care un anumit autor executa constructia semnelor grafice, a literelor, cifrelor, modul în care el realizeaza legarea şi atacul

executiei, finalizarea, monogramarea, etc. *

a) Morfologia(structura)semnelor grafice; un autor anumit executa un anumit model de semn grafic, sau mai multe modele specifice caz de polimorfism literal;

De exemplu  B caligrafic şi B gotic.

b) Numarul elementelor constructive:numarul de miscari, trasaturi, grame, (ex. m dintr o miscare şi nuoasa sau m din patru grame).

c) Forma elementelor constructive

 trasaturi drepte : verticale, oblice, orizontale;

 trasaturi circulare:inchise, semicirculare, spiralate;

 trasaturi unghiulare(ascutite).

 trsaturi concave(ghirlandate);

 trasaturi convexe(arcdate);

 trasaturi ondulte(sinuoase);

 trasaturi rotunde, ovoidale, buclate.

d) Directia miscarilor predominante

 dupa sens dextrogire

 sinstrogire

 pe verticala de extensie(de jos în sus)

 de flexie(de sus în jos),

 pe orizontala spre dreapta(abductie)

 spre stanga(aductie).

e) Modul de incepere(atacul) semnelor grafice

 dupa pozitia superior, median, inferior, şi după forma utilizata la punctul de atc punct, croset, oval, etc.

f) Modul de finalizare

 poate fi :eterat, punctat, in croset, detsat, etc.

g) Legarea semnelor şi a elementelor lor

h) Modul de reaprtizare a presiunii pe trasee.

i) Alinierea semnelor pe linia de baza.

j) Modul de executie a unor elemente grafice

 bara lui t(poate fi legata, oblica, extinsa, etc. )punctul lui i(poate fi în croset, liniar, oval, spiralat, etc. ).

  executia semnelor diacritice.

k) Modul de scriere a unor mentiuni

 abrevieri(str, nr. no, . dv. , dvs. , s. a. , s. a. m. d. );

 date calendaristice (11 nov. , 11noi. , 11 XI 1995, '95).

 bifarea, executia unor operatii matematice, numerotarea paginilor.

Importanta detaliilor de constructie a semnelor grafice difera astfel, forma literei, atacul, numarul de elemente vor fi intotdeauna mentionate , in timp ce alte elemente se indica numai în masura în care prezinta interes prin particularitati şi detalii specifice în raport cu alte elemente, permitand identificarea/excluderea autorului.

Modificarea scrisului în mod intentionat

1. Deghizarea scrisului

Constituie o schimbare voluntara a scrisului în scopul de a ascunde identitatea autorului. Cu toate acestea , in scrisul respectiv se mentin elemente din scrisul obisnuit al autorului, intrucat"deghizarea include o reântoarcere reflexă la grafismul original"*⁴⁵

De aceea este necesar sa se acorde o atentie speciala modului în care se iau probe de scris . Acestea sa fie suficiente atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Oboseala generata de autocontrol face ca, pe măsura creşterii cantităţii de probe de scris, sa apara"scapate"unele elemente literale individuale pe care autorul incearca sa le deghizeze. Deghizarea se poate realiza prin:

a)Denaturarea caracterelor grafice are loc schimbarea inclinarii, dimensiunilor scrisului, a modului de formare şi legare a unor litere. In general se da o inclinare regresiva(spre stanga)in tregului scris, alteori se scrie chiar cu mana stanga, şi se incerca a se da aparenta unui nivel grafic inferior celui real al autorului.

Un procedeu de deghizare il constituie tinerea instrumentului de scris intr o pozitie anormala(ex. intre degetul mijlociu şi inelar)rezultand o imagine de ansamblu deformata a scrisului.

Un alt procedeu este trasarea unor contururi ca trasaturi neregulate, executia altor modele literale, etc.

b)Scrierea cu litere asemanatoare celor de tipar in general se folosesc majuscule. In acest caz autorul va executa modele personale ale literelor majuscule, identificarea fiind relativ simplă. Probele de scris se vor lua şi cu acest gen de caractere.

c)Scrirera cu mana stanga(sinistrografia)

în acest caz scrisul este mai greoi, unghiular, axele literelor sunt rasturnate spre stnga. Probele vor fi luatein masura posibilului în acest sens. " când se dispune de probedate doar cu mana dreapta, problema este mai dificila, dar nu insolubila. "*

2. Contrafacerea scrisului

 prin copiere şi prin imitare, modalitati specifice falsificarii semnaturilor. Ele apar rar pentru texte, iar textele mai lungi vor avea un aspect fortat, artificial, presiunea va fi în general constanta, se vor putea gasi urme ale folosirii initialea unor trasee cu creion, urme de prindere cu ace a actului copiat, etc.